joi, 9 decembrie 2010

Despre libertate si alte nimicuri


Prin anii '50, în timp ce Uniunea Sovietică ducea lupta de convingere cu bastonul, ştreangul şi mitraliera, în SUA făcea furori politica de-a dreptul imbecilă a lui McCarthy. Acuzaţiile nejustificate, interogatoriile publice fluviu, asocierile haotice şi multe alte elemente de neconceput(şi poate chiar hilare) în prezent erau atunci elemente tratate cu maximă seriozitate deoarece se considerau a ţine de securitatea SUA şi de lupta mai mult decât justificată cu comunismul sovietic.

Iată că la aproximativ şaizeci de ani de-atunci, noul mccartism îşi face din nou apariţia în SUA prin persoana independentului Joe Lieberban. Individul, care iese în evidenţă în special prin trăsăturile sale lombroziene, este personalizarea noului tiran şi, în acelaşi timp, dovada vie că democraţia a deraiat destul de grav în SUA. Mă refer, desigur, la isteria atacurilor asupra WikiLeaks.

De obicei, în momentul în care constaţi că eşti prost, e bine să stai în banca ta pentru a nu face prea multe valuri. Americanii au ales acţiunea contrară, declanşând o serie isterică de reacţii care efectiv nu au de-a face cu democraţia. Privind mersul evenimentelor, mă întreb cu îngrijorare care este legătura dintre Lieberman şi Amazon, eBay, EveryDNS etc. Oare cum poate un singur om(mediocru din punctul meu de vedere) să determine nişte entităţi articulate şi destul de stabile să ia măsuri aberante? Ei bine, aceasta este una din hibele sistemului american, anume că permite oricărui ciumete să-şi agite pulanul atunci când, chipurile, interesele americane sunt încălcate.

Ceea ce este de-a dreptul ciudat însă este modul în care Mastercard şi VISA au blocat donaţiile către WikiLeaks. Mişcarea, justificată chipurile de activitatea ilegală a site-ului, este nu numai arbitrară ci şi prostească şi abuziva. Pentru acţiunea de blocare a donaţiilor, Mastercard şi VISA nu au niciun suport legal. Legalitatea tranzacţiilor este ocupaţia(mai bine spus intră în atribuţia) băncilor emitente şi nu a organizaţiei de carduri. Să nu uităm că nu există niciun contract semnat între un posesor de card şi organizaţia de carduri, ci între posesor şi bancă.În aceste condiţii, faptul că mie îmi este blocată o tranzacţie de către Visa, Mastercard, Amex etc. este un lucru abuziv.

Aici avem de-a face cu o realitate cruntă deoarece întreaga operaţiune a afectat tranzacţiile efectuate, în principal, în Europa. Uniunea Europeană, prin iniţiativa SEPA, a făcut cadou celor de la VISA şi Mastercard întreg continentul. Astfel, cele două organizaţii de carduri, prin anexarea Europei, au monopolul asupra întregii planete, ceea ce le permite derapaje de genul celor descrise(*). În  mod normal, Comisia Europeană ar trebui să înceapă o investigaţie asupra acţiunilor ilegale efectuate de Mastercard şi VISA. Mai mult, poate că oficialii europeni se vor trezi şi vor înţelege că ar trebui să sprijine apariţia unei organizaţii europene de carduri, sub forma unei iniţiative a băncilor locale. Infrastructura ar exista şi nu ar fi nevoie decât de puţină bunăvoinţă.

Singurele reacţii la abuzurile comise împotriva WikiLeaks au avut-o mediile online. Prima replică dură au dat-o cei de la DataCell, cei care intermediază donaţiile către WikiLeaks(şi cei care, de asemenea, găzduiesc o parte a serverelor organizaţiei lui Assange). DataCell a început acţiunile legale împotriva VISA şi Mastercard deoarece blocarea operată de organizaţia de carduri încalcă contractul pe care DataCell îl are cu procesatorul de carduri. Evident, un proces ca acesta este o picătură de apă în ocean pentru VISA deoarece se poate aştepta să plătească doar despăgubirile rezultate din comisioanele care ar fi putut fi încasate de DataCell. Cu toate acestea, am avut de-a face cu o reacţie promptă care, pentru DataCell are şi un caracter publicitar. Mult mai radicale au fost însă reacţiile hacker-ilor, în special ale celor din gruparea Anonymous. Aceştia au reuşit să pună pe butuci site-ul Postfinance(banca elveţiană care a închis contul lui Assange), al procurorului suedez care se ocupă de cazul Assange şi al Mastercard. În ceea ce priveşte Mastercard, se pare că hackerii au reuşit blocarea tranzacţiilor 3D Secure, ceea ce înseamnă că au reuşit să pătrundă destul de bine în măruntaiele gigantului. Desigur, informaţiile referitoare la funcţionalitatea Mastercard au fost combătute de oficialii grupului, dar capturile de ecran postate de utilizatorii din toată lumea sunt mai mult decât sugestive.

Putem spune că, prin fenomenul generat de WikiLeaks, asistăm la începutul unei bătălii majore: aceea dintre mediul online şi cel real, fizic. Noţiunea de libertate este percepută diferit în online şi, din această cauză, încercările democraţiilor fizice de a îmblânzi spaţiul virtual au eşuat. Pentru început, lupta dintre real şi virtual se înclină în faţa celui dintâi însă, cu cât spaţiul real devine mai dependent de cel virtual, balanţa se înclină în favoarea ultimului. Fenomenul WikiLeaks este unul din multele episoade care vor urma. Este interesant să vedem dacă, pe  viitor, spaţiul virtual va reprezenta ieşirea din Matrix sau dezvoltarea unui meta-Matrix, mult mai înşelător.

(*) Aici se impune o precizare. Într-adevăr, şi înainte de demararea SEPA MC şi VISA aveau o poziţie dominanta, dar, cu noua iniţiativă, au fost îngenuncheate sistemele independente de carduri pe care unele naţiuni şi le-au construit. Acesta a fost şi motivul pentru care VISA şi Mastercard au îmbrăţişat instantaneu "principiile SEPA".

17 comentarii:

  1. Deci este mai bine cu banii in buzunar. Cine stie cand se supara Visa pe mine sau pe banca mea sau ... !

    RăspundețiȘtergere
  2. nici la noi nu merg platile on-line cu carduri mastercard :D, am doua pentru care am fost notificat ca au fost probleme la procesare, sa refac plata sau sa folosesc alt card, banii au revenit in contul bancar, cand am incercat sa refac platile... site-urile pe care se face plata dau error 404 (adica site-ul nu exista :D)

    RăspundețiȘtergere
  3. Joe Lieberman este seful Comitetului pentru Securitate Nationala din Senat, deci intr-un fel este treaba lui sa faca pe "politistul".

    Deciziile companiilor care asigurau serviciile financiare si de hosting pentru WikiLeaks sunt exclusiv treaba lor. Pentru primele e mai comod sa renunte la un client de $10K/luna, decat sa riste pierderea partiala a sprijinul politic ce le-a permis sa isi asigure un monopol pe piata. Pentru ultimele, pierderile ar putea fi chiar mai importante, deoarece represaliile guvernelor ar pot merge pana la suspendarea licentei - domeniul telecom este unul extrem de reglementat. In plus, aceste companii nu vor sa se expuna atacurilor DoS venite din partea oponentilor lui Assange, care le pot bloca server-ele.

    Cat despre cazul legal impotriva lui Assange, acesta este destul de slab. Pitipoancele respective s-au simtit bine, apoi nu le-a mai convenit ca omul si-a facut treaba si a plecat :) Pana la urma probabil ca va scapa basma curata, probabil cu o amenda si cu sperietura de rigoare. El nu intra sub incidenta niciunei legi privind spionajul pentru ca:
    a) nu a sustras personal informatiile;
    b) nu este cetatean american si nici agent al unei puteri straine;
    Sefii diplomatiei americane nu vor decat sa gaseasca un tap ispasitor pentru propria incompetenta, in persoana lui Julian Assange.

    RăspundețiȘtergere
  4. Lupta dusa de Wikileaks este una de gherila, iar in istorie putine imperii au fost daramate de astfel de lupte.
    La americani nationalismul atinge uneori cote grave, cazul de fata fiind concludent.
    Ma indoiesc insa ca vor schimba fundamental modul de actiune. Vor schimba probabil protocoale de securitate.
    Europa va trebui sa isi schimbe aceasta pozitie de vasalitate daca vrea sa ramana credibila.

    RăspundețiȘtergere
  5. @Alex Nicolin: Cum adică să "scape" cu o amendă? Amendă pentru ce?

    RăspundețiȘtergere
  6. Amenda este pentru ca a avut ... cocoselul neastamparat :) Suedezii au o lege care pedepseste fapta de care este acuzat Assange, ceva in genul "sex prin abuz de incredere" cu o amenda modica.

    RăspundețiȘtergere
  7. Cred ca nu se poate pune la indoiala faptul ca Wikileaks a savarsit o ilegalitate. Probabil ca exista o lege care nu permite dezvaluirea documentelor secrete.

    Singura problema o poate reprezenta modalitatea in care este pedepsita aceasta ilegallitate. Aici nu s-a actionat in conformitate cu procedura. Insa nu e foarte revelant din punctul meu de vedere deoarece rezultatele ar fi fost aceleasi numai ca ar fi fost obtinute cu intarziere.

    De altfel, gasesc incurajator faptul ca statul american are inca vigoarea (care lipseste europenilor din ce in ce mai mult)sa isi protejeze interesul fara a se incurca in proceduri prea lungi. Iar interesul SUA este comun cu al tuturor americanilor (si mai mult, cred, cu al tuturor europenilor), contrar parerlor pe care le imparatsesc astazi conspirationistii.


    In ceea ce priveste rolul virtualului in aceasta poveste, cred ca internetul faciliteaza manifestarea unei tendinte care se acceantueaza incepand de prin anii 70 (in vest): imixtiunea prostimii (multimii, maselor) in treburile statului.

    Acest amestec face parte dintr-un trend mai mare: evolutia catre tot mai multa libertate individuala, trend ce a inceput prin evul mediu, a avansat foarte mult in secolul 19 (manifestarea constiintei nationale) si si-a gasit apogeul in secolul 20.

    Avansul continuu al acestui trend a condus insa la manifestarile de azi (multimea vrea sa stie secretele de stat chiar daca tocmai faptul ca sunt secrete ii protejeaza interesul) si va continua cu episoade asemanatoare tot mai dese.

    RăspundețiȘtergere
  8. wikileaks NU a savarsit o ilegalitate.

    RăspundețiȘtergere
  9. @Adi

    In primul rand nu a fost vorba de secrete de stat, ci de informatii confidentiale, dar pe care americanii le-au trecut la "secret" din paranoia - semn al unui imperiu aflat in plin proces de dezintegrare. Cat de prost trebuie sa fii (mai prost ca CIA?) sa crezi ca o informatie poate ramane secreta, atata timp cat poate fi accesata de cateva sute de mii de angajati ai Guvernului?

    In al doilea rand, nu WikiLeaks ca organizatie sa Assange ca persoana privata a savarsit presupusa ilegalitate, ci persoana care s-a folosit de autorizatie pentru accesa informatiile respective, a le copia si distribui. WikiLeaks nu a facut decat sa distribuie informatiile respective dupa ce acestea i-au fost oferite. In plus, multe detalii care ar fi putut duce la identificarea unor persoane de catre potentiali rauvoitori au fost eliminate de catre WikiLeaks, care a dat dovada de o atitudine etica cu privire la aceste informatii.

    In al treilea rand "prostimea" trebuie sa stie ce fac angajatii statului de banii pe care "masele" le platesc sub forma de taxe si impozite - atat soldatii cat si diplomatii sunt angajati ai statului, si inca dintre cei mai bine platiti. Conceptul de "interes national" este unul atat de relativ din punct de vedere etic si mai ales atat de abuzat de catre politicieni incat invocarea lui, in cel mai bun caz ma lasa rece. Pentru "interesul national" politicienii americani au hotarat sa:
    - invadeze preventiv Iraqul pentru a-l impiedica pe Saddam sa-si utilizeze "armele nukulare" ... care nici nu existau [cost $1.5T+]
    - salveze prietenii din sistemul financiar pentru ca altfel "maine nu vom mai avea o economie" [cost $2T+]
    - construiasca un "scut antiracheta" care nu poate functiona cu adevarat, pentru a se apara de Iran in ... Cehia, Polonia si Romania - aliati strategici (din orientul mijlociu?!) [cost $20B+]

    Daca l-ai plati pe unu' sa-ti zugraveasca casa si ai gasi-o ... arsa din temelii oare nu te-ar interesa ce s-a intamplat?

    RăspundețiȘtergere
  10. Banii imprumutati sistemului financiar (si nu numai) au fost platiti inapoi cu dobanda.

    La restul nici nu o sa mai comentez. Discutia se transforma intr-o polemica a surzilor.

    RăspundețiȘtergere
  11. @Adi: ar trebui sa faci cerere de emigrare in Coreea de Nord.
    Noi pe aici inca speram sa salvam notiunea de democratie.

    RăspundețiȘtergere
  12. iar banii imprumutati au fost returnati doar pe jumatate:
    http://bailout.propublica.org/list/index

    RăspundețiȘtergere
  13. >wikileaks NU a savarsit o ilegalitate

    Gresit.

    Raspunsul corect era: WHO CARES ?

    Mai corect era: "legea" e facuta tocmai de cei contra carora lupta wikileaks.

    Nu poti respecta regulile intr-un joc in care celalalt are avantaje majore si puterea de a schimba regulile cand sau cum doreste.

    RăspundețiȘtergere
  14. Sarmanele banci, mi se rupe sufletul cand ma gandesc la sarmanii lor sefi si-au rupt de la gura doar ca sa poata plati inapoi la FED banii de TARP. Cei mai napastuiti mi se par cei de la GS, care dupa ce ca au trebuit sa plateasca inapoi pana la ultimul cent a mai trebuie sa care si saci intregi de bond-uri de la tiparnita trezoreriei pana la seifurile FED-ului, cand decide Ben ca mai vrea o repriza de QE. Of, sarmane Dudley, ce lume cruda :)

    RăspundețiȘtergere
  15. 'Liberban'? E un typo sau un joc de cuvinte? :)))

    RăspundețiȘtergere