joi, 29 aprilie 2010

Marea contagiune


Grecia a fost împinsă prieteneşte în prăpastie şi se vorbeşte despre un pachet de ajutorare care poate ajunge la 200 mld. euro. La o asemenea sumă stau serios şi mă gândesc dacă nu era mai profitabilă intrarea în faliment. Nu de alta, dar acest pachet nu reprezintă altceva decât amânarea dezastrului. O amânare care se face pe bani foarte mulţi.

Piaţa a reacţionat ieri nervos deoarece au intrat în ecuaţie agenţiile de rating. Astfel, Grecia a fost retogradată de către S&P la nivel junk(similar cu România). Aceeaşi agenţie a stabilit calea viitoarei contagiuni prin declasarea Portugaliei şi Spaniei(la Italia încă "nu se umblă"). Rezultatul, aşa cum era de aşteptat a fost o mare dezordine a pieţelor, în special a celor bursiere. Euro a evoluat indecis(1.3113-1.3266), cu toate că mulţi au pierdut pariind pe o cădere accelerată a acestuia. 

Fenomenul de contagiune la care asistăm acum era unul aşteptat. Aşa cum am mai spus, începem să ne confruntăm cu o a doua criză, aceea a gradului de îndatorare a ţărilor. Primele state atacate sunt cele din UE, aceasta ca efect al unei politici dezastruoase. Pentru EMU, ceea ce se numeşte Pactul de Stabilitate reprezintă un eşec total, care a permis unor state prost guvernate creşterea aberantă a gradului de îndatorare, în timp ce statele bogate ale aceleiaşi "frăţii" au profitat din plin. De altfel, acesta a fost şi principalul motiv al refuzului implementării unor politici comune la nivel continental. 

Cu toate că unii se apucă să tragă concluzii pripite, din această criză nu va ieşi nimeni curat. Faptul că până acum cei atacaţi au fost cei neajutoraţi nu înseamnă mare lucru. Odată cu Spania(şi cred în continuare că şi Italia) începe hora greilor. Următorii "invitaţi" sunt Marea Britanie şi SUA. despre care Jürgen Stark(membru al board-ului ECB) a declarat:
“Given their high budget deficits and the high and rising debt levels, they must undertake very strong consolidation efforts to manage a reversal… The onus is now on governments to ensure that the crisis that initially affected the financial sector, and subsequently the real economy, does not lead to a full-blown sovereign debt crisis. Averting it will require very ambitious and credible fiscal consolidation efforts.”
De ce spuneam că nu va ieşi nimeni curat din această criză? E simplu. Ca şi imobiliarele, statele au fost considerate investiţii sigure, cu risc zero. Băncile şi fondurile de investiţii sunt pline de asemenea "active sigure" care le vor dinamita din nou bilanţurile. De data aceasta, pachetele de salvare vor fi inexistente deoarece statele pur şi simplu nu vor mai avea bani şi, probabil, pentru a evita o criză sistemică, vor permite băncilor falsificări grosolane în contabilitate. Dacă se va întâmpla aşa, rezultatul va fi o generalizare a fraudei care va conduce tot către dezastru economic.

Din păcate a fost nevoie de o criză de proporţii ucigătoare pentru a-i face pe unii să înţeleagă că nicăieri pe această lume nu există risc zero.  Unii încă nu cred asta şi se îmbată în continuare cu iluzii.Nu ştiu dacă scenariul horror pe care l-am descris va putea fi evitat. Mecanisme încă ar mai fi, dar mai trebuie şi voinţă şi inteligenţă politică. Voinţă poate că s-ar mai găsi, dar inteligenţa e marfă rară în aceste vremuri.

15 comentarii:

  1. Ei, nu e nimic horror.. e doar operatie pe cord deschis. Nu multi suporta sa priveasca asa ceva, dar deja nu mai avem incotro.

    La asta au dus excesele. Ne-am infruptat atatia ani fara sa ne pese de sanatatea sistemului. Am luat algocalmine in loc sa tratam problema cu adevarat.

    Si acum s-a ajuns la taiat in carne vie. O sa doara, o sa fie trist, dar trebuie facut. Iar cu cat intelegem mai repede asta cu atat ajuta la vindecare... ;)

    RăspundețiȘtergere
  2. 'Criza gradului de indatorare" este efectul firesc al interventiei gresite a statelor in criza'creditelor subprime"
    Este aceeasi criza la alt nivel si pe alt plan, dar banii care lipsesc din sistem sunt aceeasi pe total.
    Trebuie platiti sau "fabricati". Adica tipariti masiv, in cantitate suficienta.
    Evident ca totul se va termina in inflatie si saracire accentuata a populatiilor, dar asta e inevitabil.
    Politicile guvernelor s-au indepartat de bazele economiei, nu pare sa-si mai reaminteasca nimeni ca "obiectul" creditelor subprime a fost supraevaluarea speculativa a imobilelor. Dar cei care au castigat au iesit la timp din piata si banii sunt la ei.
    Datorita principiului stabilitatii raporturilor juridice, statele n-au ce sa le faca.
    A fost neghiobie si lipsa uluitoare de cultura economica din partea guvernelor care nu au reglementat la timp pietele imobiliare si de credit.
    Practic, asa cum spun inca din 97, s-a considerat ca nu trebuie sa se reglementeze piata imobiliara, si implicit creditul imobiliar, si ca acestea trebuie sa funcioneze liber pe plan global, ca si cum imobilele ar fi o marfa oarecare.
    Pai nu sunt fiindca nu vor sa circule liber domnilor macroeconomisti.
    Poate proprietarii lor, dar imobilele in nici un caz, pur si simplu nu se poate.
    Trebuie folosite acolo unde se afla, in refiunea economica respectiva.
    Pentru tembelismul asta trebuiie sa plateasca toti, si asta se va face prin inflatie . La scara globala.

    RăspundețiȘtergere
  3. alex

    cum vezi tu reglementarea pe pietele imobiliare?

    RăspundețiȘtergere
  4. "... care a permis unor state prost guvernate creşterea aberantă a gradului de îndatorare, în timp ce statele bogate ale aceleiaşi "frăţii" au profitat din plin. De altfel, acesta a fost şi principalul motiv al refuzului implementării unor politici comune la nivel continental."
    Sincer, tind sa nu cred aceasta idee. In primul rand trebuie sa nu omitem contextul globalizarii, in care bancile din statele 'bogate' au expuneri imense pe statele 'sarace'(e ca si cum a-si muta banii dintr-un buzunar in altul), iar cand a venit criza, de pierdut pierd tot statele 'bogate' care au finantat dezvoltarea statelor 'sarace' pe datorie.
    Miza imensa cred ca este insa alta, si e de natura geopolitica; era imposibil de re-structurat lumea dupa caderea urss-ului fara a avea un context in care sa se desfasoare schimbarea, si care sa aiba si acceptul opiniei publice. Chiar tu zici in articol ca multi si-au luat-o pentru ca au mizat pe scaderea euro, care nu prea s-a produs conform asteptarilor
    Totusi, recomandarea mea este sa nu luati decizii privitoare la banii in momente de relativa panica a pietei; riscati sa pierdeti.

    RăspundețiȘtergere
  5. fara sa fiu malitios...
    vad ca lista probabila cu urmatorii intrati pe tobogan contine usa si uk; oarecum logic, dat fiind ca sunt economii preponderent speculative.
    totusi, despre romania nimic? o sa ajungem sa ne uitam de sus la uk si usa? :D

    RăspundețiȘtergere
  6. @gelu: "totusi, despre romania nimic? o sa ajungem sa ne uitam de sus la uk si usa?"

    Pai da, o sa ne uitam de sus, ca tot romanu', ce conteaza ca e ca si cum ei ar avea o flota de iahturi din care pierd 2-3, iar noi ne-am pierde SINGURA barca cu 2 vasle... :)

    RăspundețiȘtergere
  7. @leonard

    De exemplu prin interzicerea instrainarii proprietatilor dobandite in Romania de nerezidenti, pe o perioada rezonabila, intre 5 si 10 ani.

    E numai unul din exemplele posibile.

    RăspundețiȘtergere
  8. >ce conteaza ca e ca si cum ei ar avea o flota de iahturi din care pierd 2-3

    Neah, nu-i chiar asa. E ca si cum ei trec din titanic direct in barcile de salvare. Care-s limitate ca numar.

    Pe cand noi suntem de cand ne stim mai mult in barci de salvare... :D

    RăspundețiȘtergere
  9. @ alex

    eu zic sa le nationalizeze direct .. mai ales daca nerezidentu' e putin negru... sau "tigan/ca imputit/a"..doamne fereste :)

    RăspundețiȘtergere
  10. daniel cazangiu: In ceea ce priveste diferentele dintre saracii si bogatii continentului, tind sa cred ca e vorba de un calcul incomplet facut de farierii care au avut impresia ca pot doar sa beneficieze din constructia europeana si ca sunt imuni la contagiuni. Situatia actuala ii cam coboara brusc din norii prin care-si tineau capetele limitate.

    RăspundețiȘtergere
  11. "s-a considerat ca nu trebuie sa se reglementeze piata imobiliara, si implicit creditul imobiliar, si ca acestea trebuie sa funcioneze liber pe plan global, ca si cum imobilele ar fi o marfa oarecare." - tocmai ca piata imobiliara in intregul ei e una supra-reglementata.

    In esenta, un debitor ipotecar nu poate sa dea cheile imobilului bancii si sa plece fluierand. Fiindca legile nu ii permit asa ceva. Riscul e asimetric, normele sunt schimbate de la o zi la alta dupa cum dicteaza plutocratia, frauda si abuzul sunt sport de mase, nimeni nu e pedepsit (in primul rand economic, prin faliment) si cum bancile nationale nu mai controleaza masa monetara si fluxurile de capital (nu mai exista firewalls intre diferite economii), discutia se poarta in termeni epidemiologici - "contagiunea" fiind subiect principal.

    E vorba de un esec generalizat al statului democratic si de drept, si nu al economiei de piata, care, prin stufarisul de norme si masuri emanate de pe o zi pe alta de establishment, e pe punctul sa fie eradicata din peisaj.

    Ocupati cu fictiunile despre discriminare si incalzire globala, care au ocupat discursul public de 20 de ani incoace, notiuni esentiale au disparut din constiinta publica. Dar am banuiala ca vor reveni in forta chiar foarte curand.

    RăspundețiȘtergere
  12. Si vis-a-vis de fraza "ca si cum imobilele ar fi o marfa oarecare", tin sa subliniez ca, in comert, un debitor fie plateste marfa platita, fie o restituie, daca mai exista. Nu platesti o parte, dupa care restitui si marfa si apoi platesti pana la moarte restul de pret ramas de rambursat.
    Or, gratie stufarisului de norme si unei campanii indelungate de imagine, s-a reusit performanta de a se transforma perceptia generala asupra imobilelor ca fiind orice altceva decat simple produse industrial de uz indelungat.

    RăspundețiȘtergere
  13. @anonim
    "eu zic sa le nationalizeze direct .. mai ales daca nerezidentu' e putin negru... sau "tigan/ca imputit/a"..doamne fereste :) "

    Nici vorba sa-l deposedeze cineva pe nerezident. Dimpotriva . Il incurajam sa se bucure de proprietatea sa cat mai mult cu putinta.
    E pozitiv daca un nerezident apreciaza mediul econmic si calitatea vietii din Romania si vrea sa se stabileasca aici, se cheama investitor.

    RăspundețiȘtergere
  14. @anonim
    "In esenta, un debitor ipotecar nu poate sa dea cheile imobilului bancii si sa plece fluierand. Fiindca legile nu ii permit asa ceva"

    Legile de pe Dambovita domnule anonim. Incercati in USA.
    Si chiar nu vad de ce amestecati piata imobiliara cu reglementarile creditarii.
    Stiati ca sunt unii care-si permit sa plateasca cu propriii bani?
    De exemplu fondurile de investitii.
    De regula astia vor sa vanda in profit daca se poate a doua zi dupa achizitie. Unui Gigel care cumpara pe credit.
    Cand ma refer la reglementarea pietei nu ma refer neaparat la Gigeii care-si cumpara doua camere prin "prima casa".
    Astia in cel mai fericit caz mor in apartamentul ala, n-au ce sa mai speculeze.

    RăspundețiȘtergere
  15. @alex.dumitrascu: "Si chiar nu vad de ce amestecati piata imobiliara cu reglementarile creditarii.

    Stiati ca sunt unii care-si permit sa plateasca cu propriii bani? De exemplu fondurile de investitii.

    De regula astia vor sa vanda in profit daca se poate a doua zi dupa achizitie. Unui Gigel care cumpara pe credit."


    Deci pana la urma finalitatea invartelilor imobiliare tot harponarea guvidelui creditac ramane, citesc corect sau nu? Si-ar mai asuma cineva riscul de a baga bani in ziduri daca ar sti ca totusi nu poate sa-l jupoaie pe guvide pana la moarte? E vreun stat european unde exista ipoteca non-recourse, aia din USA? On topic, are legatura criza bondurilor suverane de acuma cu normele comunitare sau nu?

    RăspundețiȘtergere