vineri, 7 septembrie 2012

Cazul Oltchim

Oltchim nu este un caz special ci unul care se înscrie în linia succesurilor economice postrevoluționare. Dacă cineva ar fi interesat de subiect, ar trebui să sape prin hârtii și să vadă adevăratele motive ale stării dezastruoase a combinatului. Chiar dacă ni se aruncă în ochi eșecul majorării de capital, chiar dacă unii docți prezintă pe post de cauze tot felul de chestiuni marginale, realitatea e alta, din nefericire aceeași, repetată de la un faliment la altul. 

Desigur, a fost și scădere a pieței, a fost și criză, au fost și lovituri precum închiderea  Arpechim-ului, dar, dincolo de toate acestea, cred că a fost și corupție, multă corupție. Până acum toată anti-performanța combinatului pare să se fi potrivit de minune cu interesele unor competitori avantajați de dispariția fizică a producătorului. Probabil, acesta a fost și unul din motivele pentru care nu s-a bătut prea multă monedă. În prezent, Oltchim-ul zace într-o situație financiară dezastruoasă, numai bine pentru a putea fi justificată privatizarea sa cu un discount semnificativ. 

Nu fac parte dintre cei care s-ar opune investițiilor și privatizării, dar modul în care numeroase foste perle ale economiei comuniste au fost îngenuncheate doar pentru a le fi scăzută valoarea de vânzare mi se pare de-a dreptul enervant de repetitiv. Aceeași schemă pusă în practică de fiecare dată, cu binecuvântarea celor care trebuiau să supravegheze bunul mers al economiei. Și, pentru a nu fi acuzat de cretineii băsiști care-și mai fac veacul pe blogul meu, voi spune că practica existenței unor companii de stat puternice, în special în zonele cheie ale economiei, nu este nicidecum anti-capitalistă. Exemplele sunt numeroase: Eni, EDF, GDF, OMV, iar din Europa de Est ies în evidenta CEZ, PKN (în acest caz puțin mai mascat) s.a.m.d. În România n-a fot posibil un asemenea model din cauza pattern-ului de îmbogățire rapidă care presupune trei faze: căpușarea, falimentarea și vânzarea la comision. 

Oltchim este unul multele cazuri care, cel mai probabil, se va încheia dezastruos. După ce a fost îngenuncheat va fi privatizat pe o sumă modică urmând a fi închis sau ștrangulat treptat. Aceasta deoarece așa sună directiva vacii mult prea susținătoare a democrației mioritice. Desigur, ca și până acum, nimeni nu a făcut o analiză de impact pentru a înțelege ce implică închiderea sau sugrumarea activității combinatului. Nicio problemă, vom înțelege în câțiva ani atunci când dependența noastră de importuri va fi iremediabilă, la fel ca și democratura implementată cu frenezie. Dar, până atunci, mai avem vreo câteva spectacole ieftine la care trebuie să asistăm pentru a ne putea achiziționa biletul la concertul final.


6 comentarii:

  1. Dan, hai sa spunem lucrurilor pe nume si sa admitem ca toata afacerea "Romania" a fost planificata demult, dinainte de '89 si cu sprijinul unor persoane din interior. Gestul lor ar fi calificat de legislatia oricarei tari drept tradare, numai la noi se numeste "deschidere catre valorile occidentale". Pana la vanzarea cinica si pe fata, n-are importanta cui, a unor companii strategice: Romtelecom, Petrom, BCR, Sidex, Alro, Electrica etc, sa nu uitam despre cateva masuri anterioare mult mai perfide: faramitarea marilor suprafete agricole sub masca restituirii proprietatii, slabirea diferitelor sectoare industriale prin privatizarea MEBO, infiintarea SIF-urilor care sunt controlate acum de personaje dubioase si multe altele...
    Oltchim este ultimul bastion serios al industriei chimice romanesti (nu uit pe Azomures dar el nu mai este romanesc), asa cum era ea, poluanta si ineficienta. As paria si eu pe o bere ca dupa privatizare, in doi-trei ani Oltchim se va inchide; avem exemple: Arpechim si, mai elocvent, Combinatul Chimic Craiova, ambele proprietatea OMV. De ce oare mi-e teama sa ma gandesc la ce se va intampla cu CFR Marfa...?
    As spune ca ne meritam soarta dar nu pot sa nu uit ca pana acum cativa ani ma numaram printre naivii care credeau ca privatizarea avea drept scop repunerea pe roti a unui sistem economic care producea ineficient. Ma gandesc ca au fost (si mai sunt) o gramada ca mine care au inghitit pe nemestecate gogoasa privatizarii. Numai cand am inceput sa leg intamplarile din Romania de un context global am realizat ca singurul scop real il reprezinta subordonarea sau, daca nu se poate, anihilarea de fapt a fortei economice a Romaniei ca stat. Adauga la asta distrugerea sistematica a invatamantului, subculturalizarea si imbecilizarea populatiei tinere prin filme proaste, muzica si divertisment manelistoide, droguri, lipsa oricarui raspuns la toate atacurile sovine din partea multor oficiali europeni, acceptarea apelativului "rrom" pentru a apropia in mintea vesticului pe romani de tigani si concluzia este, de fapt, mult mai grava: am senzatia ca se doreste disolutia natiunii romane pana (cine stie?} chiar la disparitie...
    Intrebarea mea este simpla: de ce?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pentru ca ai adus vorba de pariuri, eu as face unul mult mai socant: cred ca in maxim 2 ani rafinaria Petrobrazi va fi inchisa. Sa vezi atunci jale!

      Ștergere
    2. Doamne fereste!
      Si mie mi-e teama ca o sa se intample asta. Desi, daca ne luam dupa OMV, pana in 2014 vor sa investeasca acolo doua sute milioane de euro... Nu-i problema, nu ma impresioneaza, practic nu sunt decat bani trasi din buzunarul bizonului consumator de carburant scumpit dupa pohta austriecilor, nu e vreun "aport" extern de capital. Pare mai degraba o informare cu scopul sa creasca actiunile OMV pe bursa. Eu nu mai am nici-o incredere in comunicatele Petromului (nici nu stiu de ce ii mai zic asa, ca e OMV, Petrom-ului i s-a pus cruce practic din anul 2000!).
      Asa ca nu ma socheaza pariul tau dar cred ca am putea paria pe durata. Eu as da un termen mai lung putin (patru-cinci ani) macar pentru faptul ca nu am cunostinta ca OMV-ul sa aiba la ora asta alte capacitati de rafinare care sa inlocuiasca Petrobrazi. Din cate stiu eu, Petrobrazi reprezinta (macar pe hartie) circa 20% din capacitatea totala de rafinare a OMV, cam 4,5 milioane barili/an. Crezi ca in doi ani ar putea sa mute productia asta in alta parte? O varianta ar fi sa isi dubleze participatia la rafinariile Bayernoil din Neustadt si Vohburg (Germania), unde au doar 45%, dar pe acolo actiunile se vand la alt pret decat Petrom-ul... DACA se vand! Dar tu poate stii altceva, cunostintele mele se opresc aici.
      Tot nu mi-ai raspuns insa la intrebare. Cine, ce are cu noi? Si de ce?

      Ștergere
  2. Nu are legatura cu Oltchim dar merita citit: http://www.cotidianul.ro/tradarea-de-tara-a-facut-ca-romania-sa-devina-o-colonie-193547/

    RăspundețiȘtergere
  3. Legat de Oltchim, am stat de vorba zilele trecute cu o economista, care era de parere, ca la momentul actual, cea mai buna solutie ar fi lichidarea companiei pe motiv ca produce minusuri la buget. Argumenta, ca prostul management a facut ca compania sa fie neprofitabila dar nu numai asta. Din punct de vedere geo-strategic, compania e foarte prost plasata deoarece toata materia prima este adusa de la mare departare. Sursa principala de materie prima, Alpechim, a fost inchisa si ca sa aduci materie prima din alte locuri costa foarte mult. Oltchim nu e plasata langa portul Constanta dar nici in Ploisti unde sunt zacamainte de petrol si gaz, care constituie sursa de materie prima. In plus, Oltchim este foarte prost tehnologizat si ar avea nevoie de o tehnologie mai noua.
    Tipa se indoia ca ar exista investitori seriosi, care sa vrea sa investeasca acolo in ideea de a le aduce compania profit. Era de parere ca se va inchide in viitorul nu prea indepartat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu stiu cum naiba de n-a aparut isteata asta de care vorbesti tu cat timp combinatul a fost capusat de gasca lui basescu... Asta cu lichidarea e noua directiva venita de la partid?

      Ștergere