miercuri, 2 mai 2012

Deglobalizare(II)

În urmă cu vreo două săptămâni vă atrăgeam atenția asupra unei mișcări începute cu naționalizarea YPF în Argentina. Spuneam atunci că, dincolo de actualitatea imediată,  mișcarea argentinienilor ar putea însemna începutul unei schimbări masive de paradigmă economică. Falimentul globalizării și declinul masiv al sistemului financiar(poate chiar explozia în cazul în care aterizarea nu va mai putea fi controlată) vor fi primele elemente care vor marca noua epocă. Până atunci însă, mișcări de mică intensitate prevestesc ceea ce urmează să se întâmple.

Iată că n-au trecut nici două săptămâni și o altă naționalizare face vâlvă. Este vorba despre cel mai mare transportator de electricitate din Bolivia, deținut de către o altă firmă spaniolă, Red Electrica. Președintele Evo Morales a ordonat armatei să ia în posesie operatorul bolivian responsabil pentru transportul electricității către aproximativ 85% din populația țării. Este o decizie de aceeași factură cu cea din Argentina. Așa cum intuisem în articolul anterior, Argentina a fost un declanșator, iar mișcările similare se vor amplifica.

Două lucruri cred că ar trebui să reținem. În primul rând, toate acestea se petrec pe fondul slăbirii puternice a vechii lumi. Spania se află într-o criză abruptă, e incapabilă să reacționeze, iar toate loviturile pe care le primește nu fac altceva decât să-i agraveze starea. Dacă ar fi să fac o comparație, țara este precum un bolnav incurabil care asistă cum rudele se ceartă pe moștenirea lui și-i reproșează nu moare mai repede; asta în timp ce-i mai sustrag diverse lucruri din casă! Însă nu numai criza din țara mamă este motivul acestor naționalizări ci și faptul că modelul după care operează este unul perimat. Companiile globale nu fac altceva decât să optimizeze o activitate economică în vederea maximizării profiturilor și a repatrierii acestora cât mai rapid. Este un neocolonialism mascat, o formă de subminare a economiilor țintă. Poate sună cumva comunist ceea ce spun aici, dar nu trebuie să ne gândim decât la exemplele din apropierea noastră(OMV vă sună cunoscut?). Mergând după un model perimat, aceste companii nu mai reușesc să răspundă exigențelor locale. Argentina a acuzat YPF că nu este capabilă să mărească producția, fapt care încetinește economia locală. E logic pentru oricine că, între a demara un program masiv de investiții și a teleporta câți mai mulți bani în țara mamă, cei de la Repsol au ales ultima variantă.

Putem lesne să ne dăm seama că avem de-a face cu o nouă mișcare de eliberare din colonialismul economic. Într-adevăr, mișcările de până acum s-au petrecut pe fondul fragilității Spaniei, incapabilă să riposteze. Însă, dacă stăm să ne gândim mai bine, coloniștii contemporani cu toții stau prost. Personal mă aștept ca deciziile similare celor prezentate să se multiplice și să înceapă să afecteze direct și pe fratele cel mare, SUA. De-globalizarea începe cu de-colonializarea economică și va continua cu redesenarea lumii financiare. Din acel punct lucrurile vor arăta radical diferit!

19 comentarii:

  1. Clar vor arata diferit daca asta va fi trendul ! Dar de-globalizarea "asta" poate fi un motiv de "sfada" generalizat .
    Foamea abrupta dupa resurse inca nu si-a aratat decat molarii .

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc, Dan, pentru acest articol, este interesant, intr-adevar.
    Dar sincer sa fiu, avand in vedere schimbarile din Romania, asteptam cu nerabdare "Intrarea în zodia sobolanilor II" :) Finalul acestei postari era oarecum "premonitoriu", e o pura intamplare sau doar o interpretare gresita de-a mea?

    Daca tot m-am apucat sa scriu (e prima oara pe acest blog, desi il urmaresc de mult), as vrea sa dau si o interpretare personala despre schimbarile din Europa din ultima vreme: mi-ar placea sa cred ca toate aceste guverne europene, care sunt maturate de "istorie" de cateva luni incoace, sunt semnele unei transformari profunde a Europei. Europa e pe cale sa-si afirme o identitate politica proprie si independenta, iesind pe zi ce trece de sub influenta Washington-ului (decadent). Infrangerea lui Sarkozy ar fi inca un indiciu in acest sens.

    Cert, e nevoie de eforturi de democratizare a Europei si trebuie ca oamenii sa fie mandri ca apartin Europei; e nevoie de o constiinta civica europeana.

    Poate ca m-am departat un pic de subiect si in naivitatea mea mi-am luat dorintele drept realitati, dar continui sa cred ca Romania, ca de altfel si celelalte tari europene, pot face fata viitorului doar intr-o Europa puternica.

    Oricum, as fi curios sa aflu parerea ta despre schimbarile din Romania si pozitionarea lor in contextul european.

    Dan

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Anonim noi vom afla ultimii ca s-a schimbat trendul si deglobalizarea reprezinta un fenomen real ! NOI nu avem "boase" ca sa punem stop jafului ce se petrece in aceasta tara !

      Ștergere
    2. Poate zilele astea o sa am ceva mai mult timp si o sa mai scriu cate ceva. :-)

      Ștergere
  3. Salut,
    Ceea ce spui tu are sens si se poate intampla; singura fisura o gasesc intr-un articol din The Economist care spunea ca incapacitatea YPF de a majora productia e generata de controlul preturilor. Nu am surse de informatie alternative, dar inclin sa cred ca cei de la revista pomenita nu minteau.
    Problema Argentinei e alta, ce va pune in loc (vezi Petrom inainte de OMV) si te rog sa nu intelegi ca as fi vreun fan al austriecilor. Doar ca n-am uitat ca orice conectat la putere vindea toate porcariile in reteaua de magazine Petrom. Plus liviu luca si altii asemenea.
    Austriecii fac o groaza de porcarii si trag bani de pe spinarea fraierilor, dar macar au inchis o parte din sifoane.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Aici e intr-adevar o discutie. Inainte de privatizare Petrom era ”fantana de leac” a tuturor conectatilor. Mergea cu o schema imensa de personal si cheltuia aiurea o caruta de bani. Privatizarea a adus o eficientizare maxima a companiei(lucru la care austiecii se pricep foarte bine). S-au inchis sifoanele, s-au redus o gramada de posturi si a rezultat o companie supla ultrarentabila.
      Discutia este intre ce a fost si ce e. Inainte banii produsi de Petrom(care erau tot cam aia, numai ca nu erau cu totul la lumina) se consumau aici, in sensul ca erau impartiti intre conectati, salariati si alte interese locale ale statului, dar ramaneau in tara. Chiar daca aveau ca finalitate case de neam prost ale unor ghiorlani, mare parte din ei se cheltuiau aici. Acum banii se impart intre actionarul principal, firmele lui care ofera servicii Petrom-ului si alte interese(vezi "aprovizionarile" cu diverse materiale din Elvetia si alte cheltuieli). Profitul, imens intr-adevar, se duce in Austria, deci banii aia ies direct din economia noastra pentru a merge intr-a lor.
      Concluziile le trage fiecare...

      Ștergere
    2. tinere lucrez la petrom
      esti pe campii rau de tot! dar rau de tot!3petrom a fost rentabil si inaite de privatizare dar era capusat dar capusat a ramas si acum ! exact la fel cum era inainte dar sau schimbat capusile :made in austria, aceleasi apucaturi, nimai ca s-au mai schimbat din sclavi care lucreaza acolo si au venit uni mai pupincuristi in rest este IDENTIC!

      Ștergere
  4. Poate fi si o manevra a americanilor ( in "curtea lor interioara" ) contra intereselor altora - a europenilor in speta - asa ca sa nu ne agitam inca sa lansam zoncluzii ...

    RăspundețiȘtergere
  5. Dan@TrenduriMay 2, 2012 09:09 PM
    Dan,
    Asta este doar o parte a adevarului.
    Cealalta este ca una este etica muncii in OMV alta era in Petrom. Intr-o corporatie vestica, inveti sa-ti faci treaba bine.
    Si in Orange si in ING si in Metro si la Renault. Este vorba de o etica a muncii dincolo de nepotisme si favoritisme si de "merge si asa".
    Iar asta este esentiala pt. a intelege cum functioneaza o mica afacere, cu respect pt. client si pt. munca facuta corect. Personal, mie mi se pare enorma diferenta de mentalitate a oamenilor in aceasta privinta, dupa intrarea masiva in Romania a corporatiilor vestice. Etica muncii este cea care a dus Vestul in sus (si care acum il coboara).
    Desigur, ramane problema modului abject in care profiturile exceptionale facute in Romania sunt distribuite (in)echitabil angajatilor. Daca in USA (iau ca etalon eficienta americana, iar nu pe cea vest-europeana) profitul se imparte 1 la 1 intre angajat si companie in Romania cifrele sunt cam 1-8 (8 parti la companie 1 la angajat). Asta in conditiile in care un angajat roman produce cu 50% mai mult profit decat cel american. Ca se tot vorbeste de lipsa de productivitate a romanilor...

    RăspundețiȘtergere
  6. defindus: jaful cel mai mare e facut de conationalii nostri, Jaful facut de altii e facut doar cu aprobarea si conidteresarea unor conationali... deci.. sa nu dam vina pe alti.. buba e in propria noastra ograda.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai crezi ca am specificat vina cui apartine ? Deacord cu tine dar m-am referit doar la subiect in sine si nu la subiectii ce au generat si gireaza in continuare jaful national

      Ștergere
  7. >Cealalta este ca{...}

    Mai este de fapt un aspect şi probabil cel mai important : cel referitor la efectul pozitiv anticipat prin scăderea preţurilor datorită eficientizării activităţii ( inclusiv prin eliminarea "căpuşelor" ).

    Ori aici e pe undeva cea mai mare problemă : OMV-ul activând într-un mediu slab concurenţial, alături de alte oligopoluri, cu reglementări guvernamentale ce puteau fi "întoarse" în folos propriu ş.a.m.d. a ajuns să opereze la preţuri mai mari chiar decât ineficientul Petrom. Pentru că na ... dacă în medie preţurile scădeau în mod serios ( precum la companiile de telefonie de ex. ) nu prea mai era lumea chiar aşa enervată de faptul că se repatriază profit grămadă. Mai ales că în cazul acesta ar fi fost şi aşa ... o grămăjoară mai mică. :D
    Asta în fond e - la nivelul societăţii - logica unui discurs pro-privatizare pentru societăţi comerciale/corporaţii non-naţionale. ;)

    Dacă nu păstrăm coerenţa necesară în analiză ... atunci ies aiureli.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. am dat un monopol natural al statului pe mana unor privati
      deci din monpol de stat un monopol privat !
      lipsa concurentei si spaga ne-au dus aici
      sa sti ca situatia nu sa schimbat la petrom numai ca este colorata altfel

      un angajat petrom

      Ștergere
  8. O altă ţară latinoamericană, Ecuador, a făcut-o deja în cea mai mare parte. Au mai rămas doar câteva companii private străine şi numai cu contracte de producţie. În plus, Ecuador a câştigat şi 18 miliarde de dolari din procesul contra Chevron-Texaco pentru poluarea din anii 1960. (Chevron a cumpărat Texaco şi a moştenit problema). Va fi interesant de văzut dacă Ecuadorul va încasa aceşti bani de la predatorii yankei. În prezent, Ecuador primeşte împrumuturi de miliarde de la China pentru construcţia de baraje hidrolectrice şi alte proiecte de infrastructură, cu rambursare în petrol. Va fi interesant de văzut dacă chinezii vor finanţa noua rafinărie pe care Ecuadorul vrea s-o construiască.

    RăspundețiȘtergere
  9. S-ar zice că Argentina, Bolivia (şi nu numai) au aşa, un feeling, că Spania se-nvârte în jurul gurii de canal... şi se grăbesc să pună mâna pe active înainte ca marile bănci şi FMI (cu SUA la înaintare) să le "execute". Spania capotează înainte de sfârşitul verii.

    RăspundețiȘtergere
  10. "...naţionalizarea YPF în Argentina... Preşedintele Evo Morales a ordonat armatei să ia în posesie ..."

    Carevasăzică eşti un investitor şi vrei să-mi dai nişte hârtii în schimbul unui activ fizic care este motorul oricărei economii funcţionale? Nu, mulţumesc! Chiar dacă te strofoci să mă înfierezi invocând corupţia internă, eu prefer să las propriul meu joc corupt să meargă un pic mai mult. Pentru că răul cel mare ar fi (să continui) să accept de la tine hârtii fără valoare frauduloase.

    RăspundețiȘtergere
  11. In Romania toate intreprinderile de stat sunt falimentare si asteapta investitori straini. Totul merge prost fara investitori straini. Daca ei nu mai au de gand sa investeasca in Romania atunci suntem condamnati, vom trai din ce in ce mai prost.

    Cred ca e cazul sa se corecteze derapajele din sistemul financiar dar nationalizarea sigur nu e o solutie. Si nici deglobalizarea in pozitia in care se afla Romania.

    RăspundețiȘtergere
  12. Romania cum bine spunea cineva este paradisul serviciilor secrete straine care se infratesc la ciolan cu ale noastre. Nationalizare ne-ar trebui si noua dar cine sa o faca ? Cine sa conduca acele companii de stat? Managerii care la stat sunt incompetenti iar in privat au performante ?
    Ce urmeaza curand , pai o sa urmeze cu surle si trambite sa se faca un cadastru la nivel national( adevarul ca sunt niste nereguli de ma doare capu si nu imi trece nici cu mama nurofenului(sper sa nu fie reclama) ), si pe urma sa vezi liber la cumparat terenuri de catre strainasii care au vazut ca si aici suntem incapabili sa performam. Propun ca in acel moment sa ne schimbam numele din Romania in Strainezia, ar fi cat se poate de corect.

    RăspundețiȘtergere
  13. procesele astea eu nu le vad ca de-globalizare, mai degraba ca razboi tarifar; insa sa nu ne facem sperante desarte, noi suntem pe falia care se scufunda, in configuratia actuala Romania nu va putea face niciodata nici macar o vanzare corecta, ce sa mai zicem de nationalizari ...

    RăspundețiȘtergere