marți, 25 august 2009

Fragmente ignorate

"Oceanul va creşte, desigur, va creşte
până când fiecare moleculă a lui
cât un ochi de cerb va fi
sau
cu mult mai mare
cât un trup de balenă va fi"


De fiecare dată când ne confruntăm cu tentaţia îndepărtării de realitate, raţiunea ne dă un semnal menit a ne readuce cu picioarele pe pământ. Ignorarea acestuia ne conduce către tărâmuri psihedelice, unde o tandră linişte şi o duioasă inconştienţă iau locul raţiunii. Realul însă îşi continuă curgerea, iar atunci când gap-ul devine periculos de mare, o mişcare corectivă puternică întrerupe brutal tentaţia iraţională. Este o situaţie similară cu cea a câinelui care e legat de căruţă. Dacă se opreşte din mers pentru a trage un pui de somn, funia îl readuce imediat la realitate arătându-i în modul cel mai clar cu putinţă care e direcţia.

Rememorând ceea ce s-a produs până acum, putem lesne observa că toate semnalele pe care le-am primit sunt doar percepţii. Peste tot se vorbeşte de recovery, dar nu se aminteşte faptul că până acum nu s-a făcut absolut nimic . S-a vorbit, s-au făcut comitete şi comiţii, dar practic nu s-a rezolvat nimic. Doar discursuri desuete al căror singur efect a fost probabil simţit de producătorii de promptere.

În cele ce urmează doresc doar să atrag atenţia asupta faptului că riscăm să deraiem din nou din cauză că ne rupem de realitatea fundamentală, acţionând mai degrabă sub impulsul percepţiilor. Situaţia economică este total diferită de lumea minunată creată de presă. Voi începe cu semnalarea unei realităţi comunicate de Fitch: încetinirea creşterii numărului de restanţe la creditele ipotecare este eclipsată de valorile din ce în ce mai mici ale creditelor restante care revin la normal. Valorile date publicităţii spun totul: dacă în perioada 200-2006 rata creditelor restante care reveneau la normal se situa la ~45%, în prezent indicatorul a căzut la 6.6%. Este simplu de intuit că, în aceste condiţii, restanţa reprezintă doar o "haltă" în drumul către default. Poate că aţi observat că numărul falimentelor bancare continuă să crească. Este vorba de instituţii care se sufocă sub presiunea restanţelor şi a activelor toxice(cu toate că separarea nu e corectă , am făcut-o pentru a delimita produsele financiare reale de cele ireale). Aceste bănci dau faliment, dar până acum nu au beneficiat de pachetele generoase de ajutoare din partea FED sau a Trezoreriei! Cu alte cuvinte, instituţiile care funcţionau cât de cât în realitate pică pentru ca "mumiile vii" care au provocat întreaga nebunie să poată trăi cuplate direct la ţeava cu dolarii produşi de tiparniţe.

Aspectul bancar este doar un element al întregului puzzle(ce-i drept este unul extrem de important din cauza conexiunilor pe care le are cu toată economia). Modelul de creştere de până acum a fost unul bazat pe o minnciună. Toată lumea a gravitat în jurul "naţiunii consumator"care, în acelaşi timp, era şi producătorul bunului cu cea mai mare căutare: banul. Numai că banul produs de SUA începe să-şi piardă din credibilitate, iar naţiunea consumator din putere. Criza ne-a scos la iveală o naţiune supra-îndatorată atât ca ţară cât şi ca individ, punând la îndoială întreg fundamentul economic. Care sunt perspectivele creşterii? Zero conform modelului actual. Pentru a putea creşte trebuie să dăm bani americanilor, dar aceştia nu şi-i mai pot permite. Pentru a-i putea accesa, ar trebui să le ştergem datoriile istorice, să resetăm cumva tot gunoiul care se încăpăţânează să rămână în scripte.

Perspectiva este cruntă şi dacă renunţăm la actualul model. Prinşi în capcana creşterii perpetue, ne-am dezvoltat capacităţi de producţie supradimensionate, am inventat modele aberante de business. Multă vreme, o bună parte din consumul casnic a fost predestinată gunoiului. Stimularea consumului a fost echivalentă cu stimularea economiei reale care s-a dezvoltat cu mult peste capacitatea reală de absorbţie a consumatorului. Aceste lucruri se văd cu ochiul liber acum, iar creşterea şomajului, continuarea presiunii deflaţioniste şi nivelul creditelor neperformante sunt consecinţe ale unui model falimentar.

Din punct de vedere al burselor, lucrurile nu stau grozav întrucât în ultima perioadă s-au tranzacţionat sentimente. Tehnic, peste tot în lume, indicatorii se află în zone de supracumpărare. Se aude că se livrează petrol în SUA, creşte isteric preţul acestuia. Publică o agenţie un studiu dubios despre necesarul de cupru al Chinei, se duc cotaţiile până la cer. Grav este că rămân acolo. Şi ca justificare a preţurilor înalte este adusă în discuţie terminarea crizei. Nu cred că greşim prea mult dacă spunem că am ajuns în momentul în care comerţul real a fost înlocuit cu comerţul cu recovery-ul. Le fel cum în Evul Mediu se dezvolta comerţul cu moaşte, aşa se dezvoltă acum un morbid balon al iluziei.

Vă propun un exerciţiu: eliminaţi din ştirile zilei toate acelea care se referă la percepţii şi citiţi-le numai pe cele care prezintă date reale. Veţi înţelege imediat că lucruriel stau cu totul altfel.

24 de comentarii:

  1. Mda....las-o mai moale cu analiza burselor: intr-un post trecut spuneai ca nu mai pot creste si ca Dow va ramane sub EMA 50....s-a dovedit ca te-ai inselat; cred ca mergi prea mult pe ideea ca sunt over-bought...asta poate continua mult timp de acum inainte.

    Succes

    RăspundețiȘtergere
  2. Esti mult prea pesimist. Desi ai acces la o sumedenie de informatii vezi tot timpul numai jumatatea goala a paharului. Capitalismul s-a autoreglat todeauna, au fost pierzatori si castigatori in dezvoltarea asta, se va autoregal si acum. Degeaba zici ca nu s-a facut nimic (in lume) pentru ca s-a facut destul. A fost si este in continuare cel mai complex si extins efort al natiunilor de a se salva. La noi nu s-au facut multe dar nici nu se putea face ceva (economic vorbind). Noi nu aveam decat de asteptat iesirea din criza a restului lumii pentru a ne relua cresterea economica. Un fir de iarba se apleaca cand bate vantul si isi revine numai dupa ce se termina furtuna. Singurul lucru care il puteam face, daca aveam o clasa politica curajoasa, era sa luam taurul de coarne si sa facem o reforma a sistemului bugetar (sanatate, invatamant, armata, administratie si interne plus catvea pietre atarnate de gat pe care le mai aveam (gen CFR marfa)). Am ratat aceasta sansa si imi e teama ca e prea tarziu, din trimestrul trei reluam cresterea economica (la presiune vestului ca sa zic asa) si nu vom mai face nimic, ne vom multumii su ce avem.

    RăspundețiȘtergere
  3. E pesimist Dan, dar prefer un pesimist realist unui optimist naiv oricand... :)

    Stai relax Andrei, ca n-am ratat nimic, iar cresterea aia economica poti s-o mai pui in cui o vreme.

    RăspundețiȘtergere
  4. eu cred ca articolul exprima cat se poate de mult realitatea. Toti vor sa faca tot mai mult, mai mult si mai mult profit. Nu poti sa mergi la infinit pe crestere si tocmai acest lucru a facut ca economia mondiala sa ajunga in aceasta situatie ... cat despre bursa si ponturi nici nu mai are rost sa discutam, este f evident faptul ca toata lumea incearca sa faca profit pe zvonuri.

    RăspundețiȘtergere
  5. Uitati-va la Baltic Dry Index: scade... O mare parte de banii tipariti de Obama s-au dus pe bursa. Toata lumea e fericita cand bursa creste, iar smecherii de bancheri investitori au speculat pe asta. O sa iasa primii vor da banii de TARP inapoi din profitul de 50%, iar fraierii vor ramane cu buza umflata. Eu cred ca corectia inevitabila produsa la nivel global, va avea o influenta atat de putternica la capitolul comportamentul de economisire al individului incat economia mondiala daca isi va reveni va fi mult sub nivelul din 2007.

    RăspundețiȘtergere
  6. In general cam toata lumea care apare in presa (analisti,economisti,politicieni sau ziaristi)exprima mai mult dorinta ei si mai putin realitatea economica . Ma uit zilnic la Moise Guran si vad acelas lucru . Au si ei (mai ales ei datorita salariilor mari) credite ipotecare sau de alt fel si este normal sa-si doreasca o revenire economica. Dar una este dorinta noastra si cu totul alta realitatea economica .Lucrurile merg clar catre un dezastru . cineva spunea mai sus ca societatea capitalista si-a reglat intotdeauna situatiile critice : de data asta nu mai are ce sa regleze pantru ca o eventuala relansare inseamna secatuirea definitiva a resurselor planetei . De aici porneste totul : omul s-a intins mai mult decit ii ajungea plapuma

    RăspundețiȘtergere
  7. Societatea capitalista se auto-regleaza, dar daca este lasata in pace. Interventiile statului nu fac decat sa distorsioneze economia si sa bage semnale false.

    Dar in orice caz capitalismul si-a atins limitele (vezi risipa "programata" a resurselor - ce zicea Flavian).

    RăspundețiȘtergere
  8. Da, totul este perfect in cea mai buna dintre lumile posibile.

    Dar se pare ca guvernul nostru se pregateste, totusi, pentru primul faliment bancar, suficient de baban incat sa manance dintr-o data toate resursele FDIC-ului nostru.

    Nu credeti? Cititi Monitorul Oficial 587 - "Ordin al ministrului finantelor publice privind Procedura de solicitare si punere la dispozitia Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar a unui imprumut din veniturile din privatizare, in situatii exceptionale in care resursele financiare ale Fondului sunt insuficiente pentru acoperirea platii compensatiilor aferente depozitelor garantate. (pag. 15-16)"

    RăspundețiȘtergere
  9. 1. Daca o actiune e proasta nu inseamna ca nu poate urca (si viceversa), ci doar ca riscul e mare daca intri.
    2. De asemenea, overbought / oversell nu inseamna ca s-a oprit si ai gasit maximele / minimele, ci doar ca se intra intr-o zona la care trebuie sa te uiti cat de atent poti, actionand in consecinta atunci cand propriile-ti criterii se valideaza.
    3. D-aia e bine sa nu te "ratoiesti" inflexibil la anumite preturi, ci sa privesti pe zone de preturi, intre x si y (e adevarat ca uneori zonele sunt deosebit de largi si irationale, cum a fost de exemplu in 2007 pe rasdaq - cine a asistat stie la ce ma refer).
    4. Deocamdata pietele nu arata a scadere, dar cine intra acum probabil si-o cauta cu lumanarea.
    5. Nu cred ca a iesit nimeni din criza, ci doar s-a anuntat acest lucru. Se "lucreaza" la psihic,fapt foarte normal de altfel, in speranta ca gunoiul de sub pres e biodegradabil.
    6. Poate fi mai rau, mult mai rau, la fel cum sunt si ceva sanse ca raul sa fi trecut (sunt imens de multe lucruri pe care un neinitiat ca mine nu le va putea sti sau cuantifica vreodata).
    7. Asa ca autorul blogului inca nu s-a inselat. Vom vedea.....cat de curand. Pe mine ma ingrijoreaza revenirea asta asa de mare pentru ca, daca lucrurile scapa iarasi de sub control, inseamna un singur fapt: criza va dura mult si va fi urata tare.

    RăspundețiȘtergere
  10. Da, exact, hope for the best, prepare for the worst e sloganul zilei. Monitorul 587 este de ieri, 24.08.2009.

    RăspundețiȘtergere
  11. Frumos Marona, stiam eu de ce te apreciez... :)

    Asta merita un post separat.

    RăspundețiȘtergere
  12. @ DanP

    "Societatea capitalista se auto-regleaza, dar daca este lasata in pace. Interventiile statului nu fac decat sa distorsioneze economia si sa bage semnale false."

    Aceasta conceptie este cat se poate de invechita, nu mai este de actualitate. Criza subprime nu a facut decat sa arate ca "economiile lasate in pace" colapseaza inainte sa-si revina, cu riscuri incuantificabile privind nivelul de trai si securitatea globala. Nimeni intreg la cap nu-si poate asuma asemenea riscuri, asa ca intervventia guvernelor este de dorit si necesara(ca sa nu folosesc cuvantul ordine mondiala). Te-ai gandit vreodata unde ar fi putut sa ajunga lumea azi daca nu ar fi fost interventia fara precedent a guvernelor si bancilor centrale din lumea intreaga? Iti spun eu, eram la padure.

    Unde a ajuns lumea azi (adica pe marginea prapastiei), a ajuns tocmai lasatul economiilor in pace, la modul ca daca nu-ti permiti credit ipotecar nu-ti fa griji, noi ti-l dam, ne luam bonusul si dupa noi potopul.

    RăspundețiȘtergere
  13. "Toată lumea a gravitat în jurul "naţiunii consumator"care, în acelaşi timp, era şi producătorul bunului cu cea mai mare căutare: banul."

    Din cate stiu, banul e un mijloc de schimb pentru bunuri si servicii; banul a pierdut componenta de 'bun' ultima data in 1973 cand s-a renuntat la convertibilitatea in aur.
    In rest, un articol foarte bun.

    "Vă propun un exerciţiu: eliminaţi din ştirile zilei toate acelea care se referă la percepţii şi citiţi-le numai pe cele care prezintă date reale."

    Tocmai aici e toata smecheria: cine ne invata cum sa facem diferenta intre perceptii si realitate??

    RăspundețiȘtergere
  14. Pieţele pot face multe, cu excepţia unui singur lucru, datorat şi efectului de turmă: să aloce raţional şi eficient resursele. Lăsate de capul lor, pieţele au risipit întotdeauna resurse, inclusiv capitalul uman, indirect, deşi, într-un fel sau altul, şi munca este listată pe bursă, că bunurile şi serviciile alea nu se produc singure.

    Da, am ajuns în punctul în care trebuie să imaginăm un alt model(care, atenţie, nu exclude pieţele şi libera lor funcţionare, şi nici intervenţia statului) în care paradigma actuală, anume că ne aflăm într-o situaţie de resurse nelimitate, să nu-şi mai găsească locul. Iar resurse limitate înseamnă, fatalmente, profituri limitate.


    Probabil că trebuie să trecem la un model de descreştere durabilă a economiilor, cu păstrarea echilibrelor şi mai ales cu păstrarea păcii sociale, în care speculaţiile să nu mai fie pe primul plan al activităţii financiare.



    Cineva crede că slăbiciunea României este datorată sectorului bugetar, şi ieşirea din criză impune restructurarea lui. Nimic mai fals. România NU mai are economie, ci doar petice de activitate economică, unele globalizate, prin intermediul multinaţionalelor care le deţin, altele extrem de localizate, care nu produc decât pentru pieţe marginale şi fără relevanţă.



    Aşa ceva nu are cum fi restructurat, modernizat, pentru că nu are coerenţă, şi ca urmare nu poţi genera politici publice pentru stimularea anumitor sectoare, cu rol de antrenare.


    Iar criza asta nu a făcut decât să accentueze problemele economiei, slăbiciunile structurale. Cine poate lua decizii în locul Mittal, Renault, Ford, etc?


    Nu ne vom mai permite sisteme de educaţie publică, de protecţie socială, etc. Asta e. Numai că "soluţia" reducerii drastice a sistemului bugetar va fi un handicap sever de natură economică, şi slăbiciunile economiei se vor accentua, în partea numită capital social, de care nimănui nu-i pasă în România, dovadă că nimeni nu investeşte în el. De la lipsa şi de la degradarea lui ni se va trage în viitor.

    RăspundețiȘtergere
  15. @Constantin: Sunt de acord ca trebuie sa inventam un nou sistem. De cand s-a inventat banul (cateva mii de ani), societatea umana a suferit mereu de pe urma razboaielor, a dictaturilor etc.

    Deci in loc sa incercam sa inventam un nou sistem bazat pe bani, eu (si nu numai) vin si intreb de ce sa nu adoptam un sistem care nu se bazeaza pe bani, proprietate (intelectuala sau materiala) sau concurenta? De aici incolo "sky is the limit" si putem visa la un asemenea sistem, al carui singur scop este prosperitatea individuala, comunitara si a omenirii in general(evolutia umana in orice sens vreti voi).

    P.S. Ar fi bine discutat asta intr-un topic separat.
    Si inainte de a arunca cu pietre stati si cugetati ideea.

    RăspundețiȘtergere
  16. DanP, de ce sa aruncam din pietre ? Din contra, eu cel putin sunt bucuros ca tot mai multi incep sa vada lucrurile sa cum trebuie... ;)

    Ma preocupa de ceva vreme alternativele la sistemul actual si am tot studiat pe tema asta. Uite AICI o dezbatere interesanta cu Tania de acum cateva luni si vezi si seria alternativelor despre care am tot scris.

    Dan mai bate uneori cu apropouri la misto, dar in ultima vreme am impresia ca o face doar cu jumatate de gura... :)

    RăspundețiȘtergere
  17. @Constantin Gheorghe

    "Pieţele pot face multe, cu excepţia unui singur lucru, datorat şi efectului de turmă: să aloce raţional şi eficient resursele."

    Total gresit: pietele libere si lasate de capul lor intotdeauna vor aloca resursele eficient. Cel putin mai eficient decat economiile planificate. Castigurile spectaculoase in nivelul de trai realizate in ultimul secol sunt dovada vie a faptului ca pietele pot aloca eficient resursele, fie ele de orice natura.

    Problema este alta. Din cand in pietele devin irationale. Acesta este un lucru perfect normal, din moment ce oamenii sunt niste fiinte irationale. Iar complexitatea extraordinara la care a ajuns sistemul financiar si existenta produselor derivate fac ca orice soc suferit de unul sau mai multi jucatori importanti sa puna in pericol stabilitatea intregului. Iar un sistem financiar nefunctional afecteaza economia reala.

    De unde tragem concluzia ca nu avem nevoie de noi modele economice, nu avem nevoie de descresteri durabile ale economiilor, ci de reglementare (a se face diferenta intre reglementare si planificare), supraveghere prudentiala, interzicerea anumitor produse derivate ale caror efecte pot fi devastatoare, crearea unor piete centralizate pentru orice fel de produs derivat, instituirea unor limite maxime de indatorare pentru consumatori. Aceste reguli sunt de bun simt si pot proteja si preveni momente irationale de genul celor care au condus la actuala criza.

    Nimeni nu poate schimba un model de complexitatea celui actual din temelii. Trebuie facuti pasi mici si siguri, eforturi concertate la nivel mondial.

    Cat despre Romania, avem un decalaj imens fata de lumea civilizata. Nu poti recupera in 20 de ani ce s-a distrus in 50 ani, cel putin la nivel de mentalitate. Clasa politica actuala nu este decat imaginea fidela a poporului roman.

    Nu se face primavara cu o floare, trebuie investiti bani multi in educatia romanilor, nu doar a catorva varfuri care oricum pleaca din tara, ci in educatia tuturor.
    Vor mai trece cateva generatii si va fi bine si la noi. Si mai tine si de noroc.

    RăspundețiȘtergere
  18. Zexe, planificarea n-au inventat-o comuniştii, ci capitaliştii, care o aplică, bine-mersi! cu mai mult succes decât comuniştii. Greşeala comuniştilor a fost aceea că au crezut că pot planifica TOTUL! Într-o economie primitivă, ca aceea a Rusiei în 1917 sau a României în 1947 lucrurile au mers. Până când a crescut gradul de complexitate. După care s-a cam ales praful.

    Mai devreme sau mai târziu vom fi obligaţi să găsim un sistem de alocare centralizată a resurselor neregenerabile, ne place sau nu. cotele pentru pescuit îţi spun ceva?


    Mie istoria economiei capitaliste îmi spune că pieţele NU alocă eficient resursele, pentru că NU este treaba lor s-o facă. Mai mult, criteriile de optim sunt variabile în timp. Fără o intervenţie din exterior, pieţele nu pot gestiona complexitatea.


    Sigur, comportamentul iraţional există. Se numeşte lăcomie, pur şi simplu. Şi asta nu se poate trata.




    Iar chestia aia cu câteva generaţii până ne va fi bine mă lasă rece. Cum vom fi toţi de aici când ne va lovi şi pe noi binele cu copita...Sub formă de oale şi ulcele! Noi, nu binele.

    RăspundețiȘtergere
  19. Reglementarea se face la ceva ce intelegi, deci tardiv. In timpul in care dezbati si aplici reglementari la ceva trecut, piata se adapteaza si creeaza altceva nou si nereglementat. Intotdeauna reglementarea va fi in urma pietii.

    Planificarea la nivel central/guvernamental nu functioneaza in realitate. Cea mai buna planificare o face piata libera, pentru ca este in functie de cerere.

    Intr-o economie care nu este bazata pe costuri/profit, nu va exista supraconsum. Iar asta duce automat la alocarea automata judicioasa a resurselor disponibile, cat si la inlocuirea rapida a acelor resurse aflate pe terminate (ex. petrol). Practic orice este posibil.

    In fapt acest sistem functioneaza deja in societatea noastra, doar ca la scara mica/individuala iar lumea nu realizeaza inca...

    RăspundețiȘtergere
  20. Constantin,

    Nu stiu despre ce istorie a economiei capitaliste vorbesti tu. Un lucru e sigur, fie ca-ti place sau nu: economia capitalista, cu bune si rele, este cea mai eficienta forma de organizare la momentul actual, dovedindu-si superioritatea neta in fata oricarei alte forme de organizare. De ce? Pentru ca se muleaza cel mai bine pe felul in care oamenii sunt construiti.

    Ca se poate si mai bine decat atat, sunt absolut de acord. Insa de aici si pana la propunerea ta de a crea un nou model etc, e cale f. lunga. Cred ca ideile tale nu sunt ancorate in realitate.

    Cat priveste alocarea centralizata a resurselor, probabil ca pe masura ce se vor rari acest lucru se va intampla. Dar pana atunci, pietele libere vor fi orientat deja resurse in cercetare si gasirea unor surse alternative de energie.In cautarea de profit evident. Ne place sau nu, goana dupa profit face lumea sa se invarta, iar cresterea spectaculoasa a nivelului de trai din ultimul secol se datoreaza goanei dupa profit a "venture capitalurilor" al carui rezultat este asa numitul proces de "tinkering" in urma caruia, in mod intamplator sau planificat, se naste inovatia, saltul tehnologic, saltul nivelului de trai.

    E o dicutie mult prea complexa pentru a fi purtata aici.

    Intorcandu-ne la oile noastre :) (Romania), iti dau o veste proasta, trebuie sa te resemnezi. Iti recomand sa citesti sociologie si psihologie, o sa afli cat de rezistenti sunt oamenii la schimbare (in primul rand de mentalitate) si astfel o sa revii cu picioarele pe pamant si sa accepti vrei nu vrei ca schimbarea cere timp.

    RăspundețiȘtergere
  21. @ DanP

    Cand spun reglementare, ma gandesc la lucruri simple si de bun simt. Nu stiu in ce domeniu activezi tu, eu in banking.

    Gandeste-te la ce s-ar fi intamplat romaniei daca BNR-ul nu ar fi tinut rezervele minime obligatorii la 40% la valuta....e de bun simt nu?

    gandeste-te ca in state oricine intra la un broker de credite inainte de criza lua ce credit dorea, indiferent de ce venituri avea....cam nasol... un nivel maxim de indatorare la populatie? e simplu, n-ai venit, nu iei credit.

    In rest sunt de acord cu tine :)

    RăspundețiȘtergere
  22. >Intotdeauna reglementarea va fi in urma pietii.

    Eee - nici chiar aşa. Nici inovaţiile nu sunt atît de spectaculoase şi de numeroase şi adesea ceea ce e etichetat ca şi "inovaţie" e de fapt doar o formă de păcăleală ... în fond criza actuală a pornit în bună măsură şi pentru că în timpul mandatului lui Clinton s-au eliminat unele reglementări vechi, da' bune de după Marea Criză ( ailaltă ). :)

    Dincolo de asta însă pieţele au un mare avantaj în faptul că temperează alocarea resurselor pe criterii ... "neeconomice" - şi astfel alocarea cu pricina e raţională, fără a fi - e drept - Raţională cu R mare. ;)

    RăspundețiȘtergere
  23. "Vă propun un exerciţiu: eliminaţi din ştirile zilei toate acelea care se referă la percepţii şi citiţi-le numai pe cele care prezintă date reale. Veţi înţelege imediat că lucruriel stau cu totul altfel."

    Uite aici o inf. reala, insa nesemnificativa.
    "http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|displayArticle/articleID_18065/Cresterea_comenzilor_industriale_-_inca_un_semn_de_revenire_economica_a_UE.html"

    RăspundețiȘtergere
  24. xploratorul: Comparatiile nu le faci fata de luna anterioara ci fata de perioada similara a anului trecut(si dupa cum bine vezi e jale). Nu ti se pare aberant sa te bucuri ca, sa zicem, in luna in care pica sarbatorile pascale s-au facut mai multe vanzari decat in luna anterioara?
    Asa au raportat si ca Germania a iesit din recesiune...

    RăspundețiȘtergere