marți, 17 noiembrie 2009

Ce urmeaza?

Ieri, BNR a aprobat reducerea RMO în valută de la 30% la 25%, o mişcare menită a elibera băncilor mai multă lichiditate. Banii vor fi absorbiţi din piaţă de Ministerul de Finanţe care, în lipsa tranşei de la FMI, se confruntă cu o foame teribilă. Este un efort uriaş care se face pentru acoperirea găurilor rezultate în urma unui an de guvernare electorală. De asemenea, trebuie menţionat că acesta este penultimul glonţ pe care BNR îl mai nare la dispoziţie.

Marea întrebare care se pune în aceste condiţii este ce urmează. Cu toate că, fiind vorba de o perioadă electorală, se face vorbire despre scăderi de taxe şi impozite, realitatea de după alegeri va fi mult mai categorică decât ne imaginăm în prezent. Personal mă aştept la următoarele creşteri: impozitul minim(există posibilitatea reîntoarcerii la impozitul progresiv), TVA, taxele si impozitele pe proprietate, amenzi. Dacă nu merge, s-ar putea să facem cunoştinţă cu taxa pe aer(a se citi CO2) precum şi introducerea altor taxe aberante. Probabil, viitorul ministru de finanţe va trebui să aibă rigurozitatea unui contabil şi imaginaţia lui Remeş. Şi spun aceasta pentru că trăim într-o ţară ai cărei emanaţi nu au avut până în prezent puterea de a lua decizii juste şi radicale.

Alternativa la coşmarul prezentat mai sus este simplă. Nu e nevoie decât de minimizarea statului şi de  disciplinarea colectărilor de taxe şi impozite. Sunt elemente facile care ar produce efecte imediate. Ştiu, sună ameninţător pentru unii, dar nu este deloc aşa. Un aparat de stat suplu ar permite dezvoltarea oportunităţilor pentru privaţi. Simplu, fără complicaţii. Numai că nu ştiu cine ar fi dispus să renunţe la posturile călduţe ale camarilei de parid, la contractele cu dedicaţie, la licitaţiile aranjate s.a.m.d.

10 comentarii:

  1. E clar ca vor fi cresteri de TVA + impozitare progresiva. Tax "the rich", unde "the rich" nu sunt Patriciu, Vantu sau Voiculescu ci bogatii cu salarii de 2 - 3000 de lei / luna.

    Ce nu-mi e clar inca este care va fi efectul asupra cursului? Daca nu ar fi creditele in valuta as fi mizat pe o depreciere subita.

    Asa tind sa cred ca vor fi foarte heavy-handed cu impozitele si vor lasa inflatia ca ultima optiune.

    PS: Politica BNR visavis de credite mi s-a parut de-a dreptul idioata. Au permis grad de-ndatorare 70% in valuta cand piata imobiliara era deja in bubble, nu au facut nimic ca sa incurajeze creditarea in lei, iar acum sunt fortati sa arunce miliarde pe fereastra ca sa mentina cursul stabil.

    RăspundețiȘtergere
  2. Impozitarea progresivă înseamnă "credite sub-prime". Gradele de îndatorare măsluite de 70-95% pot deveni lejer 150%.

    RăspundețiȘtergere
  3. De acord, ne putem astepta sa creasca taxele + inca 5% depreciere la anul ca sa scada costurile publice in suma absoluta.

    RăspundețiȘtergere
  4. Poti sa detaliezi te rog afirmatia ta legata de faptul ca aceasta masura reprezinta penultimul glon al celor de la BNR.

    RăspundețiȘtergere
  5. Zilele astea doar la cartea lui Proudhon, 'Ce este proprietatea?' ma gandesc. Ca logic, rational Proudhon avea dreptate nu incape nici o indoiala; ca o lume fara proprietate este utopica iar e adevarat.
    ...
    Daca insa ii dam dreptate cand spune ca proprietatea e furt (si logic, rational, moral este, cine nu crede sa citeasca 'Ce este proprietatea?'), atunci raul e la radacina si tot ce s-a cladit peste are logica stramba; oricat ne-am stradui sa reconciliem ceva care e stramb de la nastere cu nevoia de moral, echitabil, etc. e imposibil.
    Ca o fi aurul etalonul, ca banca centrala ia masura asta sau cealalta nu schimba mare lucru, daca ai fost furat din start atunci prioritatea e sa aduci lucrurile pe fagasul normal, nu sa incerci sa peticesti pe ici colo sa incerci sa faci lanturile invizibile ale sclaviei un pic mai usor de suportat...alea trebuiesc rupte...

    RăspundețiȘtergere
  6. Din masurile luate acum de BNR eu inteleg urmatorul lucru :
    BNR a relaxat inca o data politica monetara indirect.
    Bancile au acum mai multa valuta in rezerve. Deci teoretic
    pot da mai multe imprumuri in valuta (improbabil pt ca dobanda
    pt valute e mica, si plus nu particulari cui sa dea.
    Ar putea cel mult sa speculeze cu ea), sau sa ii
    transforme in lei si sa acorde credite in lei
    (f. probabil pt pe piata asta ministerul finantelor e un client bun).
    Deci teoretic ar trebui ca leul sa se aprecieze pe termen scurt,
    si dobanzile pe termen scurt sa scada (practic nu au cum sa scada
    pentru ca ministerul finantelor se imprumuta la orice dobanda).
    Gresesc ceva in rationamentul meu ?
    PS. nu sunt economist de profesie.

    RăspundețiȘtergere
  7. @Andy

    In functie de necesitatile de lichiditate ale bancilor mama exista si varianta repatrierii capitalului. Dar, in principiu ar trebui sa se reflecte macar partial in scaderea dobanzilor la credite.

    Ce mi se pare riscant este promovarea fara discernamant a creditelor in valuta. Macar la prima casa, care are caracter sub-prime, ar fi putut sa impuna leul ca moneda de creditare ...

    RăspundețiȘtergere
  8. @ Free Ride Ro: nu am citit cartea dar afirmatia "Proprietatea este un furt" este un non-sens, pentru ca implica existenta a priori a proprietatii :)

    RăspundețiȘtergere
  9. furtul poate fi inteles in sensul de
    furtul dreptului celorlalti de a beneficia (uzufruct) in aceeasi masura ca si noul "proprietar" de bunul in cauza.
    depinde ce intelegi prin furt, ce inseamna furtul si ce se intelegea prin furt inainte de instaurarea proprietatii; furtul inteles ca abuz?
    ...
    cartea poate fi citita la:

    http://www.gutenberg.org/files/360/360-h/360-h.htm

    RăspundețiȘtergere
  10. @Free Drive:
    In aceasi ordine de idei, faptul ca tie iti mai ramane ceva din salariu este furt, fiindca impiedici pe altii sa se bucure de fructele muncii tale. Daca vrei acea societate dreapta, unde nu esti "furat", iti recomand sa ceri azil in Correa de Nord.

    Faza e ca propietatea privata e complet umana, restul e imaginatia unor intelectuali frustrati si impotenti care mureau de foame si le era ciuda.

    RăspundețiȘtergere