luni, 24 noiembrie 2014

Aurul si elvetienii

De la începutul crizei economice Elveţia manifestă o atracţie ciudată faţă de aur. De fiecare dată când existenţa banilor ca hârtie este pusă în pericol, elveţienii aduc vorba despre aur. Pare a fi o obsesie a lor, mai ales că vorbim despre una dintre ţările de top din punct de vedere al rezervei de aur. Cu puţin peste 1000 de tone, Elveţia are o pondere de 8% aur în structura rezervelor.

Scandalul a început de prin anul 1997, atunci când Banca Naţională a anunţat că intenţionează să vândă aur pentru a avea un mai mare spaţiu de manevră în ceea ce priveşte politica monetară. Personal nu cred că Elveţia avea atunci nevoie de bani. Cu toate acestea, în anul 2000 ţara vinde 1300 tone de aur, ajungând la cantitatea pe care o are în prezent.
După izbucnirea crizei din 2008, au început să se dezlănţuie şi acuzele la adresa Băncii Naţionale. Elveţienii, ca popor, sunt destul de conectaţi la chestiunile monetar-bancare. Imaginaţi-vă frustrarea care i-a cuprins văzând creşterea isterică a preţului aurului pe fondul accentuării crizei. Aşa se face că, în urmă cu ceva ani, în Parlament a fost creionată o lege referitoare la trecerea ţării la etalonul aur. Iniţiativa a făcut ceva vâlvă, dar nu a putut trece din cauza inaplicabilităţii sale. Pentru a te întoarce la etalonul aur trebuie să te izolezi de economia mondială, lucru practic imposibil.

Confruntaţi cu refuzul, iniţiatorii nu s-au dat bătuţi şi au lansat o nouă temă de dezbatere: emiterea în paralel a unui franc acoperit integral în aur. Ideea era ca partea de aur din rezervă să fie folosită pentru acoperirea noii monezi, în timp ce restul rezervei să fie folosit pentru francul "clasic". Din nou s-au creat tabere care au generat emoţii puternice. La un anumit nivel, iniţiativa avea partea sa de logică. Pentru cei care doresc siguranţă, francul integral acoperit cu aur era o soluţie, în timp ce pentru mediul dinamic de afaceri rămânea francul actual, cu o structură mult mai flexibilă a rezervei şi, în acelaşi timp, mult mai ancorată în economia mondială.

De multe ori însă, ceea ce sună bine în teorie are capacitatea de a se transforma într-un dezastru în practică. Dincolo de complexitatea operaţiunii în sine(o ţară - două monezi), splitarea aduce după sine câteva probleme majore, dintre care cea mai mare este reprezentată de canibalizarea monedei clasice de către noua vedetă. Experienţa istorică arată că, în cazul existenţei în circulaţie a două monede - una slabă şi una puternică - moneda puternică o sufocă pe cea slabă. Este la mintea cocoşului că omul va avea tendinţa naturală să scape de moneda slabă şi să achiziţioneze - pentru economii & siguranţă - monedă puternică. Aceasta a condus la un nou refuz pentru iniţiativă.

Lucrurile însă nu s-au calmat. Ba chiar s-au radicalizat. Partidul Poporului Elveţian, de orientare conservatoare, s-a pus în fruntea luptei "pro aur". Celelalte două iniţiative chiar dacă au fost considerate neserioase, au avut spate susţinerea unui număr incredibil de mare de votanţi. O asemenea frustrare era greu de neluat în seamă, motiv pentru care luptătorii pro-aur s-au regrupat pe un nou front: acela al măririi rezervei de aur. O nouă iniţiativă urmează să oblige Banca Naţională să-şi păstreze 20% din rezerve în aur. Practic măsura echivalează cu răscumpărarea aurului vândut în urmă cu 14 ani. Mai mult, iniţiativa solicită repatrierea aurului care, la momentul actual, este păstrat în SUA şi Canada. 

Duminica aceasta elveţienii sunt aşteptaţi la urne pentru a decide dacă sunt de acord sau nu cu noua iniţiativă. Oficiali ai Băncii Naţionale au început de ceva vreme ofensiva împotriva acestei măsuri susţinând că ţara se va întoarce în timp şi că vor fi afectate instrumente esenţiale ale politicii monetare. De partea cealaltă, iniţiatorii le recomandă oficialilor Băncii Naţionale să folosească pentru finanţarea operaţiunii cantităţile imense de Euro aflate în rezervă ca urmare a plafonării cursului.

În cazul în care referendumul elveţian o să treacă, va fi interesant de aflat care va fi timing-ul propus de americani pentru repatriere. După cum bine ştiţi, nemţii au eşuat în a-şi repatria rezervele de aur din SUA. Din cele 1500 de tone de aur depozitate la New York, abia au reuşit să extragă cinci tone în timp ce oficialii se jură că aurul se află pe mâini bune. Bundesbank-ul, pe de altă parte, susţine că va repatria până în 2020, aproximativ 300 tone. Ce diferenţă totuşi între repatrierea aurului din Franţa(374 tone) care s-a efectuat într-o zi faţă de aurul stocat în SUA care se pare că va avea nevoie de o eternitate.

Revenind la Elveţia, spiritele sunt încinse şi din cauză că Banca Naţională pare a juca alt joc, al altor interese. În condiţiile în care Olanda şi-a repatriat discret întreaga cantitate de aur, iar alte bănci centrale merg în aceeaşi direcţie, Banca Naţională a Elveţiei pare a nu fi interesată de soarta propriului aur. În cazul în care referendumul elveţian va trece va fi foarte interesant de văzut ce mişcări vor fi pe piaţa aurului. Aceasta pentru că atât textul cât şi aşteptările oamenilor sunt imperative. 

Este posibil ca în perioada următoare să asistăm la un deranj major. În cazul în care se va dovedi că americanii mai au în posesie doar praf s-ar putea să vedem dezlănţuiri interesante. Dacă într-adevăr temerile sunt justificate, extrem de multe lucruri se vor schimba. Până atunci însă, poate ar fi interesant dacă ne-am gândi şi noi să ne repatriem o parte din cantitatea de aur stocată aiurea. La ora actuală e vorba de aproximativ 60% din rezervă. Nu-i mult, dar nicăieri nu-i e mai bine decât acasă!

8 comentarii:

  1. Cred ca exista si posibilitatea ca americanii sa refuze sa le dea aurul nemtilor datorita faptului ca politicienii germani se cam pupa cu rusii, pe fata si strident. Acum 1 an a fost scandalul cu interceptarile telefonice ale politicienilor nemti, inclusiv Merkel, cand americanii nici nu si-au cerut scuze, ba chiar Obama le-a spus la obraz sa se obisnuiasca cu asta ca vor fi inregistrati in continuare.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ce treaba are una cu alta? daca eu am sa-ti dau tie bani, aur sau orice alta valoare, ce relevanta are cu cine esti tu prieten? Am datorie la tine trebuie sa o platesc! Dar daca nu am de unde sa platesc, inventez un motiv geostrategic si refuz sa fac plata! Cum ar putea GERMANIA sa nu fie partenera cu RUSIA cand RUSIA are cele mai ieftine gaze de pe planeta?IAr din aceasta cauza indutria GErmaniei este competitiva? Cand veti realiza ca in orice produs sau serviciu peste 50% este costul cu energia? Si ca ofensiav USA impotriva RUSIEI afecteaza si ingenuncheaza economia EU?

      Ștergere
    2. "daca eu am sa-ti dau tie bani, aur sau orice alta valoare, ce relevanta are cu cine esti tu prieten?"
      Pai are ca daca esti prieten cu dusmanul meu ai cam pus-o, devi dusmanul meu. Si nici n-ai ce-mi face ca eu sunt SUA, cel mai smecher dintre smecheri.

      "Si ca ofensiav USA impotriva RUSIEI afecteaza si ingenuncheaza economia EU?"
      A, deci SUA nici nu se sinchiseste de faptul ca prin ofensiva ei contra Rusiei da la gioale UE (Germania).

      In politica e "ca pe Targul Ocna".

      Ștergere
  2. "Până atunci însă, poate ar fi interesant dacă ne-am gândi şi noi să ne repatriem o parte din cantitatea de aur stocată aiurea."

    Bună glumă! Cine să se gândească? Strugurel?

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu este neaparat o problema pentru americani. Vor gasi wmds in Elvetia si vor folosi aurul depozitat la ei pentru reconstructia tarii devastata de bombardamente.

    RăspundețiȘtergere
  4. Ai o părere exagerată despre americani. Ei ascultă asemeni cățelușilor de companie comenzile oligarhiei financiare. Asta ar fi, în general, problema "democrațiilor" securisto-polițienești, în care needucaților li se oferă impresia... controlului prin vot liber.

    SNB-ul a fost sfătuită "inteligent" să se dispenseze de bună parte din rezervă la nivele de preț... derizorii (ca și BOE), iar acum e forțată de "popor", adică de către victimele manipulării, să cumpere aur înainte de prăbușirea totală. :) Prosteala are nevoie de un rally.

    Lebertarienii care-i admirau în vârful schemei ponzi pe "capitaliștii" chinezi au o nouă șansă de a se bate cu lingourile în dinți până când se va așterne... liniștea totală peste... prosteală.

    RăspundețiȘtergere
  5. Un trib de indieni adunau lemne pentru iarna la poalele unui munte. Intr-o zi, Ochi-de-Vultur, seful tribului il trimite pe Iute-de-picior pana in varful muntelui unde era o statie meteorologica sa intrebe daca va fi o iarna grea, ca sa stie cate lemne sa adune.
    Ajunge Iute-de-picior in varf si il intreaba pe meteorologul de serviciu:
    - Domnule, va fi o iarna grea?
    Meteorologul se duce in spatele cabanei si se intoarce dupa 5 minute.
    - Da, pot sa spun ca va fi o iarna grea.
    A doua si a treia zi povestea se repeta, pentru ca Ochi-de-Vultur voia sa stie sigur daca va fi o iarna grea. A patra zi:
    - Iute-de-picior, mai du-te odata la meteorologul ala si intreaba-l daca va fi o iarna foarte, foarte grea pentru ca n-am chef sa adunam prea multe lemne degeaba.
    Pleaca Iute-de-picior intr-un suflet si il intreaba pe meteorolog:
    - Domnu', iar m-a trimis sefu' ca vrea sa fie sigur ca va fi o iarna foarte, foarte grea...
    - Da, bine, asteapta putin...
    Se duce in spatele cabanei si dupa cinci minute se intoarce:
    - Da ma, va fi o iarna extraordinar de grea.
    - Da dumneata cum iti dai seama?
    - Hai sa-ti arat!
    Merge Iute-de-picior in spatele cabanei, iar meteorologul ii spune:
    - Uite, vezi tribul ala de indieni cate lemne aduna? Inseamna ca va fi o iarna foarte, foarte grea...

    RăspundețiȘtergere