vineri, 6 decembrie 2013

Si totuși, cât mai ține petrecerea?

Un scurt tur de orizont ne poate face să tragem concluzia că trăim în cea mai bună dintre lumile posibile. Orice e realizabil, orice e la un pas distanță. Tot ce și-a dorit omul vreodată este acum posibil la un gând click distanță. Oare ne-am putea dori ceva mai mult? Desigur, răspunsul este afirmativ.

Când vine vorba de mai mult, nici măcar imaginația nu mai este o limită. Cei doi vectori ai dorinței - egoismul și lăcomia - au transformat societatea actuală într-o lume a dorințelor împlinite, într-o tandră acadea cu infinite gusturi și senzații. E lumea noastră, a celor dezmierdați de noroc. Nu, nu e nicio glumă! Dacă nu mă credeți, priviți-vă existența actuală prin ochii unui african înfometat și veți înțelege că am totală dreptate. Și, după ce constatați realitatea, nu-i plângeți de milă africanului! „Inegalitatea, invidia și lăcomia” reprezintă cheia progresului, așa cum remarca probabil cel mai mare tâmpit al vremurilor noastre(„Boris de la Londra”).

Adevărul însă e cu totul altul și aceasta chiar dacă poleiul ambalajului ne distrage aproape în totalitate atenția. Lumea minunată în care trăim este o tragicomică butaforie clădită pe două secrete murdare: petrolul și banul. Pot fi acuzat că simplific totul la extrem, însă insist subliniind că afirmația anterioară nu e o figură de stil. Întreaga noastră civilizație se bazează pe acești doi centri: unul obtenebrat, aproape invizibil, dar esențial, iar celălalt vizibil și iluzoriu.

În primul rând petrolul! Materia noastră fundamentală, minunea, seva lumii actuale. Petrolul e combustibilul final, materia universală care stă definitiv la baza societății contemporane. Uitați-vă puțin în jurul vostru și gândiți-vă dacă există vreun obiect care să nu conțină petrol. Vă garantez că nu. Ne îmbrăcăm în petrol, mâncăm și bem petrol, ne satisfacem cele mai intime plăceri în petrol.  Materia primă din care e fabricată butaforia contemporană e petrolul, drogul universal al dorințelor noastre. Petrolul e pentru noi materia din care e fabricată soma în minunata lume a lui Huxley.

Celălalt secret, banul, e centrul vizibil al lumii, vectorul universal spre care se îndreaptă aspirațiile individului de azi. Banul e modelul, banul e idealul, banul e lumea. Banul lumii actuale însă nu mai e banul pe care-l știam, care stăteau pe cu totul alte fundamente. Drahma, florinul, ducatul venețian sau guldenul olandez aveau în spate un întreg univers, fiecare reprezenta o lume cu personalitate proprie, cu principii și cu particularități. Banul actual e depersonalizat, pare universal și naște obsesii. Este instrumentul perfect pentru universul uniform al falsei lumi actuale construită din multiplele personificări ale petrolului.

Desigur, descifrând în această cheie lumea de azi putem înțelege care sunt amenințările, care sunt provocările și, în ultimă instanță care e cu adevărat realitatea. Petrolul nu e o materie infinită, știm bine asta, dar pare că preferăm să ignorăm subiectul. Pesimiștii îl discută la nivel teoretic, optimiștii spun că resursele nu se vor epuiza în timpul vieții lor, iar oamenii momentului sunt ocupați cu colectarea cât mai eficientă a mult doritelor „trofee de petrol”. Însă, dincolo de toate aceste aparențe, petrolul se termină! În ciuda tuturor prognozelor, a noilor tehnologii și a iluziilor vândute de politicieni, lumea petrolului e pe cale să se termine brusc, la fel de brusc precum a început. Noile tehnologii, precum exploatarea șisturilor, sunt simple baliverne, dovezi ale tembelismului la care poate conduce iluzia. Degeaba ți se vând prognoze optimiste, degeaba ți se recită poezii patriotarde. Dacă ai ochii deschiși, vei observa cum un cercetător cu față de tocilar îți va explica matematic faptul că apogeul exploatării petrolului prin metode clasice a avut loc acum câțiva ani. La fel de calm îți va spune ca, mai mult, apogeul producției neconvenționale de petrol(de șist, nisipuri etc) va fi maxim în 2020. Și asta dacă ținem cont de prognozele optimiste ale răspânditorilor de petarde.

Deja avem o disonanță: doar șapte ani au mai rămas pentru tehnologia care ne propunea independența totală? Doar șapte ani pentru ceea ce fusese marketat ca tehnologia viitorului? Cu siguranță că se vor găsi destui „sceptici” care vor aduce argumente de tipul celor referitoare la „rezervele nedescoperite”. Din păcate lucrurile nu stau așa, dragilor! Sunt oameni care cunosc planeta(ca resurse) mai bine decât propriul dulap. Epoca marilor descoperiri e apusă de mult, iar noua epocă, cea „a marilor conștientizări”, așteaptă nerăbdătoare să-și facă simțită prezența.

Cel de-al doilea element, banul, își trăiește și el spasmodic puținele resurse rămase. Depersonalizat și rupt de fundamente, banul nu reprezintă în sine chiar nimic. Doar o convenție, mai bine spus o iluzie întreținută de o rețea infernală de instituții financiare. Ce mai este banul? Nici măcar hârtia din care era fabricat cu ceva ani în urmă. Banul actual are o problema, aceeași problemă pe care o are și petrolul. La nivel teoretic lucrurile par OK, însă marele dușman comun, matematica elementară, urlă prin târg că s-a ajuns în zona imposibilității strigătoare la cer. Vina este a arhitecturii pe care a fost clădit secolul XX, secolul marilor aspirații și iluzii. Impunerea prematură a unui sistem monetar global care gravitează în jurul unei monede fanion s-a dovedit a fi o inițiativă benefică pe termen scurt, dar destructivă pe termen lung. Efectul de levier a produs mutații economice de la centru către periferii, în timp ce „inovația financiară” a fost virusul instalat pe nesimțite în sistem. Astfel s-a ajuns la o supradimensionare a sistemului bancar, afectând iremediabil întreaga economie. În fapt sistemul financiar n-a afectat economia ci a reușit o performanță mult mai mare: a falsificat-o. Ceea ce avem acum nu este decât o pseudo-economie, ineficientă și energofagă, care maschează mai multe monopoluri personale. Totul poleit în ambalajul propagandei. Banul, liantul perfect, ar fi trebuit să funcționeze ireproșabil, însă „virușii din sistem” au reușit să găsească shortcut-uri, metode de ocolire a economiei pentru producția banilor. Dacă inițial mecanismul se desfășura sub forma unui șir de pase financiare între bănci și economie, în prezent, interesele și dorința de câștiguri facile au deturnat jocul, prin plimbarea balonului preponderent prin bănci și instituții financiare. Aceasta a condus la o multiplicare din ce în ce mai rapidă a masei monetare, având ca o consecință vizibilă scăderea distanței dintre crize și mărirea duratei și amplitudinii acestora. Ultima criză pe care încă o trăim ne demonstrează cu vârf și îndesat această ipoteză.

Banii au ajuns la limita suportabilității matematice. Datoriile statelor sunt de mult timp nesustenabile, economiile - cele care ar trebui să plătească datoriile - sunt total nefuncționale. Teoretic problema se rezolvă prin stimularea economiei. Însă economia e falsă, iar costurile stimulării sunt din ce în ce mai mari. Astfel s-a ajuns la inundarea economiilor cu bani prin click sau, pompos spus, prin quantitative easing. Sumele cerute de piețe sunt din ce în ce mai mari deoarece economia e falsă, iar levierul nemilos. Așa se ajunge la o stranie conspirație între politicieni, instituții și falsa economie. O conspirație a minciunii, în care „marele secret” trebuie păstrat doar pentru inițiați. Iar toată această frăție a conspirației nu poate duce decât într-o singură direcție, aceea a despotismului. Este ceea ce avem acum: un despotism „democratic” întreținut de propagandă și instituții corupte.

Marea întrebare care se pune și care dă fiori oricărui „insider” este cât mai durează petrecerea? Și, mai ales, ce se va întâmpla din momentul în care prostimea va descoperi că regele e gol? Nebunia scăpării de banii pe care sistemul te-a învățat că trebuie să-i economisești va genera, cu siguranță haos. Însă apogeul nebuniei va fi atins și conștientizat abia atunci când ultima sondă-și va da obștescul sfârșit, scuipând cea din urmă salvă de materie neagră, de soma.

16 comentarii:

  1. Incorect, cand ultimul litru de petrol va fi scos, va fi si sfarsitul nebunie. Pentru ca inceputul va fi in momentul in care cererea va depasi cu mult productia, moment in care plebea n-o sa mai aiba acces la produse petroliere, oamenii cu salarii bune (ala mediu e maruntis) n-o sa-si mai permita sa mearga cu masina proprie. Iar asta e doar un indicator al momentului. Odata cu nivelul asta (sa zicem 15-20 lei per litru de benzina) multe alte efecte se vor vedea in economie, o crestere exponentiala a preturilor la mancare, la alte surse de energie chiar si cele regenerabile, etc. Sa vezi atunci haos, cand lumea I va interzice accesul la petrol lumii a II-a.....

    PS: celor care inca isi mai irosesc vietile cu cariere, credite, vise, sperante de imbogatire, le recomand insistent sa vada The Crash Course. Daca si dupa vizionarea acestui documentar bazat pe afirmatii incontestabile, cineva mai vrea sa-si iroseasca viata in dansul "capitalist", isi merita soarta.

    RăspundețiȘtergere
  2. Articolul este minunat, rezuma fidel ceea ce cred si eu. Mai putin ultimul paragraf. Lumea se va trezi mult mai repede. Panta descendenta a exploatarilor de petrol arata dupa cele mai optimiste preconizari un -3% pe an. Asta se traduce cu tot atatea puncte procentuale de scadere in PIB-ul MONDIAL. Criza actuala este o scadere a PIB-ului mondial cu vreo 5%. Plus ca in momentul realizarii peakului tarile care acum sunt exportatoare in viitor nu vor mai fi. Petrolul va fi resursa strategica si nu se va mai exporta. Resursa strategica e deja.

    RăspundețiȘtergere
  3. Daca problema cu petrolul sta in felul prezentat in articol, de ce Iranul ameninta cu un razboi al pretului petrolului, "even if the price of oil falls to $20 per barrel."?
    De unde atata petrol, cand productia deja scade? Intreb si eu, nu dau cu parul...

    RăspundețiȘtergere
  4. Productia de petrol scade pentru ca nevoia de petrol scade pentru ca economia scade. Nu cred ca s-a ajuns inca momentul cerere>productie.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Productia de petrol scade oricum. Din "fericire" a scazut si cererea odata cu criza. Dar pana acum s-a renuntat doar la consumul de placere (turism, cu masina pana la job, etc). In curand vor fi necesare scumpiri la transport (in comun, marfa), tot ce e din petrol (aproape tot), etc. Sumbru...

      Ștergere
  5. Nici nu aveți idee cât de multă dreptate aveți! În Londra e un jaf de resurse imens! Când mă refer la jaf vreau să spun risipă fără nici o grijă!
    Imaginați-vă sute de șantiere în care jumătate din materialele de construcție merg la gunoi făără a fi utilizate!
    Există soluții la viața postpetrol!
    Câștigătorii zilei de poimâine sunt cei care înțeleg această butaforie strălucit descrisă în articol!
    Pentru că ei încep azi să conștientizeze ce urmează să se întâmple mâine și vor păși către poimâine safe and secure!
    Cer îngăduința să mă alătur celor care cred că au descoperit citind, informându-se și aplicând soluția la petrolul ieftin!
    După părerea mea prețul petrolului va tot crește ușor-ușor și băncile tot vor tipări hârtei igienică și mai nou biți!
    Sfârșitul e inevitabil : fără petrol ieftin 75% din populație se vor transforma în infractori sângeroși în căutare de hrană!
    Alternativa la petrolul scump eu am găsit-o în alcool etilic sau etanol! Unii, mai puțin informați și mai mult dezinformați, se grăbesc să vorbească de ineficiența economică și practică a folosirii alcoolului drpet carburant!
    În opinia mea carburant mai ieftin și mai ecologic decât alcoolul etilic NU EXISTĂ în acest moment! Hidrogenul poate fi privit ca un substituent al alcoolului peste 5 decenii dacă mâine trecem pe alcool!
    Pe scurt Soarele trimite o energie imensă către Pământ iar plantele preiau o parte din aceasta și o convertesc în zahăr! Din zahăr se obține alcoolul și astfel aveți argumentul pentru care etanolul (alcoolul etilic) este un carburant 100% ecologic: pentru obținerea sa s-au consumat mai mult CO2 decât cel obținut prin arderea(combustia sa)!
    Dacă veți utiliza Google pentru a verifica cele spuse de mine veți avea o argumentație solidă și temeinică!
    Însă ceea ce e important de menționat este că acea zi de poimâine va face ravagii printre cei care astăzi nu realizează butaforia în care trăiesc!
    Mulțumesc pentru ocazia de a-mi spune opinia chiar dacă sunt sigur că vor fi o grămadă de sfertodocți să-mi contrazică cu linkuri din cercetări americane expunerea!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Problema cu alcoolul obtinut din plante vine din alta parte. Pentru a creste plantele respective ai nevoie de pamant. O ipotetica trecere de la combustibilii fosili la cei bio ar presupune cultivarea unor suprafete imense rezultand in final o dilema fundamentala: ce facem, cultivam pentru a avea ce manca sau pentru a avea combustibil? In plus, tot procesul de cultivare, colectare, prelucrare e consumator de energie, iar contestatarii spun ca, in realitate se consuma mai multa energie decat se produce.
      Variante, desigur exista. E clar ca umanitatea poate da ceva mai bun decat mixul toxic de produse petroliere cu care ne imbatam de mai bine de un secol. Trebuie insa sa existe, in primul rand, interes pentru adoptarea modelelor energetice mai putin nocive.
      Ca o paranteza si cu retinerea de rigoare amintesc faptul ca un italian, Andrea Rossi, pretinde ca va livra de anul viitor centrale care folosesc fuziunea la rece. Daca intr-adevar a descoperit metoda prin care ipoteza fuziunii la rece sa devina realitate putem spune ca suntem in fata unei revolutii majore.

      Ștergere
    2. Vezi tot documentarul din primul link si o sa intelegi ca gresesti. Alcoolul, hidrogenul, petrolul, carbunii, TOATE sunt matriale de stocare a energiei solare. Imagineazati-le ca niste baterii. Pana si curentul, in tarile "civilizate" se produce in principal tot din carbuni sau petrol. La fel si hidrogenul. Deci degeaba masina ta electrica sau pe hidrogen nu polueaza, ca a poluat deja termocentrala pe carbuni care ti-a adus curentul cu care ti-ai incarcat masina.

      Problema e ca pentru a obtine 1kWh din etanol, consumi 0.9kWh. La petrol in schimb, pentru a obtine 1kWh consumi doar 0.1kWh si iti raman restul 0.9kWh ca sa:

      1) incalzesti Capitolul American cu carbuni;
      2) sa faci naveta zilnic la serviciu, singur in masina de aproape 2 tone;
      3) sa incalzesti iarna toata SUA in principal din resurse neregerabile (petrol, carbuni);
      4) sa luminezi orase de se vad de pe Luna noaptea;

      Cand pentru 0.1kWh o sa muncesti tot anul, cu riscul ca niste calamitati naturale/bio sa-ti distuga recolta, toate luxurile de mai sus dispar instant. Si sa vezi atunci "revolutie".

      PS: Dane, regulat apar stiri despre energii noi gata sa fie descoperite. Eu nu mai cred nimic pana nu vad, multi habar nu au despre ce vorbesc, si mai multi sunt sarlatani.

      Ștergere
  6. Mai trebuie un element pentru ca tabloul sa fie complet ... cititi aici ... repetitia a inceput ...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Credeam ca vii cu ceva serios, cum a fost (de exemplu) linkul acela cu "The Crash Course"...

      Ștergere
  7. Petrolul e finit dar exista cacalau, au rusii cat sa sature 10 planete. Intrebarea e daca smecherii planetei mai sunt dispusi sa imparta cu pul*mea. Se pare ca nu.
    Plus ca nemtii inca din al doilea razboi mondial au descoperit combustibilii sintetici obtinuti din carbune (lichefiere->rafinare). China, mare posesoare de carbune, de cand cu scumpirile petrolului a trecut la metoda "coal to gasoline" si face investitii masive in asa ceva.
    Mai exista si metoda obtinerii combustibilului din aer. Problema e ca metoda e mare consumatoare de energie (electrica) si are randament mic intrucat in aer se gaseste putin Co2. Exista cateva statii experimentale (Danemarca, Anglia si cateva in desert care folosesc energia solara) care chiar produc combustibil din asa ceva. Pe scurt aerul este filtrat, Co2-ul este retinut (aerul contine doar 0.035% Co2), molecula sparta ca sa se scoata carbonul din ea. Se mai adauga hidrogen obtinut din hidroliza apei care impreuna cu carbonul la temperaturi si presiuni inalte formeaza hidrocarburi (combustibil) superioare calitativ oricarui combustibil (benzina, motorina, kerosen, etc) pentru ca nu contine reziduri si alte impuritati care obligatoriu se gasesc in combustibilii clasici.
    Mai exista generator de curent electric care foloseste numai forta gravitationala. Cautati pe google "Aldo Costa wheel", dracia este functionala in Franta si principiul este foarte simplu: muta centrul gravitational al rotii in afara axului rotii => rotatia rotii. Dezavantajul este ca roata are vreo 20-25m inaltime si are o putere de numai 3, 4 KW.

    RăspundețiȘtergere
  8. Mi-am adus aminte de o clasificare a fiintelor inteligente din Univers care are 3 trepte: fiinte care se folosesc de energia propriei planete, fiinte care utilizeaza energie din sistemul solar in care traiesc si fiinte care utilizeaza energii din intregul univers.E foarte clar pe care treapta ne aflam.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cand te mai intalnesti cu fiinte din celelalte doua categorii sa nu uiti sa le intrebi cum fac si ce tehnologii folosesc ca sa stim si noi astia inferiorii ce avem de facut.

      Ștergere
    2. Tu esti o fiinta care nu se incadreaza nici macar in prima categorie (din pacate) din fericire pentru restul fiintelor.Se pune problema de a trece la un nivel superior din punct de vedere al resurselor utilizate pe aceasta planeta astfel ca cei care ramin in urma nu vor fi o pierdere(asa cum ai fi si tu).

      Ștergere
  9. Datoriile statelor sunt sustenabile, la dobanzi sub 7%, un prag nedepasit nici macar de spanioli acum 2 ani.
    Economiile lumii sunt, evident, functionale.

    De 3 ani unii asteapta falimentul... altora, timp in care aia fac castiguri cu 2 cifre pe an.
    How does it feel ? :)

    RăspundețiȘtergere
  10. Un articol excelent, Dane! Asteptam si o continuare, eventual...
    Am vazut ce ne sfatuieste Chris Martenson (stiam, dealtfel) si tare sunt curios, ce parere ai tu despre cele spuse de el si de unde crezi ca va veni salvarea...
    Fuziunea aia la rece e o mai veche "fata morgana", greu de crezut ca se va intampla... la anul.

    RăspundețiȘtergere