luni, 13 septembrie 2010

China update


O să privim azi China prin prisma ultimilor indicatori macro publicaţi. Cu toate că aceste date nu sugerează încă o deteriorare a situaţiei, cred că ne aflăm la momentul apariţiei unor noi fisuri. Problemele de acest tip nu sunt tocmai noi. Până acum, de fiecare dată când indicatorii sugerau fragilitate într-un anume domeniu, autorităţile chineze au reacţionat bine, contracarând cauzele care dezvoltaseră respectivele probleme. De data aceasta însă temerile sunt accentuate şi de problemele vizibile cu ochiul liber care nu prea mai lasă loc altor creşteri.

În primul rând, producţia industrială a crescut cu un procent de 13.9%(YoY) contrazicând momentan opiniile unora(printre care se numără şi subsemnatul) că numeroasele facilităţi de producţie zac nefolosite. Până în prezent, privind numai prin prisma acestui indicator, lucrurile arată încă bine.  

Indicele preţurilor de consum a crescut cu 3.5%(YoY) şi cu 0.2% faţă de luna anterioară. Preţul mâncării a explodat, crescând cu 7.5% în timp ce pentru restul produselor creşterea a fost de 1.5%. Practic, aici este cheia întregii probleme. Această creştere coroborată cu o creştere a vânzărilor retail de 18.4%(YoY) ne sugerează că ceva nu e în regulă. Practic, ceea ce vedem acum este similar perioadelor de început de criză: o abundenţă de bani care intră în consum. Banii provin de la bănci care au încurajat creditarea şi, în acest fel, preţurile au început să explodeze: cel mai mult imobiliarele, urmate de restul bunurilor. Vă sună cunoscut?

Divergenţa majoră care începe să se observe este cea dintre CPI şi PPI. Astfel, PPI a cunoscut o creştere anualizată de 4.3%, dar faţă de luna anterioară a scăzut cu 0.5%. Cum bine se ştie, raportarea la luna anterioară este o eroare şi poate fi considerată ca fiind echivalentul comparării merelor cu perelor. În acest caz însă(punând în oglindă şi CPI) cred că asistăm la începuturile unei crize.  Coroborând acest indicator cu producţia industrială care a crescut cu 13.9%(YoY) ne putem gândi la un fenomen clasic: supraproducţia care-şi caută cu disperare consumatorul final. Aceasta ne introduce în paradoxul acestei divergenţe: pe de o parte preţurile la consumatorul final cresc pe fondul unei cereri în creştere(probabil cauzată de inerţia banilor împrumutaţi) în timp ce în producţie preţurile scad ca urmare a unui necesar de bani pentru plata furnizorilor şi a băncilor. O asemenea divergenţă poate avea rezultate catastrofale ţinând cont de dimensiunile gigantice ale Chinei(un prieten spunea în glumă că pentru a fi vrăjitor în China îţi trebuie pick-hammer în loc de baghetă). Repet faptul că aceasta este deocamdată o ipoteză pe care o consider foarte probabilă. Confirmarea o vom avea în lunile următoare când, dacă ceea ce spun se dovedeşte veridic vom observa o accentuare a acestei divergenţe. 
Privind aceste realităţi, va fi foarte interesant de observat dacă guvernul chinez va reuşi să intervină în timp util şi, mai ales, cum va interveni pentru stoparea acestei tendinţe. Rămâne să vedem.

4 comentarii:

  1. Foarte buna analiza.

    Am gasit un articol interesant despre criza alimentara a Chinei. Cresterea preturilor la alimente este prea mare pentru a avea o justificare pur monetara.

    Deasemenea o alta problema este scaderea investitiilor straine ca urmare a supra-reglementarii in economia chineza. Daca investitiile se plafoneaza sau incep sa scada, va disparea unul dintre "motoarele" cresterii economice, iar excesul de masa monetara va duce la o inflatie galopanta. Retragerea excesului de catre banca centrala prin cresterea dobanzii ar avea deasemenea consecinte grave, pentru ca ar "intepa balonul imobiliar" chinez, iar consecintele vor fi chiar mai grave decat in economiile dezvoltate. Probabil caderea va semeana mai degraba cu ce s-a intamplat la noi, dar amplificat de cateva sute de ori.

    Somajul neoficial este in jur de 20%, in timp ce pentru absolventii de facultate, procentajul este chiar mai mare. Daca vor "pica" atat constructiile, cat si productia industriala, somajul va exploada inevitabil in mediul urban. Lipsa unei "plase sociale" somajul va duce si la noi tensiuni sociale, care se vor suprapune peste cele deja existente.

    RăspundețiȘtergere
  2. (corectura)

    Articolul despre criza alimentara chinzeza trebuia defapt acesta.

    RăspundețiȘtergere
  3. China nu va fi niciodata o superputere mondiala cata vreme, pentru ei, ideologia si ETICA sunt simple vorbe in vant.

    Doar idiotii (utili) cred ca modelul lor poate fi copiat in alte parti, doar naivii se imbata cu povestile de acum 6000 de ani. China a disparut din ISTORIE in momentul in care si-a ucis valorile, in momentul cand a renuntat la RATIUNE.

    La fel ca si noi.

    ..

    Acum nu e o criza, sunt doar convulsiile unui cadavru decapitat, unui animal social care trebuia sa moara.

    RăspundețiȘtergere

Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu)