joi, 28 iulie 2011

Despre oportunitati


Ieri am vorbit puțin despre oportunitățile care apar pe piețele în picaj. Astăzi, în urma unui comentariu la articolul de ieri, m-am gândit să facem un mic remember al unor întâmplări care ne vorbesc mai mult despre oportunități.

Să începem cu începutul. Chrysler a fost cumpărata de Daimler în 1998 cu 39 mld. dolari. O sumă imensă dacă ne gândim la cât ar reprezenta ea acum. Daimler avea nevoie de un picior în SUA pentru a deveni cu adevărat global. Probabil, când au achiziționat producătorul american s-au gândit că-l vor transforma într-un Mercedes american, atât din punct de vedere al atașamentului consumatorului cât și, mai ales, al profitabilității. Au urmat nouă ani de eșecuri repetate. Mercedesul american n-a funcționat deloc bine. An de an a produs pierderi companiei mamă din cauza unui mix de erori de management, poziționare și decizii tehnice îndoielnice(spun unii care se pricep mai bine). În anul de grație 2007, sătulă de eșecuri, conducerea producătorului german a reușit să se debaraseze de Chrysler printr-o tranzacție pe care eu unul o consider genială: a reușit să vândă gaura neagră către fondul Cerberus pentru o sumă similară celei cu care fusese achiziționat producătorul american. Pentru Chrysler, evoluțiile dezamăgitoare și criza economică, au creionat sfârșitul în brațele legii falimentului.

A fost un moment în care toată lumea a crezut că următorul pas va fi îngroparea definitivă a companiei. S-au căutat soluții pentru salvarea Chrysler, s-au făcut propuneri tentante marilor producători însă nimeni nu mai voia să aibă de-a face cu mărul otrăvit. Oferta a fost făcută și francezilor de la Renault, însă Gohn a refuzat considerând tranzacția deosebit de riscantă. Singurul care a trecut peste complexe a fost Sergio Marchionne, impetuosul șef al Fiat care avea un calcul simplu: pentru ca Fiat să treacă de criză trebuia să aibă o cotă de piață, cotă pe care n-ar fi putut să o obțină de unul singur. Convins că poate să aplice rețeta Fiat și la Chrysler, Marchionne a trecut la acțiune. Fiat a preluat gratuit un pachet de 20% din acțiunile producătorului american și, în același timp, Marchionne s-a înscăunat șef și peste Chrysler. Când nimeni nu credea că se mai poate face ceva s-a produs incredibilul: Chrysler a renăscut din propria cenușă și a reușit să-și plătească datoriile către guvern. Fiat a achiziționat pachetul de acțiuni deținut de guvernele Canadei și SUA, devenind majoritar.

Ce urmează? O integrare puternică a celor două grupuri, un management comun și nașterea unui nou jucător global. Ce-a făcut Marchionne în toată această poveste? A avut viziune și a înțeles că nu există pentru el decât o singură variantă: în sus. Nu cred că greșesc foarte mult dacă spun că, prin salvarea Chrysler, Marchionne a reușit și salvarea Fiat. Următorul pas pe care-l va face Marchionne va fi în Asia, dar, despre această nouă strategie vom mai vorbi. Până atunci, cred că este momentul să contemplăm ce se întâmplă când ai puterea de a judeca la rece, când ai viziune și când știi să calculezi riscurile.

2 comentarii:

  1. Acum mai ramane sa si vanda masini, ceea ce Fiat si Chrysler nu prea au mai reusit in ultimul timp.
    Chiar daca i-au iesit cartile in afacerea Chrysler, Fiat este pe o panta descendenta in Europa. Daca in anii 90 Punto se batea cu Golf-ul la titlul de cea mai vanduta masina din Europa, anul trecut abia a prins locul 10. Din pacate, daca te uiti pe vanzarile Fiat in Europa (care inca mai sunt la un nivel decent) nu vezi decat o directie, ghici care...

    RăspundețiȘtergere
  2. costin: Fiat vinde Alfa Romeo in SUA, intra cu Fiat-urile pe segmentul mic si Chrysler isi vede de piata traditionala. In Europa Chrysler se va vinde sub brand-ul Lancia si va concura fix pe segmentul pe care Fiat e deficitar. Eu cred ca vei avea o surpriza in viitorul apropiat.

    RăspundețiȘtergere