marți, 12 aprilie 2011

Adevarata amploare a unui incident "minor"

Suntem la o lună de le începutul dezastrului din Japonia. De-atunci cutremurele se ţin lanţ împiedicând reintrarea în normalitate a ţării. Desigur, nu cutremurele reprezintă acum cea mai mare îngrijorare a Japoniei, ci situaţia de la centrala nucleară Fukushima care pare fără ieşire.

Până la un punct lucrurile au funcţionat OK, pentru ca apoi să înceapă coşmarul. Reactorul s-a supraîncălzit după ce acumulatorii(backup-ul backup-ului) s-au consumat şi nu s-a reuşit conectarea unor surse alternative de energie electrică pentru a răci miezul. Cu toate că la fiecare pas al luptei pentru redresarea situaţiei s-au respectat procedurile, de fiecare dată, activarea unui eveniment puţin probabil a complicat situaţia. Este un exemplu cât se poate de sugestiv despre ceea ce poate însemna influenţa decisivă a factorilor foarte puţin probabili.

Iniţial, accidentul de la Fukushima a fost văzut ca o chestiune minoră, pentru ca, uşor, uşor să urce către un nivel de severitate 5(tradus ar reprezenta un accident a cărui urmare a fost eliberarea unei cantităţi limitate de material radioactiv şi care necesită luarea unor contra măsuri). În urma cutremurului de ieri nivelul de severitate a fost ridicat la 7, adică similar celui de la Cernobîl. Aceasta înscrie evenimentul de la Fukushima în rândul accidentelor nucleare majore, cu impact la nivel mondial. De menţionat este faptul că Tepco încă nu are situaţia sub control şi se estimează că vor mai trece câteva luni până când se va reuşi(teoretic) controlarea în totalitate a reactorului. În ceea ce priveşte curăţarea acestuia s-ar putea să treacă ani până când problema va fi rezolvată. Cert este că, fără ca reactorul să explodeze, materialul radioactiv scăpat se situează undeva la aproximativ 10% din cantitatea eliberată la Cernobîl(acolo, pentru cei care nu-şi mai amintesc, reactorul a explodat). Cu toate acestea, oficiali ai Tepco spun că este posibil ca, în final, nivelul materialului radioactiv eliberat să depăşească valorile de la Cernobîl.

Aşa cum se poate observa, suntem foarte departe de rezolvarea problemei. Întrebarea care se pune este dacă într-adevăr suntem capabili să ne asumăm riscurile acestei tehnologii. După cum se poate observa, un accident de acest gen are implicaţii globale. URSS şi Japonia reprezintă două cazuri fericite în scurta istorie nucleară. URSS din cauza folosirii nemiloase a unor cobai umani care habar n-aveau despre ce urma să li se-ntâmple în urma  intervenţiei de-acolo, iar Japonia datorită culturii specifice, a spiritului de sacrificiu al cetăţenilor săi. În alte puncte ale lumii, asemenea dezastre ar putea avea consecinţe mult mai grave.

Nu sunt unul dintre cei care fac ecologism cu orice preţ, ştiu care este ponderea energiei nucleare şi, de asemenea, consider că pot evalua corect o situaţie. Mi se par hazardate şi forţate comparaţiile dintre accidentele aviatice şi cele nucleare. Într-adevăr, în ambele cazuri apare un număr mai mare de victime, ceea ce le face să devină supraexpuse în media. Numai că, în timp ce efectele accidentelor aviatice au un impact local, cele nucleare au o probabilitate mare de a afecta global. Efectele acestora sunt mult mai perverse şi greu cuantificabile. S-a trecut foarte uşor peste deversarea în ocean a apei radioactive de la Fukushima, peste scăpările radioactive care par a fi afectat apa freatică. Poate cineva cuantifica efectul acestora pe termen lung? În mod sigur nu. Există o probabilitate foarte mică să apară un fenomen natural care să distrugă, să zicem, zece reactoare nucleare în Europa. Într-adevăr, sunt evenimente foarte puţin probabile, dar dacă acest foarte puţin probabil se materializează, Europa se poate transforma cu uşurinţă într-un deşert radioactiv. Pentru unii, ceea ce am spus acum este o afirmaţie hazardată, poate chiar hazlie, dar i-aş întreba pe acei cârcotaşi dacă au habar care e densitatea de reactoare nucleare în Europa. Cred că a sosit momentul în care ar trebui să fim ceva mai maturi atunci când analizăm impactul lebedelor negre. Foarte puţin probabilul s-ar putea să tindă, în unele situaţii, către foarte probabil.

11 comentarii:

  1. Reactorul de la Cernobâl n-a explodat. A explodat anvelopa lui, pentru că, deşi barele de grafit au fost introduse, nu au reuşit să-l răcească suficient după introducerea moderatorului. Apa de răcire s-a descompus şi a generat hidrogen, cel care a produs explozia. Sigur că tot ce era în interiorul anvelopei era ultra-radioactiv. Şi aşa s-a format norul radioactiv. Dacă era o explozie nucleară, în sensul propriu al cuvântului, alta era situaţia. Adică un mare pa!
    Acum japonezilor nu le rămâne decât să construiască nişte sarcofage, ca la Cernobâl. Mă tem că ipoteza asta nu le convine. Speră să mai recupereze vreun reactor.
    În Europa ar fi jale dacă se întâmplă ceva "neprevăzut". Iar o siguranţă crescută înseamnă profit mai mic pentru operatorii centralelor. Ghici ce vor alege, între profit şi siguranţă. Totul poartă un nume: capitalism extrem.

    RăspundețiȘtergere
  2. Fukusima aa va avea un efect foarte clar.... foamete.. mai multe detalii la:
    http://abciconomics.blogspot.com/2011/03/foametea-si-legatura-ei-cu-fukushima.html

    RăspundețiȘtergere
  3. :-), ai idee cati mor in China din cauza poluarii sau din cauza accidentelor din minele de carbuni?

    RăspundețiȘtergere
  4. @ dan

    da, in China situatia este scapata de sub control din punct de vedere ecologic, mai ales avand in vedere foame de energie a acesteia, cu orice cost, dar impactul este totusi mai mult local... o ''Fukusima'' in Europa ar fi dezastru, avand in vedere distantele relativ mici intre centrale, efectele letale ale produsilor de fisiune si densitatea populatiei... era parca la riscograma pe blog o harta cu centralele nucleare

    RăspundețiȘtergere
  5. Foarte improbabil este si ca un supervulcan cum e Yellowstone sa erupa. Daca ala erupe efectele la scara globala sunt incalculabile. Un accident nuclear in afara cazului in care emisiile sunt de plutoniu sau uraniu radioactiv care au perioade de injumatatire mare, si oricum din cauza ca sunt grele nu ajung departe, restul elementelor dispar intre cateva zile si cateva luni, maxim ani, cu o radioactivitate ambientala comparabila cu acea a radonului in zonele cu zacaminte de uraniu. N-am prea observat ca UK sa fie un desert radioactiv. Si apoi la scara globala concentratiile de materiale radioactive sunt mai mici decat in perioada cand se faceau teste atomice in atmosfera. Iarasi Pamantul n-a devenit un desert radioactiv. La Hiroshima de exemplu majoritatea mortilor au fost din cauza efectelor pe termen scurt ale bombei si mai putin din cauza radioactivitatii.

    RăspundețiȘtergere
  6. @Constantin Gheorge: La Cernobal ai dreptate ca n-a explodat reactorul, este aproape imposibil sa explodeze in genul in care explodeaza o bomba atomica. Barele de grafit actioneaza incetinind neutronii, nu au rol de racire. Tipul de reactor de la Cernobal nu are anvelopa, cu avantajul ca putea fi alimentat in timp ce functioneaza, fara downtime. Niste capitalisti salbatici comunistii astia :).

    RăspundețiȘtergere
  7. Eu nu am spus că barele de grafit au rol de răcire. Am spus că, după ce au introdus barele de grafit, moderatorul, nu au reuşit să-l răcească la valorile normale. Ceea ce este altceva. Cât despre anvelopă, poate nu ne gândim la acelaşi lucru. Plus că reactorul ăla de la Cernobâl era dual: producea şi material fisionabil de calitate militară. De unde nevoia de a schimba barele de combustibil mai rapid. N-are legătură cu ce spuneam eu despre capitalism şi situaţia din Japonia. Sau o fi şi ăla dual, şi nu ştim noi?

    RăspundețiȘtergere
  8. Dan Selaru: Pot spune ca la baza articolului de fata sta articolul de pe blogul tau, cum corect ai observat. :-))
    Dintr-un punct de vedere ai dreptate si de aceea m-am ferit sa transez problema categoric. Am vrut insa sa subliniez ca echivalenta dintre accidentele aviatice si cele nucleare este cam fortata. Un accident aviatic poate avea consecinte globale doar daca avionul se prabuseste peste o centrala nucleara...

    RăspundețiȘtergere
  9. @Constatin Gheorghe: Grafitul este mereu total in reactor. Este echivalentul apei grele in tipul de reactor de la Cernavoda. La ce te referi sunt barele de control care se fac din alte materiale. http://en.wikipedia.org/wiki/RBMK pentru explicatii despre toata strctura tipului respectiv de reactor. Motivul pentru care nu are o anvelopa completa este ca ar fi fost prea scump.

    @Dan@trenduri: Consecintele nu sunt nici pe departe atat de globale. Mai degraba sunt putin inteles decat globale.

    RăspundețiȘtergere
  10. @Dan@trenduri: Am gasit ca estimarea este ca toate emisiunile de la accidentul din Cernobal sunt intre 1/100 si 1/1000 dintre materialele radioactive emise in atmosfera de testele nucleare din anii 50 si 60. Daca 100(sau 1000) de ori mai multe materiale radioactive n-au transformat pamanatul intr-un desert, probabil ca nici vreo 100(sau 1000) de accidente de genul Cernobal n-ar face asta.

    RăspundețiȘtergere
  11. "Există o probabilitate foarte mică să apară un fenomen natural care să distrugă, să zicem, zece reactoare nucleare în Europa. "

    se numeste bomba :D

    RăspundețiȘtergere