luni, 4 ianuarie 2016

Omul nou(I)

...făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi crearea omului nou” - erau cuvintele-slogan care nu lipseau din nicio cuvântare de-a Tovarăşului. Intrat într-un manierism politic - atât el cât şi cei care-i scriau discursurile - Ceauşescu repeta precum o placă stricată de patefon temele esenţiale ale socialismului ştiinţific pe care-l tot implementa. Pretutindeni răsunau trâmbiţele multilateralităţii şi ale noii creaţii.

Eram deja vaccinat în acele vremuri. Nu mai percepeam cuvintele propagandei: treceau prin mine ca printr-un mediu transparent, fără să lase absolut nicio urmă. Pur şi simplu nu le mai auzeam. De-aceea am multe lapsusuri legate de politica acelor vremuri. Din fericire, în socialism(sau comunism pentru cei superficiali) ignorarea „stâlpilor de susţinere” ai sistemului nu era considerată crimă.
Sloganul omului nou încă îmi bântuie creierul. Oare ce s-o fi ales de întreg idealul de creare a acestui om nou? S-or fi păstrat „seminţe”, o fi apărut spontan sau e unul dintre multele „mituri ideologice” care acum zac în colbul uitării? E o întrebare care m-a tot bântuit şi căreia, din fericire, cred că i-am aflat răspunsul.

Pentru a nu face strict consideraţii teoretice am să pornesc de la un fapt real. L-am găsit pe blogul cuiva care mai comentează sporadic pe-aici. Omul îşi spune Ggverb, iar blogul i-l găsiţi la adresa https://ggverb.wordpress.com. Citindu-i CV-urile postate înţeleg că are undeva pest 50 de ani şi duce o viaţă destul de interesantă, alternând munca timp de 8 luni pe an cu un concediu de 4 luni în timpul verii. Cam atât despre autor, mai multe putând afla singuri de pe blogul său.

Să trecem acum la articolul promis al cărui nume este destul de abrupt: „Cu capu-n ceaţă, cu păsărica-n piaţă”. Autorul ne povesteşte despre un fenomen meteorologic specific munţilor Godeanu, anume „boanghina”: o combinaţie între ceaţă şi furtună sau vânt. Un mix halucinant al cărui efect e lesne de intuit:
Dacă te înghite Boanghina te rătăcești (ciudat!) chiar dacă stai pe loc, vizibilitatea poate ajunge la un metru și oricum nu vezi decât ce vrea să îți arate vântul.(...)  Zgomotele pașilor se aud altfel, simți în plămâni umezeala și îți freci ochii și îți privești palmele ca să te convingi că nu ți s-a albit vederea. După câteva minute sentimentul că ai putea să fii oriunde pe pământ, pe un alt continent sau pe o altă planetă este din ce în ce mai puternic.
Aşa cum probabil remarcaţi, relatarea autorului este deosebit de sugestivă, totul fiind izvorât din propria-i experienţă. Ei bine, pe o asemenea vreme a te rătăci este fenomenul natural. Eşti fără nicio orientare şi te trezeşti mergând lipsit de direcţie în încercarea zadarnică de a-ţi urma traseul. Rătăcit fiind nu ai decât un singur scop, anume acela de a reveni la drumul tău. Dar cum poţi face asta în condiţiile în care eşti prins într-un alb obsedant?

Ei bine, autorul nostru pare a fi dat peste un miracol: o mică păsărică pe care o întâlneşte de fiecare dată când, prins fiind de boanghină, se rătăceşte. Nu face altceva decât să meargă în direcţia pe care i-o indică păsărica şi, păstrând direcţia, ajunge la poteca pe care o urmărea. În mod cu totul ciudat, acest lucru nu i se-ntâmplă doar o singură dată, ci de 5-6 ori la acelaşi traseu. De fiecare dată, „păsărica miraculoasă” îl salvează readucându-l pe calea urmărită.

Apoi aflăm despre un al doilea personaj(„inginerul”*) căruia autorul îi povesteşte la un ceai despre „minunea” care i se-ntâmplă. Inginerul - pe care l-aş situa, chiar dacă forţat, cu cel puţin o generaţie în urma autorului - ascultă amuzat povestea şi dă verdictul:  ”Bă, ești nebun, normal că pasările au pui pe aici dar departe de poteca umblată; Când te apropii de cuibul lor te momesc mai departe ca să-și apere puii. Te apropii de alt cuib te preia altă păsărică și dispar unde nu mai sunt cuiburi adică ... pe potecă. E logic!”. Fabulos!

Avem aşadar parte de două personaje total diferite: unul care încă mai crede în minuni(chiar se bazează pe ele!) şi altul care, raţional fiind, reuşeşte să depăşească aceste limite. Există oare vreun om de tip nou pe-aici? Putem cumva identifica „noul om”?

Vă las să cugetaţi asupra tâlcurilor acestei povestiri, recomandându-vă să alocaţi puţin timp parcurgerii textului original pe care-l găsiţi aici. Dincolo de scopul pe care-l urmăresc în mod direct, povestirea are câteva alte înţelesuri pe care le veţi găsi acolo, astfel încât, lectura originalului merită pe deplin timpul acordat.

Şi-acum să ne întoarcem la oile noastre! Gândiţi-vă că întreg conceptul de „om nou” e apărut în socialism(comunism) şi vorbim despre două personaje pe care - chiar dacă artificial - le-am situat în sisteme diferite: autorul a trăit din plin în socialism, pe când „inginerul” este mai degrabă un produs al capitalismului. Care dintre cei doi e „omul nou”? „Inadaptabilul” autor(cred că merită să daţi un ochi şi pe CV-urile pe care le-a postat) sau inginerul? Răspunsul nu e simplu şi va fi abordat într-un episod viitor. Până atunci vă urez lectură plăcută!

____
* inginer la cap, după cum e specificat în text

15 comentarii:

  1. In sfirsit! Veni vorba si despre mine.
    La multi ani!

    RăspundețiȘtergere
  2. [Offtopic]

    Dan, se poate un update la punctul 2?http://trenduri.blogspot.com/2012/01/iluzia-simplitatiisau-o-replica-pentru.html?showComment=1327148095082#c3700745988727217603

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu inteleg si nici nu prea am timp... Poti sa-mi spui la ce te referi?

      Ștergere
    2. Nici eu nu inteleg, desi raspunsul imi era adresat. Dar am retinut ca au trecut cele 8 luni, ba chiar 3 ani, si mi-am uitat si propriul post. :-)

      Insa noi salturi in domeniul energiei (productie sau stocare) inca n-am vazut...

      Ștergere
    3. In postarea respectiva, aveai o disputa cu Dan Selarul pe tema simplitatii/complexitatii lumii in care traim. In comentarii, ai afirmat ca nu mai este mult pana la gasirea unei surse energetice regenerabile care sa fie si viabila. Cand Adamclisi te-a contrazis(fals pana la proba contrarie.), te-ai dat "cocos"(Doar pastrez comentariul pentru a ti-l pune in fata peste 8-10 luni. :-) ).

      As fi dorit un update pe aceasta tema(au trecut niste ani de atunci): avea Adamclisi dreptate sau nirvana a fost descoperita?

      Ștergere
    4. Aha, deci m-ati încoltit! Hai că am reluat postarea şi am înţeles unde era controversa. Intr-adevar, am greşit, astfel încât comentariul de-atunci mi s-a întors în ochi precum bumerangul. La urma urmei asta e diferenţa între om şi profet. Noi, ăştia mai mici, facem şi greşeli(sau poate că facem numai greşeli, cine ştie?). Important e să ni le asumăm. Ceea ce am făcut. Mea culpa!
      Şi-acum să explic de ce eram atât de entuziasmat. Ştiam câteva tehnologii extrem de promiţătoare în domeniul stocării(doar două exemple: IBM sau Stanford). Mai mult, cunosc şi o groază de lume care lucrează în diverse proiecte din acest domeniu. Lucrurile se învârt din ce în ce mai aproape de „nucleu”, dar nimeni n-a găsit încă acea chestie simplă şi genială care să detoneze domeniul. În continuare sunt convins că regenerabilele&automobilul electric reprezintă viitorul.

      P.S. Păstrez comentariul pentru a vi-l pune în faţă după ce se va dovedi că am dreptate. :-))

      Ștergere
    5. Eu cand am spus "fals pana la proba contrarie" m-am bazat pe lunga istorie de "almost there" in energii green, tratamente pentru HIV si cancer, etc. De cateva decenii marile corporatii dar si micile start-up-uri capitaliste si-au facut un obicei de a atrage capital prin inflorirea rezultatelor. Cam cum era cu "productiile record la hectar in judetul X", daca tot vorbim de capitalism Vs socialism.

      Stiu ca pe burse trebuie sa mergi la risc, calculandu-ti statistic sansele. Dar cand vine vorba de salturi tehnologice prognozate, in 9 din 10 cazuri, is just a new elaborate hoax. Cum a fost berlina VW diesel care polua mai mult decat un autobuz sau camion. Si ani de zile nimeni n-a zis nimic, pana nu s-a suparat US pe DE.

      E interesant ca tu ai facut un pariu foarte riscant, pe care l-ai pierdut, din "exces de informatie". N-ai fost superficial pentru ca esti mandru si orgolios. Pur si simplu, daca inunzi un creier cu informatiile "corecte", indiferent cat de inteligent sau experimentat e, pana la urma va lua decizia pe care o astepti, cu o marja de eroare foarte mica. Efectul placebo functioneaza chiar daca stii ca e placebo. ;-)

      Eu pe de alta parte, mai detasat, privind macro, am ales varianta cea mai probabila si am castigat "pariul". Exact asta am patit cu 3 oameni extrem de puternici si bine informati (unul director general al unei banci locale, ceilalti in pozitii inalte in corporatii de succes) prin 2007-2008 cand imi spuneau ca e o criza temporara, ca in cateva luni sau maxim 2 ani uitam de ea. Eu ii contraziceam si le dadeam exemplu modelul japonez. Acum cei 3 nu mai sunt in pozitii atat de inalte...

      Deci ingineria poate rula, daca e folosita cu atentie. Filtrezi si cureti cu atentie variabilele, selectezi formulele adecvate si obtii rezultatul cel mai probabil, cu o marja destul de redusa. Nu oricine are ciocan e automat inginer.

      Pe de alta parte, articolele pe care le-am citit (si) pe blogul asta de-a lungul timpului (citesc absolut tot, de cand a aparut) m-au facut sa fiu si mai precaut si sa iau decizii din ce in ce mai bune. Asa ca incerc sa dau si eu ceva inapoi, spunandu-ti de ce cred ca ai pierdut pariul. :-D

      Ștergere
    6. Multumesc. Sper sa ne dai PS-ul peste ochi in timpul vietii noastre:-)

      Ștergere
  3. Citit articolul. Pot spune doar ca atunci cand ai parte de un nivel ridicat de inteligenta dar si un dram de deranjament la mansarda, rezultatele sunt spectaculoase. Prin "deranjament" nu spun "boala", "nebunie" sau altceva jignitor. Ci "care functioneaza in mod diferit fata de majoritatea".

    Am un prieten, extrem de inteligent, cultivat, realizat in viata, etc. Am dialogat mult, despre multe. Genul de subiecte pe care daca le aud feisbucistii primesti un "buei, ejti prost? :-))))". Dar omul mi-a povestit ca in doua ocazii diferite, cand se plimba pe Magheru, s-a asezat brusc o ceata. A mers in continuare prin ceata, si s-a trezit in alt Bucuresti, unul paralel. Nu era din alt timp, ci parca alt Univers. Oamenii din Bucurestiul "lui" erau posomorati, strazile aproape goale. In Bucurestiul "nou" oamenii erau mai veseli, strazile mai aglomerate, viata de noapte. Iar ceata, si inapoi la Bucurestiul stiut de el. Si ma intreba daca mi s-a intamplat si mie, si daca il cred. I-am raspuns ca nu mi s-a intamplat, dar ca il cred ca a avut experienta asta.

    Este una din putinele experiente in viata pe care nu indraznesc sa le "analizez inginereste". Omul nu bea, nu consuma. Dar ii placea atat de mult sa discute, aproape despre orice, incat majoritatea cunoscutilor faceau misto de el, "vezi ca daca il bagi in seama, nu mai scapi de el. :-D". Eu il cautam intentionat la petreceri, preferam cu el discutii de la 8pm la 4am.

    Deci nu vorbim de "oameni de tip vechi sau de tip nou" ci de "plebe/pulime" si "exceptii de la regula". Sunt sigur ca istoria e plina de astfel de "specimene". Cateva apreciate deoarece s-au exprimat prin arta. Majoritatea neintelese.

    RăspundețiȘtergere
  4. Gata, i-am citit si CV-ul, omul e fabulos. Asta m-a frapat intotdeauna: este extrem de usor sa confunzi un geniu cu un idiot. Si ce am "descoperit" recent si confirmat ggverb: cu cat o persoana e mai inteligenta, cu atat tinde sa se izoleze mai mult si sa-si creeze o imagine de imbecil. Asta ma face sa cred ca e posibil ca persoanele inteligente sa fie mult mai multe decat credeam, dar sa se ascunda "in plain sight".

    PS: mereu ma minunez de beneficiile internetului. Fara el, nu aveam posibilitatea sa te citesc pe tine Dane, pe ggverb si pe multi altii fara de care viata imi era mai "seaca".

    RăspundețiȘtergere
  5. Între geniu și idiot nu sunt diferențe. Disjuncția o face schimbarea unității de măsură.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De asemenea, nu trebuie niciodata uitat "efectul de observator", care se aplica in mod evident si in relatiile inter-umane. Rezultatul masuratorii e afectat in mod cert de inginerul cu rigla.

      Ștergere
  6. Primul concept al omului nou a fost introdus de Sf. Apostol Pavel in Epistola catre Romani: "Şi să nu vă potriviţi cu acest veac, ci să vă schimbaţi prin înnoirea minţii, ca să deosebiţi care este voia lui Dumnezeu, ce este bun şi plăcut şi desăvârşit." In cazul de fata era un indemn spre cercetarea launtrica, pentru eliberarea din robia maruntelor patimi omenesti si acceptarea unei constiinte superioare care ne cheama spre desavarsire, spre indumnezeire. In opozitie a aparut omul nou al socialistilor, o maimutareala; ideologie care indemna la lepadarea de orice chemare launtrica(mistica) si imbratisarea doctrinei materialist-dialectice, o struto-camila creata in laborator. Interesant este ca in Noul Testament, la Luca, Hristos ni-l arata pe acest om nou de tip comunist, spunand despre el:"Căci fiii veacului acestuia sunt mai înţelepţi în neamul lor decât fiii luminii." Fiii veacului acestuia sunt cei de care ai spus ca se pricep la toate, de azi pe maine, pentru ca lumea in care ei inoata este un construct artificial, gaunos, in care principiile morale, sanatoase, crestine dispar, fiind inlocuite de ideologiile lor aberante. Intr-o astfel de lume inventata de ei, acest om nou este ca pestele in apa si de aceea va aparea intotdeauna ca un "om de succes", pe cand omul conservator se va infrana de la multe, tocmai pentru a se elibera de tot ce e lumesc.

    RăspundețiȘtergere
  7. Te-ai apucat de articole politico-filosofice si ai scapat din vedere prabusirea de pe burse :) Asteptam un articol despre situatia burselor.

    RăspundețiȘtergere