marți, 27 aprilie 2010

Programul "primul default"


La niciun an de la lansarea cu surle şi trâmbiţe a programului electoral "Prima casă" s-a înregistrat primul default. Desigur, la prima vedere, nu pare nimic alarmant deoarece se ştie bine că dintr-un portofoliu de credite un anumit procent intră în default. Marea problemă este că, la creditele ipotecare(a căror perioadă de rambursare este de peste 20 de ani) defaulul apare mult mai târziu. În cazul de faţă, presupunând că persoana cu pricina a contractat creditul în prima fază a programului, adică în iulie 2009, rezultă că măreţul credit a început să scârţâie la numai cinci luni de la acordare(data primei intrări la restanţă). Pe baza acestei constatări cred că ar trebui să ne punem serios problema criteriilor de acordare şi a analizei care se face pentru acordarea acesor credite. Banca la care s-a înregistrat default-ul nu a oferit niciun detaliu privind data contractării creditului. Probabil această informaţie intră în sfera secretului bancar!

Din punct de vedere practic, programul "Prima casă" este ilustrarea perfectă a noţiunii de "privatizare a câştigurilor şi naţionalizare a pierderilor". Întrucât e vorba de un credit garantat de stat, băncile participante nu au niciun interes în a face o analiză riguroasă de risc. Atât timp cât clientul plăteşte banca încasează dobânda, adică profitul. În momentul în care se strâng 90 de zile de restanţă, banca îşi încasează banii de la Fondul de garantare, iar imobilul intră în proprietatea statului. Este foarte interesant de înţeles ce se întâmplă de-aici înainte. În mod normal, statul trebuie să-şi recupereze banii, deci să execute garanţia. Cum piaţa imobiliară este în picaj liber rezultă că statul va înregistra o pierdere ca urmare a devalorizării preţului imobilului şi va suporta şi cheltuielile de executare.

Pierderea despre care am vorbit se va înregistra în situaţia puţin probabilă în care statul va reuşi să vândă imobilul. Întrebarea pe care ar trebui să şi-o pună oricine este dacă statul are pus la punct un mecanism de recuperare a pierderilor din default-uri, iar răspunsul este cel pe care-l intium toţi: NU. În momentul în care default-urile se vor înmulţi, statul va trebui să acopere găurile băncilor, primind la schimb imobile nevandabile. O afacere excelentă pentru care nu ştiu cine va plăti. 

Cu toate că nu avem toate elementele necesare desprinderii unei concluzii, îmi reafirm scepticismul în ceea ce priveşte acest program. Rămâne să vedem ce procent din creditele acordate vor fi achitate de stat. Eu unul tind să pariez că peste 25% din credite se vor prăbuşi.

7 comentarii:

  1. > O afacere excelentă pentru care nu ştiu cine va plăti.

    Eh, eu cred ca stii foarte bine. Ia uite-te pe fluturasii salariilor pe care le platesti la categoria impozite, pe facturile care le incasezi la categoria TVA, pe bonul de benzina la categoria accize... :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu cred ca procentul celor care vor intra in default o sa fie sub 5%. Situatia in Romania este diferita. Preturile la care au fost cumparate aceste imobile este foarte mic. Si fie vine superinflatia lui Flavian, fie doar o inflatie moderata, cine reuseste sa plateasca 2-3 ani nu se mai gandeste sa renunte,pentru ca preturile vor creste. [Si vreau sa subliniez ca vor creste nu ca Romania este cine stie ce dragon al Europei de Est ci vor creste din cauza devalorizari EUR combinat cu cresterea veniturilor romanilor intr-un ritm mai accentuat decat in vest]

    RăspundețiȘtergere
  3. Cum asa domnu` Dan, totu` creste'n tara asta ! In special preturile la imo, daca fraieru` plateste (adica noi plateste...).

    O zi buna,
    V.

    RăspundețiȘtergere
  4. @Andrei

    Eu cred ca turcii vor veni prin padurea de stejari.

    Superinflatie pe cloace am avut in Romania in perioada 2003-2008. Acum ar fi momentul unei deflatii pe cloace, iar in cazul unei inflatii pe produsele de baza, cloacele se duc in cap... accelerat..

    Dupa ce atragi in piata imobiliara banii smecherilor, bancilor, rechinilor, fazanilor... arunci in joc si banii... statului, deci... "creste preturile".

    Pe banii cui?

    Datori fiind... toti sunteti disperati dupa bani. Unii dintre voi vor vinde. Cui? :)

    ... "creste preturile".

    "Preturile la care au fost cumparate aceste imobile este foarte mic."

    In medie s-au dat imprumuturi de 40k adica vreo 10 venituri medii anuale... la care se adauga lipsa economiei romanesti si costurile... creditelor.

    De dragul creierului tau foarte mic, iau in calcul si scenariul... hiperinflatiei. Ce le-ar face euribor-ul... creditacilor?

    RăspundețiȘtergere
  5. Hai sa vedem cateva variante prin care noi toti suntem pacaliti pentru cateva voturi in plus primite de la oameni care oricum nu inteleg ce se intampla. Cine sunt castigatorii acestui "program social" sau "program de incurajare a activitatii economice"?

    Castigator dezvoltatorul
    Cum: In primul rand cresterea cererii dar exista si metode mai putin "ortodoxe"... Dezvoltatorul negociaza un pret mai ridicat decat pretul de piata si include anumite "beneficii"
    "Chiriasul" primeste o casa in chirie cu doar 5% din costul ei (bani care cel mai probabil se intorc la el prin alte metode - Ex: cumperi o casa si primesti cadou o masina) + posibilitatea de a deveni proprietar la final in cazul in care ii convine.
    Statul plateste atunci cand clientul nu o face asa ca noi pierdem in timp ce baietii destepti castiga. In plus, in economie se introduce un hazard moral de care scapasem pana acum.

    Castigator banca:
    In conditiile in care statul doar garanteaza, bancile sunt salvate de criza... eu as da credite in locul lor pentru fiecare persoana din Romania, targetand in special persoanele care in mod sigur nu vor putea plati...
    Imaginati-va ca puteti da un credit de 60k euro cu o dobanda de 40% iar apoi executati statul dupa cateva luni castigand astfel toate comisioanele exagerate + dobanzi pe care nu le-a negociat nimeni... e asta o afacere sau nu?
    Mai mult, statul nu intervine in nci un fel in contractul semnat de banca dar... plateste...! Cum ar fi sa se calculeze penalizari de 50% din totalul creditului (exemplu aberant)? mai exista vreo motivatie ca bancile sa mai crediteze si economia reala cand au o vaca de muls precum statul?
    Se introduce astfel din pacate si o selectie adversa - banca castiga toate comisioanele cand creditul intra in default, fara sa tina banii blocati pe termen lung!

    Castigator "chiriasul"...
    Cum ar fi cu 3000 de euro sa cumperi o masina de 5000Euro si sa ai acces timp de 3 luni la o casa de vacanta... fara nici un fel de grija deoarece la final va plati statul...
    Mai mult, am ciudata impresie ca statul nu va da oamenii afara din case din cauza imaginii... cum ar fi in cazul acesta sa fiti considerat si un caz social si sa locuiti intr-un apartament cu o chirie modica?
    Este doar un exemplu...!!!

    Castigatori... oamenii politici
    Conteaza mai putin ce coloratura au, ideea principala este ca poti clama in campanie ca ai ajutat tinerii cu case si ai redresat situatia pe piata constructiilor...
    oameni care sa creada se vor gasi...

    Pierzatorii:
    Noi... cei care platesc toate aceste greseli

    Concluzia:
    Cei care iau decizia si cei care o influenteaza au motive serioase sa efectueze programul prima casa chiar daca si un copil poate arata ca este o gresala...

    RăspundețiȘtergere
  6. Eu sunt adeptul sloganului "prin deflatie catre hiperinflatie".... :)

    Pe care l-am explicat in graficul de aici: Lamuriri despre dolari si aur

    Sau in desenele de aici: Joc pe balansoar cu sistemul financiar

    RăspundețiȘtergere
  7. Pana atunci, in timp ce unii se chinuie cu deflatia imobiliara, altii se tot intreaba unde e deflatia reala... ;)

    U.S. Food Inflation Spiraling Out of Control

    Some of the startling food price increases on a year-over-year basis include, fresh and dry vegetables up 56.1%, fresh fruits and melons up 28.8%, eggs for fresh use up 33.6%, pork up 19.1%, beef and veal up 10.7% and dairy products up 9.7%. On October 30th, 2009, NIA predicted that inflation would appear next in food and agriculture, but we never anticipated that it would spiral so far out of control this quickly.

    PDF-ul cu cifrele oficiale (care nu sunt obligatoriu si reale) se poate descarca AICI. Tabelul incepe la pagina 14.

    RăspundețiȘtergere