miercuri, 2 septembrie 2009

La deflación,díbhoilsciú, deflācija, дефляция

În urmă cu aproape un secol(de fapt vreo 90 de ani), gripa spaniolă făcea ravagii într-o Europă brăzdată de spectrul unui război stupid. Istoria pandemiei este deosebit de interesantă. A apărut prima dată prin anul 1918, în SUA(Fort Riley, Kansas), a traversat Oceanul făcând ravagii în Europa, iar de-aici a pornit către cucerirea întregii lumi. Se estimează că pandemia spaniolă a  omorât aproximativ 2% din populaţia Terrei. Denumirea îi vine atât de la numărul mare de victime pe care le-a făcut în Spania(aproximativ 8 milioane) cât şi de la faptul că ziarele iberice(necenzurate întrucât Spania nu era în război) au consacrat spaţii importante relatărilor despre pandemie.
La atâta "amar de vreme" istoria pare a ne oferi o situaţie care se dezvoltă după acelaşi pattern, numai că într-un registru total diferit. Criza financiară actuală a fost generată, cum bine se ştie, de bula imobiliară americană. Exportată peste Ocean, problema imobiliară pare a se dezvolta similar gripei spaniole.
Spania, la ora actuală, are un număr de case nevândute similar cu cel din SUA. Aceasta în condiţiile în care populaţia Spaniei este de de şapte ori mai mică, iar suprafaţa de aproximativ douăzeci de ori mai mică în comparaţie cu SUA. Am amintit aceste elemente pentru a putea aprecia cu ceva mai multă claritate amploarea dezastrului imobiliar spaniol. Bula speculativă a fost umflată de băncile locale care au pompat isteric fonduri într-o piaţă considerată sigură. Numai în 2008 au fost acordate credite pentru dezvoltări imobiliare în valoare de aproximativ 320 mld. EUR! La ora actuală nimeni nu-şi mai face iluzii despre soarta pierdută a acestor bani. Pierderile însă nu pot fi trecute atât de uşor cu vederea deoarece suma reprezintă cam 50% din PIB-ul Spaniei. De asemenea, aceste pierderi se adaugă altora(gen credite negarantate de consum, ipotecare etc) despre care deocamdată nu am date concrete.  Soluţia găsită a fost una perfect adaptată crizei: băncile au "externalizat" creditele neperformante către entităţi financiare ale căror acţionare sunt. Avem de-a face cu una dintre cele mai vechi suveici, destul de rudimentară şi extrem de periculoasă prin consecinţele pe care le are pe termen mediu şi lung. Evident, în urma acestui blat, băncile iberice apar în scripte curate ca lacrima, ba chiar(după exemplul suratelor americane) înregistrează profit. Şi, fiind atât de atractive atrag investitorii dornici de plasamente în instituţii rentabile şi care şi-au dovedit stabilitatea în vremuri de criză.
Spania reprezintă aproximativ 10% din PIB-ul UE, iar situaţia sa nu este singulară.Un alt "tigru", Irlanda, se bălăceşte în haosul deflaţionist, cu prăbuşiri ale preţurilor de ~6%. "Zona periferică" are o continuare perfectă în Est unde statele baltice şi cu cele sud-est europene se confruntă cu probleme similare, aflate în diverse stadii de dezvoltare. Aici tartorii principali sunt băncile cu anvergură regională, având active îngrijorător de mari faţă de PIB-urile astenice ale ţărilor de baştină. Şi cum o explozie tinde să dezvăluie hibele unui sistem compus din instituţii "too big to fail", problemele sunt deocamdată menţinute pe linia de plutire cu ajutrrul  statelor din zonă asupra cărora se fac presiuni inimaginabile din partea scrufuloşilor birocraţi(sau oficiai) europeni. O mult mai interesantă privelişte se desfăşoară pe pieţele extracomunitare, aflate la graniţa UE, acolo unde aceleaşi instituţii financiare au pariat pe creşterea la infinit a "averii imobiliare" şi unde a început deja să curgă cu pierderi. Aici băncile se confruntă cu problemele sunt mult mai complexe întrucât  influenţele  protectorilor europeni nu prea au ecou, iar eforturile pentru menţinerea pe linia de plutire sunt infinit mai mari.  Cu toate că în aceste cazuri s-ar putea lua în consideraţie o părăsire a zonei, un faliment local poate avea efecte dezastruoase asupra întregii reţele.

Reţeta aplicată momentan pentru supravieţuire este cea spaniolă: o groază de subsidiare ale băncilor preiau în disperare active toxice în numele rămânerii pe linia de plutire. Şi toate acestea se întâmplă sub "ochiul vigilent" al BCE care, de fiecare dată când lucrurile par a o lua razna aplică instant o doză de lichiditate. Oricine are  curiozitatea să inventarieze puhoiul de firme înregistrate(de obicei prin Olanda) pentru concentrarea de active neperformante,  poate înţelege perfect amploarea problemei.
Am evitat să mai intru mai adânc în detalii, dar cred că e limpede repetarea pattern-ul de la începutul secolului trecut. În locul virusului avem imobiliarele, iar în locul oamenilor băncile. Deocamdată li s-a aplicat un calmant pentru a uita de dureri. O soluţie temporară pentru o boală cu rădăcini adânci. Repercusiunile "calmantului" se văd limpede în economia spaniolă, acolo unde şomajul se apropie îngrijorător de 20%. Extinderea modelului spaniol în toată zona periferică va pune clar presiune pe "motoarele europene" care se laudă cu un fals rally al indicatorilor fundamentali. Căile de urmat sunt două: cea radicală, de curăţare a gunoiului cu toate consecinţele nefaste şi cea pe care se merge în prezent, a cosmetizării în speranţa revenirii la vremurile bune. Dacă prima cale este extrem de dureroasă, cea de-a doua cale nu poate sfârşi decât în haos. Iar alegerea pare a fi fost făcută, întrucât lucrurile se văd din ce în ce mai bine, iar recuperarea înfloreşte. Enjoy it!

13 comentarii:

  1. - Titlul neinspirat, introducerea induce in eroare cu gandul catre gripa porcina.

    + Cuprinsul bun si concluzia ok.

    RăspundețiȘtergere
  2. De acord cu flavian. Eu i-as fi zis Gripa Imobiliara :-)

    RăspundețiȘtergere
  3. Dan, si la noi se matura gunoiul sub pres in acelasi mod. Parca intaia banca din sistem a procedat fix la fel cu 2 portofolii de aprox 80 mil euro de credite neperformante care a fost 'vandut' unei subsidiare.... pt inalbirea actelor contabile....

    RăspundețiȘtergere
  4. B: Am vorbit despre asta cu ceva vreme in urma. Vezi aici .

    RăspundețiȘtergere
  5. Gripa imobiliara - thumbs up :)))

    Dane, mishto analogia !

    KUTGW...

    RăspundețiȘtergere
  6. @B
    Cred ca banca respectiva a ajuns la peste 100 mil eur creante cesionate (intre timp a mai facut o cesiune). Si mai interesant, dupa ce banca S a cesionat lui CS, acesta din urma cesioneaza lui CSS SRL care are sediul social in cladirea bancii. Asta apropo de suveica de care vorbeste Dan, ea exista si a fost pusa la lucru.

    RăspundețiȘtergere
  7. Si ce criticat mai era Bancorexul la vremea lui ... :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Si numarul 2 (viitor numar 1, :)) din sistem sta mult mai bine decat BCR?

    RăspundețiȘtergere
  9. AristotelCostel: Nu am gasit nimic despre externalizari la numaru' 2. Asta a fost unul din motivele pentru care am sustinut concluzia respectivului articol.

    RăspundețiȘtergere
  10. Mai baieti, am eu impresia sau voi vorbiti de falimente bancare ? Cu nominalizari ?

    Pai cum era vorba acum cateva zile ? Ca nu-i frumos, ca zvonuri, ca panica, ca alea-alea... :)

    RăspundețiȘtergere
  11. Flavian: Deocamdata se vorbea de niste suveici. Tu ce-ai inteles?

    RăspundețiȘtergere
  12. Eh, nimica, las-o asa... :)

    Multa sanatate la baietii cu suveicile.

    RăspundețiȘtergere
  13. Articolul mi se pare foarte inspirat, mai ales ca face o referire la modul "inteligent!?" american de a distruge usor, usor toate tarile lumii.
    Sigur ca economia americana este axata, in principal pe furt si pe cotropire, dar aceasta criza a fost generata intentionat cu alt scop. Scopul scuza mijoacele!
    Persoanele cu bani multi si-au retras simultan toate sumele disponibile de pe piata bancara americana si si-au mutat banii pe alte piete financiare, dupa care au inceput sa strige ca "sistemul bancar american este toxic si nerealist".
    Pai cum sa fie realist, daca un analfabet de bancher avea un venit anual cat profitul unui mare producator de bunuri materiale.
    Si atunci au inceput bancile sa cada una dupa alta, iar "statul" dupa reteta cunoscuta a inceput sa transfere bani, din banii contribuabililor in aceste "gauri negre".
    Este o idiotie sa crezi ca o economie sanatoasa sta intr-un domeniu "de hotie si minciuna" numit "piata imobiliara".
    O economie sanatoasa sta cladita pe o constructie economica solida, unde circula bani reali si bunuri materiale si servicii calculate corect si nu speculativ.
    De fapt "capitalismul american" este o gogoase axata pe crestere economica gaunoasa si mincinoasa.
    Uitati-va la ultimii ani ai Imperiului Roman si o sa gasiti o gramada de similitudini.
    Spor la interpretari, cum implozeaza imperiile!

    RăspundețiȘtergere

Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu)