miercuri, 7 septembrie 2011

Lupta pentru supravietuire

În mai multe rânduri am atacat subiectul apei dulci deoarece cred că de-aici vor porni multe crize în viitorul apropiat. Cu toate că pentru o țară ca România subiectul menționat poate părea inutil, trebuie să menționez că și la noi, locul unde apa dulce e risipită irațional, încep să apară zone întregi în care lipsa acesteia devine o problemă. Dar nu România este subiectul acestui articol ci îndepărtata Asie, locul unde se întrevăd probleme serioase.

În timp ce ne delectăm cu noile episoade ale crizei globale, China pune serios bazele unui nou război în regiune, anume cel pentru apă. Este cunoscut faptul că națiunile asiatice, cu mici excepții, au probleme serioase cu apa. Creșterea populației, necesitatea dezvoltării unei agiculturi care hrănește din ce în ce mai multe suflete, creșterea nivelului de trai, al capacităților industriale, precum și numeroși alți factori au contribuit la acutizarea crizei de apă din zonă. Desigur, avem de-a face cu o problemă istorică, dar care începe să se agraveze. Semnalul de alarmă a fost tras de oficiali de nivel înalt din Ministerul Chinez al Resurselor de Apă încă de la începutul anilor 2000, atunci când un raport(inițial secret) releva faptul că în anul 2030 cererea de apă dulce va depăși limita fizică a țării. Mai sec spus, cererea de apă se estimează a ajunge undeva între 800 - 900 miliarde de metri cubi, în condițiile în care capacitatea curentă a țării este de aproximativ 700 miliarde metri cubi. Puși în fața cifrelor, oficialii au trasat ca direcție strategică a țării securizarea surselor de apă și dezvoltarea unui sistem de management capabil să susțină cererea în creștere.

Cum bine se știe, în China datele strategice trasate de conducere sunt urmate orbește. Așa a apărut ”moda” construcțiilor de baraje. Dincolo de faptul că produc energie electrică, barajele au un rol fundamental în managementul resurselor de apă. Astfel se explică frenezia cu care chinezii au trecut la punerea pe făgaș a recomandărilor venite de la conducere. Și, ca o dovadă că direcțiile strategice nu se discută, în anul 2006 a fost finalizat Three Gorges, cel mai mare baraj din lume(din punct de vedere al capacității instalate). Giganticul baraj a fost construit pe Yangtze, legendarul fluviu al Chinei. Modul în care au evoluat lucrările arată cât se poate de clar atenția care se acordă domeniului. Și, pornind de-aici, numeroase alte proiecte au fost demarate, ținta fiind aceea ca fiecare râu mai important să fie sistematizat astfel încât, pe viitor, asigurarea surselor de apă să nu mai fie o problemă.

După cum se vede, în ceea ce privește China, lucrurile par a merge pe un făgaș bun. Nu același lucru se poate spune despre vecinii săi și, cum probabil v-ați așteptat, cauza nefericirii acestora stă tocmai în planurile de bunăstare ale Beijing-ului. Situată ideal, China este sursa multor râuri care-i traversează granițele și care sunt esențiale pentru supraviețuirea vecinilor săi. Nefiind semnatară a niciunui tratat referitor la împărțirea apelor, China se consideră îndreptățită să facă ceea ce vrea cu propriile ape teritoriale. Barajele sunt un mijloc de a-și conserva apa care-i traversează teritoriul, însă, rapoarte semi-secrete sugerează faptul că următorul plan al Beijing-ului este reprezentat de devierea cursurilor unor râuri pentru a le duce acolo unde are nevoie. Asemenea măsuri radicale reprezintă un lucru extrem de grav pentru națiunile vecine și pune China în conflict cu absolut toți vecinii săi, indiferent că e vorba de India, Coreea de Nord sau chiar Rusia. 

În ceea ce privește India, lucrurile sunt de-a dreptul disperate. Cei apropiați de fenomen știu că în această țară criza de apă dulce se simte din ce în ce mai puternic. Ba, mai mult, de fiecare dată când se discută subiecte legate de viitoarea criză de apă dulce, această țară este dată ca exemplu. Pe măsură ce seacă sursele subterane de apă(folosite masiv pentru irigații) zone întregi se transformă radical, iar calamitățile și sărăcia extremă devin noua realitate. Într-un raport al International Water Management Institute, India este plasată la limita intrării în deficit de apă deoarece aproximativ 60% din fluxul râurilor este extras. Un asemenea fenomen sugerează că în scurt timp se va trece la următorul nivel, adică cel al deficitului de apă. Suprapunând acestei situații disperate și un fault(din ce în ce mai evident) din partea vecinului de la nord, cred că avem toate datele pentru a ne face o idee despre conflictele care urmează să apară în viitorul apropiat. Sunt situații disperate care conduc la măsuri la fel de disperate și, de multe ori, pripite. 

E greu de spus cine are dreptate în confruntările de acest tip. Sunt voci din ce în ce mai puternice care acuză China că folosește apa ca pe un instrument de presiune politică. Pe de altă parte sunt numeroase zone în China care sunt în deficit de apă dulce, un element puternic de presiune asupra autorităților.
Pe viitor, situațiile de acest tip se vor acutiza, iar criza apei dulci este abia la început. Din nefericire ea conduce la măsuri, de multe ori, nefericite. Barajele ridicate cu frenezie de către chinezi modifică relieful și, de multe ori, au ca efect dispariția unor specii de pești sau plante. Istoria ne învață că intervenția brutală asupra naturii produce efecte greu de imaginat. Cu toate că mă repet, nu pot să spun decât că situațiile precum cele prezentate în acest articol sunt greu de judecat. Avem de-a face cu o luptă pe viață și pe moarte al cărei rezultat e aproape imposibil de ghicit. Ceea ce este îngrijorător e faptul că asistăm la o degradare atât a vieții cât și a mediului. Și, din nefericire, soluțiile sunt aproape imposibil de găsit.

4 comentarii:

  1. CRIZA APEI DULCI - Pai da e o problema reala , greu de intrevazut de unii si greu de acceptat pentru altii . NU vreau sa mai fac comparatii cu evenimente din istorie ......dar sa ne fereasaca sfantul de o migratie masiva de la este spre vest .

    RăspundețiȘtergere
  2. Am vazut cu ochii mei oameni si animale care stateau cateva ZILE la coada, undeva in sudul saharian, pentru a capata apa zacuta in rezervorul sistemului de stins incendii al unei statii de distributie produse petroliere.
    Un operator "gras" baga un furtun de incendiu prin gard si efectiv arunca apa intr-un bazin betonat deschis si murdar de noroi uscat, in care oameni si animale se aruncau incercand sa bea apa aceea murdara si sa incarce in vasele lor cat mai mult. N-am sa uit imaginea ce parea desprinsa dintr-un film. Sa ne feresca Dumnezeu sa avem o criza de apa!, mai ales pe unii ca noi care ne spalam pe dinti cu apa calda.

    RăspundețiȘtergere
  3. Noi vom avea un mod original de a rezolva criza de apa: contaminam apa cu cianuri dupa care scade cererea de apa...

    RăspundețiȘtergere
  4. La modul pervers de gandire al celor care detin controlul (Masters of Puppets), in ziua de azi, ("It's all about money!") cred ca e doar o chestiune de timp pana la declansarea unei "crize" alimentare sau a unei "crize" a apei, si nu doar in locurile unde apa/hrana chiar reprezinta o problema (Africa si Asia, in special)...

    In contextul in care banuiam / intuiam ca apa (ca si hrana), in viitor, va deveni din ce in ce mai pretioasa, ma felicit acum, inca o data, pentru achizitia din urma cu ceva ani a unui teren, la munte, intr-o zona superba, foarte linistita, cu o apa curgatoare la doi pasi, cu-n izvor pe teren si cu un pamant in zona plin de vene de apa in subteran.

    RăspundețiȘtergere