marți, 28 ianuarie 2014

Reconfigurari

Săptămâna trecută IBM a anunțat că este în discuții avansate pentru vânzarea diviziei de servere către Lenovo. Un anunț surprinzător pentru mulți, dar normal pentru cei apropiați situației. Un prieten spunea glumind, că, pe zi ce trece, IBM se transformă într-o companie care duce la perfecțiune transformarea vidului în bani. Văzând voioșia cu care gigantul renunță la divizii tradiționale am putea fi tentați să credem acest lucru. Situația însă arată cumva diferit, sugerând o reconfigurare din temelii a întregii industrii IT.

Privind în urmă, la fel de surprinzătoare a părut și vânzarea diviziei PC către Lenovo. Aceleași întrebări pe care ni le punem acum au fost puse și atunci. Lumea vedea cum o firmă chinezească incredibil de dinamică înghițea hălci din piață. Ca și acum, decizia de atunci a IBM a avut o justificare cât se poate de lumească: scăderea marjei de profit le-a sugerat că e timpul să părăsească barca. Au avut dreptate? Văzând cum lumea s-a reconfigurat rapid în jurul unor dispozitive radical noi devorând companii care, până mai ieri păreau stăpâne pe situație, suntem obligați să le dăm dreptate celor de la IBM.


În ceea ce privește afacerea cu servere, IBM face mai mult decât o mișcare radicală. Părăsește definitiv arhitectura x86. Așa cum în 2004 renunța la PC, exact la fel renunță acum la serverele bazate pe x86. Este mai mult decât un fapt divers. Este un semnal puternic pe care-l putem vedea pretutindeni în piață.

Lucrurile au început să se vadă încă din momentul în care Microsoft a prezentat un sistem de operare dedicat platformei ARM. RT-ul Microsoft-ului, cu toate că nu a fost un succes în sine, a reprezentat recunoașterea unei fisuri a tradiționalei platforme „Wintel”. Și, de-atunci, lucrurile s-au tot accelerat. Microsoft a mers în direcția pieței și rezultatele au fost pe măsură, anunțând cifre interesante. Ceea ce a surprins a fost creșterea incredibilă de vânzări a Microsoft Surface, tableta „înlocuitoare de laptop” propusă de companie încă de la lansarea Windows 8. Ca și concept e extrem de interesantă însă ceea ce e demn de remarcat e faptul că  din cele trei modele propuse de Microsoft, doar una singură e construită pe arhitectură x86(i5).

Că în piața consumer Intel pierde tot mai mult teren e cât se poate de clar. Explozia pieței mobile a lăsat pe dinafară Intel. Așa se face că aproape orice dispozitiv IT vizibil e construit în jurul unei arhitecturi non Intel. Desigur, gigantul din Santa Clara a înțeles că se confruntă cu un tsunami și a încercat o replică propunând arhitectura Ultrabook. Un laptop subțire și ușor, aproape ca o tabletă, care se mișcă fluent în aplicațiile familiare utilizatorului tradițional. Aceasta a fost propunerea menită a lovi în două locuri: pe de o parte „inima” utilizatorului și, de cealaltă parte, profitabilitatea producătorilor. Cifrele însă ne arată că, cel puțin până acum, Intel e departe de rezultatul pe care și l-a propus. Dispozitivele bazate pe platforma sa, chiar dacă arată și se mișcă bine, suferă de dezavantajul prețului. Și-aceste lucruri se văd în vânzări.

Chiar și așa, Intel pare a avea o piață pe care este lider de necontestat: cea a serverelor. Tot ceea ce este datacenter la ora actuală se învârte în jurul platformelor sale. Când spui fiabilitate și putere de calcul spui Intel. Oare? Ei bine, aici e marea problemă. Noile aplicații necesită putere din ce în ce mai mare de calcul pe partea de server. Puterea de calcul se reflectă, între altele, în factura la energie. Pentru un datacenter cu mii de servere este un subiect cât se poate de sensibil. Chiar dacă factura la energie în final este plătită de client echipamentele necesare asigurării redundanței energetice mănâncă serios din profitul marilor data center-e. În condițiile în care furnizorii de energie au probleme, data center-ul trebuie să-și producă singur energia, prin pornirea unor grupuri electrogene proprii. Cu cât necesarul de putere e mai mare, cu atât este mai piperată factura pentru backup-ul energetic.

Speranța în ceea ce privește reducerea costurilor a venit din nou dinspre arhitectura ARM. La nivel teoretic serverele bazate pe această arhitectură promit un consum energetic scăzut și puteri de calcul bune. Aspect aspect le face ideale pentru executarea unor sarcini în care procesoarele x86 consumă inutil energie. Însă lucrurile nu stau atât de simplu. Nu poți pur și simplu să scoți procesorul din tabletă și să faci un server în jurul lui. Oricât de multe ar promite tehnologia, lucrurile sunt cu mult mai complexe de-atât. Iar acest fenomen a fost demonstrat cu ocazia unui faliment de care puțini profani au auzit. Compania Calxeda părea, la momentul inițial, viitorul Intel al arhitecturii server bazate pe ARM. Combinația dintre așteptările exagerate ale acționarilor și câteva opțiuni strategice greșite(cea mai pregnantă fiind investițiile în dezvoltarea unui procesor pe 32 biți) a condus la un eșec răsunător. Lucrurile însă nu puteau rămâne așa.

AMD pare a-și pregăti armele pentru un asalt spectaculos. Așa cum am subliniat anul trecut când am făcut recomandarea de achiziție a acțiunilor AMD, avantajul companiei constă în faptul că este singura(în afara Intel) care deține o licență pentru arhitectura x86. În momentul de față acesta este un avantaj covârșitor deoarece poate oferi soluții mixte pentru platformele server. Iar avantajul nu este doar teoretic. Într-o postare pe blogul propriu, în decembrie, AMD făcea următorul anunț:
Going into 2014, the server market is set to face the biggest disruption since AMD launched the 64-bit x86 AMD Opteron™ processor - the first 64-bit x86 processor - in 2003. Processors based on ARM’s 64-bit ARMv8 architecture will start to appear next year, and just like the x86 AMD Opteron™ processors a decade ago, AMD’s ARM 64-bit processors will offer enterprises a viable option for efficiently handling vast amounts of data.     The AMD Opteron processor came at a time when x86 processors were seen by many as silicon that could only power personal computers, with specialized processors running on architectures such as SPARC™ and Power™ being the ones that were handling server workloads. Back in 2003, the AMD Opteron processor did more than just offer another option, it made the x86 architecture a viable contender in the server market - showing that processors based on x86 architectures could compete effectively against established architectures. Thanks in no small part to the AMD Opteron processor, today the majority of servers shipped run x86 processors.    
In 2014, AMD will once again disrupt the datacenter as x86 processors will be joined by those that make use of ARM’s 64-bit architecture. Codenamed “Seattle,” AMD’s first ARM-based Opteron processor will use the ARMv8 architecture, offering low-power processing in the fast growing dense server space.

C
hiar dacă nu pare, avem de-a face cu un semnal  puternic. Lumea IT se schimbă radical făcând tranziția de la Wintel către o atomizare din care, probabil, în final, se va cerne o nouă paradigmă. Deocamdată urmează haosul, un haos creator care ne va scoate în față o multitudine de soluții și tehnologii. Intel probabil se confruntă cu cea mai mare amenințare din istoria sa, însă fără provocări viața ar fi plată.

Din punct de vedere al investițiilor, chiar dacă poate părea tentant, sectorul IT devine riscant. Războaiele și revoluțiile viitorului vor devora lideri, vor arunca în față falși profeți și vor mânca fără milă banii acționarilor în lupte ideologice(multe din ele inutile). Motiv pentru care cred că e momentul să vă pregătiți pentru  a privi cu foarte mare rezervă investițiile în domeniul IT. Mai țineți minte Commodore 64? În anii 80 ați fi fost tentați să investiți în ei. Dar de Digital(DEC) vă mai amintiți? Cu siguranță că mulți nici nu știu că această companie a existat vreodată. Și totuși, erau printre cei mai mari producători de echipamente, punându-și puternic amprenta asupra dezvoltării IT-ului. 

În final vă voi aminti că istoria are propriile snoave hazlii. Pe cei de la DEC nu i-am amintit întâmplător. La mijlocul anilor '90, în colaborare cu ARM Limited, au produs microprocesorul StrongARM. Abandonarea de către Microsoft a suportului pentru această platformă în cadrul proiectului PocketPC a condus la înăbușirea conceptului. Ca o ironie, întrega proprietate intelectuală legată de StrongARM a fost vândută în 1997 celor de la Intel care, la rândul lor, au vândut-o în 2006 către Marvell deoarece au considerat-o inutilă.

3 comentarii:

  1. Eu tin minte ca am citit ca vor sa vanda divizia de servere mici si nu toata divizia de servere catre lenovo, pentru 2,3 miliarde.
    Mai exact:http://www.cmswire.com/cms/information-management/ibm-sells-small-server-business-to-lenovo-for-23b-023872.php

    RăspundețiȘtergere
  2. Tocmai am vazut ca Lenovo a achizitionat si Motorola de la Google.
    Care este impresia dvs. despre aceasta miscare?
    Dar despre Lenovo in general? E o companie destul de putin cunoscuta in Europa (cel putin asta este impresia mea).

    RăspundețiȘtergere
  3. Lenovo are produse de calitate, chiar dacă în România și oarecum în Europa nu sunt prea cunoscute. Însă alta e aprecierea la nivel global.

    Oricum, chiar dacă Google a ieșit pe pierdere financiar din această tranzacție, a câștigat altceva: a păstrat mare parte din patentele Motorola, care sunt mult mai valoaroase decât niște facilități de producție si chiar decât brandul Motorola în sine.

    RăspundețiȘtergere