luni, 14 septembrie 2009

Vremea protectionismului


Vă povesteam prin februarie cum, la Davos, Putin şi Jiabao erau "cavalerii libertăţii", luptând cu toate forţele împotriva protecţionismului. Într-adevăr, schimbarea regulilor comerţului mondial poate afecta decisiv atât exportatorii de produse finite cât şi pe cei de materii prime. Cu economiile destul de prost aşezate, cei doi atenţionau asupra consecinţelor nefaste ale revenirii unor practici comerciale pe care unii le dăduseră uitării.

Ei bine, primul pas a fost deja făcut de administraţia Obama, prin impunerea unui tarif de 35% pentru anvelopele importate din China. Justificarea? Protejarea producţiei interne în faţa unor preţuri de dumping  practicate de chinezi. Sună atât a atenţionare cât, mai ales, a ameninţare. Şi spun a ameninţare deoarece acesta pare a fi primul pas al unei politici extrem de dure. Replica Chinei a fost una anemică, ameninţând cu reclamarea SUA la Organizaţia Mondială a Comerţului. Realitatea este mult mai complexă, iar un diferend înaintat la WTO nu este cu nimic ameninţător pentru SUA.

Tentaţia protecţionisă îşi are rădăcinile în campania electorală a lui Obama, atunci când se criticau la scenă deschisă parteneriatele comerciale americane. Mulţi au crezut că este vorba doar de un slogan electoral, dar lucrurile au început să iasă la iveală pe la începutul anului, când s-au  transmis semnale clare către firmele americane pentru reinternalizarea producţiei. Şi cum argumentul patriotic nu prea ţine când e vorba de bani, tarifele vamale vor face în mod sigur minuni!

E greu să dai dreptate unora sau altora. Dacă vi se pare că în toată această ecuaţie chinezii sunt victime cred că vă înşelaţi. Ani la rândul au practicat un curs valutar ireal în raport cu monedele occidentale pentru a impulsiona competitivitatea produselor proprii. Aceasta, în defavoarea partenerilor comerciali care se confruntau cu falimente(sau relocări forţate) în rândul firmelor producătoare(vă amintiţi cum o groază de firme pur şi simplu nu au mai făcut faţă avalanşei de preţuri mici?).

SUA înregistrează un deficit comercial cu China de aproximativ 270 mld. dolari(în 2008; valoarea pe primele nouă luni ale anului curent este de 124 mld. dolari). Motivul pentru care s-a ajuns la aceste valori este cât se poate de simplu. Ani la rândul în America nu a funcţionat impecabil decât producţia de bani(inovaţiile financiare intră în aceeaşi categorie), iar acum se fac eforturi susţinute pentru revenirea cu picioarele pe pământ.Un nivel atât de mare al deficitului comercial poate a fi o bază solidă pentru acţiuni menite a recupera fonduri atât de necesare Administraţiei.

Desigur, readucerea în discuţie a protecţionismului este cea mai simplă variantă. Pentru americani ea este şi deosebit de productivă întrucât împuşcă mai mulţi iepuri dintr-o lovitură. Pe de o parte îşi readuc acasă o bucată consistentă din producţie, iar pe de altă parte îşi asigură stabilitatea monedei. Vi se pare ciudată ultima afirmaţie? Mai gândiţi-vă! În aceste noi condiţii, devalorizarea monedei americane este chiar ultimul lucru pe care şi l-ar dori chinezii deoarece, pe lângă efectele devastatoare asupra rezervelor valutare se vor simţi repercusiuni clare mai ales la nivelul exporturilor. Brusc, produsele chinezeşti vor deveni mult mai scumpe! Cred că, din acest punct de vedere, americanii vor avea destul spaţiu de manevră.

Evident, lucrurile nu pot lua o turnură atât de radicală întrucât China nu e România. La fel de bine cum americanii pot lovi în interesele chinezeşti s-ar putea ca şi chinezii să găsească destule "nişe" de atac pentru economia americană. Deocamdată vor răspunde cu aceeaşi monedă, impunând taxe la im portul de maşini şi păsări. De câtva timp însă există numeroase ştiri şi articole care descriu "invazia" chinezească asupra proprietăţilor americane. Iar acesta ar putea fi numai începutul. O contra-măsură eficientă a chinezilor ar putea fi inundarea pieţei americane cu dolari din rezervă, bani care ar putea achiziţiuona laolaltă firme, proprietăţi sau politicieni.Ca să nu mai vorbim că şi-ar putea reaminti brusc de bombardarea ambasadei lor din Belgrad din 1999(sunt renumiţi pentru "reamintirile istorice"). Iar când se vor confrunta cu "proteste" ale populaţiei pe această temă s-ar putea să fie "nevoiţi" să adopte un ton belicos şi măsuri radicale.

Personal cred că revenirea protecţionismului nu este nimic mai mult decât o cutie a Pandorei care ne poate proiecta brutal înntr-o lume mult mai complexă şi cu mult mai multe distorsiuni decât cea actuală. Este însă una dintre cele mai facile măsuri cu efecte cuantificabile pe termen scurt, lucru care se potriveşte de minune stilului de gândire al politicienilor. Iar dacă e să facem un exerciţiu simplu, vă propun să încercaţi  să judecaţi din punctul de vedere al lui Obama: între măsurile protecţioniste şi introducerea TVA ce aţi alege? Care dintre aceste două măsuri v-ar asigura atât rezultate palpabile cât şi materie primă suficientă pentru discursuri patetice?

10 comentarii:

  1. se repeta istoria. protectionismul a facut ca celebra criza din '29 sa se termine cu un razboi mondial. totul e ciclic.

    RăspundețiȘtergere
  2. "se repeta istoria" e un cliseu. Lumea este alta, total diferita de cea din anii 30. Plus ca, din punctul meu de vedere, China face protectionism de cand se stie, prin promovarea unui curs de schimb care nu are legatura cu realitatea. De unde si imbalansul creat in lume. Cineva trebuie sa-i mai stranga si pe ei de.....Ia sa dea drumul China la consum sa vezi tu cum isi revine lumea din recesiune.

    RăspundețiȘtergere
  3. Pai China incearca sa compenseze cu consumul intern caderea exporturilor,dar nu prea le iese. Au dat credite in prostie anul asta care sa intre in consum si au raportat cresteri de 15% a consumului intern, dar sunt niste cifre dubioase probabil cosmetizate.
    Au ajuns "cei mari" sa se suie unii pe altii ca sa iasa de sub apa.
    Oricum pe termen lung pariez pe chinezi care au o gandire strategica spre deosebire de americani care inteleg decat momentul "acum".

    RăspundețiȘtergere
  4. Principala forma de protectionism a Chinei ( desi convine si restului de parteneri ai sai ) cred ca e totusi legata de ... nepermiterea circulatiei libere a fortei de munca si controlul destul de strict al preturilor unor bunuri de consum. Pentru ca in mare de-aia isi permit manevre asa dubioase la cursul de schimb ... :)

    Parerea mea - fireste. ;)

    RăspundețiȘtergere
  5. baieti, apropo de discutia noastra despre Isarescu de zilele trecute: Sa fim seriosi

    Eu zambesc de cateva minute pe tema asta... :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Flavian: Nu prea e asa... Ceea ce se vede acum este echivalentul tributului din trecut, indiferent de declaratiile belicoase ale unora.

    RăspundețiȘtergere
  7. Desi nu sint adeptul protectionismului eu unul tot nu pot intelege cum se poate sa nu se ajunga la asa ceva. Cind tari cum e China nu ofera populatiei un minim de stabilitate sociala (lasate multe pe seama familiei sau celui de sus) si au o gramada de populatie dispusa sa faca orice pt. un trai minim cum poti fi compoetitiv cu asa ceva? cum muncitorul bine hranit de la GM poate concura cu tonele de chinezi dispusi sa munceasca pt. 40 de ori mai putin? Doar competitivitatea tehnica nu vad cum poate echilibra balanta, cind pui intr-o parte cei dispusi sa lucreze si pina intr-un dolar pe ora cu ceilalti la 30-40/ora. Diferentele sociale intre diverse tari sint mult prea mari pt. a lasa totul la echilibrarea pietei de buna voie. Sa ne aducem aminte ce usor se obtinea statutul de stat permanent in US/vestul Europei cind foarte putini reuseau sa ajunga acolo si cum s-a schimbat situatia cind mult mai multi au putut pleca. Toate textele cu libertate de miscare si drepturi egale au fost uitate in fata realitatilor imediate. La fel vad si problema pe plan social si economic, iar fara reglementari stricte nu vad cum se poate iesi din impas, pt. ca altfel fiecare isi vede doar interesul lor imediat.

    RăspundețiȘtergere
  8. Raspunsul e banal: in China, ca de altfel si-n Romania si-n alte parti, muncitorii vor cere din ce in ce mai multi bani, pe masura ce cererea de forta de munca va creste, pe o oferta constanta. Cat timp China e atragatoare pentru investitii se va investi acolo, vor fi bani pusi la dispozitie pentru salarii si alte beneficii, samd. Dureaza mai mult, dar se ajunge acolo.

    Iar daca in SUA oamenii s-au obisnuit sa consume mult si sa nu produca mai nimic, in timp se vor dezobisnui, pentru ca nu vor fi creditati in permanenta pentru a consuma.

    Spui ca unii sunt dispusi sa lucreze pentru 1$ pe ora sau sub. Stiu ce putem face: planificam economia mondiala si dam tuturor in mod egal.

    Mi s-a facut pofta de cules de cartofi.

    RăspundețiȘtergere
  9. "O contra-măsură eficientă a chinezilor ar putea fi inundarea pieţei americane cu dolari din rezervă, bani care ar putea achiziţiuona laolaltă firme, proprietăţi sau politicieni."

    Asta nu prea o pricep ?
    Cum sa inunde chinezii cu dolari cand ei sunt cei mai mari detinatori de bonduri emise de americani acum. O sa isi slabeasca detinerile de dragul de a demonstra ceva ?. Iar daca devalorizeaza dolarul vor putea sa cumpere mai multe firme cu un dolar mai slab?
    2. Un dolar mai slab incurca exporturile chinezesti pentru ca intareste yuan-ul.

    3. Exista un interes comun in acest moment intre China si SUA. Nici una nu poate sa isi revina fara cealalta, mai mult e in interesul ambelor tari ca SUA sa isi revina economic, la fel cum China sa poata fi in continuare creditorul principal.
    4. Personal cred ca se exagereaza cu acest "Trade-war" aparut in presa de cateva zile.

    RăspundețiȘtergere
  10. acesta nu e protectionism, e politica de stat inteligenta. daca in Romania ar fi fost protejati producatorii interni in locul importatorilor cu relatii in Guvern, am fi avut acum, spre exemplu, in loc de mall-uri, o agricultura performanta. dar nu. noi trebuie sa ingrasam niste paraziti oportunisti.

    RăspundețiȘtergere

Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu)