Dacă în ianuarie scăderile radicale nu prea au fost justificate întrucât economia americana a funcţionat în virtutea inerţiei, iar februarie ne-a adus câteva perioade de creştere nejustificată pe fondul unei înrăutăţiri a economiei, martie pare să fie luna în care vom asista la mişcări haotice pe un trend în continuare descendent. Aşa cum spuneam într-un articol anterior, intervenţia brutala a FED nu a avut decât un efect limitat. Acum FED-ul nu prea mai are resurse pentru a interveni, iar pomana executivului american se va dovedi, de asemenea, un fiasco.
Acestea sunt motivele care mă fac să cred că atât martie cât şi aprilie vor fi lunile de foc pentru întreaga economie mondială. Din păcate, dinspre SUA nu ne putem aştepta în viitorul apropiat la veşti pozitive întrucât autorităţile americane sunt incapabile să înţeleagă amploarea crizei.
În toată această ecuaţie, economia românească se confruntă cu aceleaşi paradoxuri pe care le ştim de 18 ani. Aceasta face ca, în cazul unei accentuări a crizei în zona euro, noi să fim loviţi fără drept de apel. Sper ca, pentru prevenirea unui orizont negru, să nu mai asistăm atât de curând la diminuări ale rezervei internaţionale.
"autorităţile americane sunt incapabile să înţeleagă amploarea crizei" .... ce draq !!
RăspundețiȘtergere"autorităţile americane sunt incapabile să înţeleagă amploarea crizei"
RăspundețiȘtergeremai degraba exista desincronizari intre nivelele de putere la virf, unde puterea politica se intretaie cu sistemul decizional al FED si cu influentele din sectorul corporatist si cel bancar.
in america, la ora actuala, fiecare cinta cu aplomb, dar dupa partituri diferite.