luni, 8 august 2016

Mai are viitor masina electrica?

Crizele petroliere ale a anilor '70 au adus în prim-plan necesitatea unei alternative viabile la petrol. Bine finanţate, programele dedicate energiilor alternative, păreau a-şi fi stabilit o cale de parcurs cât se poate de clară în vederea schimbării radicale a paradigmei. De-atunci datează primele optimizări remarcabile ale energiei solare sau eoliene, programele orientate către un consum raţional al energiei s.a.m.d.

Tot în acea perioadă încep să-şi facă apariţia treptat automobilele electrice. Faţă de motorul clasic, cel electric are numai avantaje. Nu mai ai nevoie de cutie de viteze, schemele constructive se simplifică şi întreg procesul de fabricaţie se scurtează. Teoretic ar însemna mai multă profitabilitate atât pentru constructor cât şi pentru consumator.

Există însă o „mică-mare” problemă: sursa de energie. Puţini ştiu că automobilul electric a fost „inventat” înaintea celui căruia acum îi spunem clasic. La începutul secolului trecut, primele automobile erau cele electrice. Şi atunci, ca de altfel şi în prezent, problema era reprezentată de atingerea unei autonomii decente. Cu bateriile de-atunci acest lucru era imposibil şi aceasta a fost cauza pentru care motorul cu combustie internă a spulberat „speranţele electrice”. Similar s-a întâmplat şi în anii '70-'80. Ieftinirea petrolului a aruncat la gunoi tot ceea ce se studiase în perioada crizei. Peste studii seriase s-a aşternut praful pentru încă trei decenii. 

Iată-ne ajunşi mai aproape de prezent. Din anul 2000 preţul petrolului creşte din nou abrupt. Din nou barilul sare de 100$. Lumea ia foc. Vechile studii sunt reluate, se discută strategii pentru crearea unor sisteme energetice bazate preponderent pe regenerabile. Reapar „morile de vânt”, panourile solare. Întreg arsenalul este scos la lumină. Şi, printre toate acestea revin în atenţie ... automobilele electrice. Se vorbeşte mult, dar se face puţin. Teoretic tehnologia e pusă la punct, iar liniile de producţie ar putea inunda piaţa. Prin prisma crizei, producătorii auto care se vedeau în posesia unor stocuri imense de maşini nevândute, erau interesaţi de o nouă paradigmă deoarece ipoteza unei schimbări totale a parcului auto e una tentantă. Însă e o problemă: aceeaşi jenantă sursă de energie. Într-un secol şi ceva „mica” problemă a stocării energiei electrice n-a putut fi rezolvată. Chiar dacă în perioada de creştere a preţului petrolului s-au investit bani serioşi în studii, chiar dacă s-au făcut mici optimizări, lucrurile în domeniu nu se află foarte departe de situaţia de la începutul secolului trecut. Desigur, s-au făcut optimizări, dar paşii făcuţi sunt destul de mici.

Cu toate acestea, în plină criză a apărut ... Tesla. O maşină integral electrică, având performanţe comparabile cu cele ale automobilelor de lux şi preţ pe măsură(începând de la 70.000$). Ce a făcut Tesla a fost să revoluţioneze business-ul în domeniu. A avut o abordare radical diferită, lăsând în spate tehnologiile penibile(gen motorul hibrid) şi adoptând o tehnologie care o rupea radical cu trecutul. A rezultat o maşină scumpă, dar deplin funcţională, cu autonomie decentă şi cu o întreagă infrastructură în spate(staţiile de încărcare). Mai mult, Tesla a şocat prin modul în care şi-a construit de la zero linia de producţie, într-un domeniu în care reglementările stufoase par făcute pentru a proteja „elita tradiţională” a constructorilor existenţi.

Întorcându-ne la realitate, cu toate peerformanţele înregistrate, trebuie să recunoaştem că Tesla este o iniţiativă interesantă, dar care nu a înregistrat profit. Cu toate că Elon Musk promisese că 2016 va fi primul an în care compania va înregistra profit, decizia sa de a investi încă 2 mld. $ în capacităţi de producţie transferă acest deziderat spre calendele greceşti.

Lipsa de profit nu este singura problemă. În ultimii ani preţul petrolului s-a înscris pe o pantă radical-descendentă, oarecum similară celei din anii '80. Iar ceea ce a urmat, se vede cu ochiul liber: interesul în regenerabile a scăzut, schemele generoase de finanţare-subvenţionare sunt pe cale de a fi abandonate, iar revenirea la vechile paradigme pare a avea un parcurs similar. Ne aflăm oare într-un al doilea episod de abandonare a regenerabilelor şi revenire la lumea petrolului? Cu preţurile de azi, aşa s-ar părea.

Cu toate aceste bănuieli personale sunt câteva lucruri care ne demonstrează contrariul. Spre deosebire de anii '80, ideea maşinii electrice nu este abandonată, ci din contră. Tesla propune o variantă mai ieftină de automobil al cărui preţ începe de la 35.000$. Poate părea strategia disperată a unui producător care-şi vede paradigma pierzând iremediabil în faţa mai vechii şi mai stabilei tehnologii. Însă, decizia lui Musk de a intra pe un segment inferior de preţuri s-a făcut nu din cauza lipsei comenzilor ci din raţiuni strict comerciale: piaţa se încinge.

Dacă până acum fiecare producător anunţase, mai mult obligat, câte un model electric propriu, data de 4 august a schimbat radical lucrurile. Mercedes-Benz a anunţat că lucrează la o întreagă flotă de vehicule electrice, care, practic, ar dubla linia produselor comercializate în prezent de companie. Astfel, Mercedes-Benz intră direct în competiţie cu Tesla şi ... BMW. Este o luptă strânză, iar Mercedes a luat decizia intrării pe această piaţă din raţiuni strict comerciale sugerându-ne că a venit timpul să se scoată bani din acest domeniu.

Lucrurile însă nu se opresc aici. Strategiile de investiţie arată cât se poate de clar că doi giganţi tehnologici, Apple şi Google, au planuri clare de a intra în industria auto. Apple şi-a suplimentat serios fondurile destinate cercetării, iar Google este un pionier al tehnologiei „self driving car”. Maşinile echipate cu tehnologia „self driving car” se află deja în testare live în zonele adiacente sediului companiei. Cu toate că n-a fost dezvăluit încă un plan de bătaie, putem lesne bănui că Google nu va sta în afara domeniului.

Probabil cele mai mari aşteptări sunt cele de la Apple. Abilitatea companiei de a livra produse care nasc dependenţe s-ar potrivi de minune noului domeniu. Zvonurile care circulă sunt multe, inclusiv cel referitor la dezvoltarea unei strategii revoluţionare de business, anume un mix între un producător auto şi o companie de închirieri similară zipcar. Lucrurile sunt însă mult prea departe pentru Apple, primul model al companiei urmând să fie lansat - conform zvonurilor - în 2022.

Ceea ce putem însă afirma este că maşina electrică sparge gheaţa, devenind, pe zi ce trece, viabilă din punct de vedere economic. În condiţiile în are companiile singure, fără nicio impulsionare din partea decidenţilor, se îndreaptă spre acest domeniu ne face să credem că gheaţa s-a spart, iar automobilul electric intră într-o nouă fază, aceea a dezvoltării bazate pe cererile certe venite din piaţă. Având fundament economic, practic intrăm într-o nouă eră şi nu văd de ce, în scurt timp, din raţiuni de poluare, circulaţia autovehiculelor clasice prin oraşe să nu fie interzisă.

Fie că ne vine să credem sau nu, industria auto intră într-o nouă revoluţie. Electricele intră în forţă, în paralel cu task-urile care se cer rezolvate. Aceasta implică noi linii de finanţări private ale cercetării pentru dezvoltarea imperfecţiunilor din domeniu, cea mai stringentă fiind cea a densităţii energetice. Dacă acum domeniul pare la început, pot să vă garantez că în 3-5 ani veţi sta serios să vă gândiţi dacă mai are sens să păstraţi autovehiculul zgomotos şi „murdar” pe care-l posedaţi sau nu cumva a venit timpul să fiţi „în rândul lumii”.

10 comentarii:

  1. elon musk e noul "guru" in fata caruia cad in genunchi toti cretinii planetei - asta pentru ca a murit celalalt "guru" - steve jobs!!!
    tesla e cea mai mare sifonarie de bani publici - $9 miliarde de la stat - ca investitorii privati nu se inghesuie sa isi arunce banii in visele tembelilor.
    Dar sa revenim la business si la ideea de masina electrica :-)
    -"mica" problema a bateriilor e una ce tine de chimia bateriilor la nivel atomic. Daca incercati sa intelegeti acest subiect veti descoperi ca nimeni de pe planeta nu are habar ce se intampla la nivel atomic. Si pina nu intelegem acest lucru sau nu gasim o solutie la aceasta problema, masina electrica ramane doar o jucarie pentru fandositi.
    -tesla a pus la dispozitie toata technologia de fabricatie a bateriilor - open source!!! E atat de buna technologia lor ca nimeni nu incearca sa o copieze. Iar bmw, nissan, mercedes, toyota si cine mai vreti voi isi dezvolta propriile tehncologii! Care bineneteles ca vor fi foarte bune - ca doar si astia sunt branduri de masini, si stiu eu ce fac!!!!
    -nu in ultimul rand - o alta "micuta" problema cu gazele de sera. Ca si energia aia din baterie e tot din petrol/carbuni facuta nu de la morile de vant sau oglinzile solare cu care umbla toata lumea in gura. Tot in acest capitol ar merita sa amintim ca in bateriile tesla intra tot felul de metale grele pentru a caror productie se consuma petrol/carbune si nu energie de la morile de vant samd.
    Altfel, e frumos si da bine la prostime sa fii vazut ca ai masina electrica si ca iti pasa de mediu. Daca mai da si statul o subventie (bani luati tot de la prostime) ca sa iti cumperi tu masina electrica atunci e si mai bine (ca uite domle' statu' incurajeaza tehnologiile noi).
    Last bu not least - ca tesla e in us of a - ceva detalii despre cat cheltuie cu lobbysti ca sa fie bine si sa nu fie rau?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Destul de bine punctata problema bateriilor.
      Indirect, tehnologia este poluanta nu numai pt. ca pt. incarcarcare, bateria necesita curent obtinut din arderea fosililor ci si pt. ca pur si simplu fabricarea bateriior este extrem de poluanta si lasa in urma enorme cantitati de deseuri.
      Mai trebuie spus ca o parte din materiile prime sunt extrem de rare si existente in doar cateva puncte de pe glob.

      Ștergere
  2. cata vreme Tesla nu face fata la comenzi, proiectiile de profit nu prea conteaza; sa nu uitam in ce paradigme traim, profiturile sunt la toata lumea impinse peste ani si ani, conteaza volumul, clientii si brandul, iar Tesla le are pe toate

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vezi ca acele mii de comenzi erau precomenzi cu plata initiala de 1000 dolari (la care se poate renunta oricand). Cam asa e cu hype-ul...

      Ștergere
  3. corecteaza te rog titlul

    RăspundețiȘtergere
  4. In 2010-2015 numarul de biciclete electrice a crescut de peste 6000 de ori. Viitorul energiei este electric daca apare in timp util o baterie garantata pe viata. Daca nu, o sa ne adaptam! Ah, cum platim ca am neglijat oameni precum Nicolae Vasilescu-Karpen si Iustin Capra!

    RăspundețiȘtergere
  5. Cateva chestiuni pe care nu le-am vazut atinse in multe locuri (in continuarea comentariilor mai putin "optimiste"):
    - motoarele electrice, au atins perfectiunea; ca eficienta sunt aproape de 100%; intr-un setup optim; 1kWh consumat produce aproape un kW lucru mecanic cu foarte putine pierderi prin frecare sau caldura.
    - motoarele electrice nu sunt ieftine si nici nu vor fi mult mai ieftine decat acum datorita materiilor prime (magneti, cupru) relativ rare raportate la cererea unor masini electrice viabile. Productie in masa se face deja de cel putin un secol, optimizare cam la fel. Preturile nu prea au cum sa scada decat scazand calitatea/cantitatea materialelor caz in care ne departam destul de mult de eficienta de 100%.
    - bateriile litiu-ion isi cam ating limitele densitatii de energie pe masa si cu limitele actuale masini viabile ca pret/autonomie nu prea vad sa apara curand. Pe deasupra mai sunt si extrem de sensibile la temperatura/uzura/efort sustinut. Masinile actuale clasice inca folosesc arhaica baterie cu plumb pentru ca nu exista alta tehnologie la fel de simpla, durabila, versatila si mai ales fezabila in orice climat uzual, de la -40 pana la +70 de grade.
    - tehnologia litiu-oxigen (argument suprem al sustinatorilor electricelor) are parte de un lung sir de obstacole si recent s-au cam retras multi din entuziastii care predicau 2020 ca termen pentru aplicatii practice in automotive in special. Unii (IBM) chiar au abandonat cercetarea pentru ca nu e realizabila.
    - Infrastructura (publica si domestica) care sa sustina o flota masiv convertita la masini electrice nu exista. Retelele de transport electricitate actuale nu sunt pregatite nici pentru o conversie de 10% la masini electrice. Adaptarea si upgradarea retelei electrice cu puncte de transformare, capacitati de productie, noi varfuri si obiceiuri de consum e incredibil de scumpa si presupune investitii masive, sustinute si concertate. Cine crede ca tot ce are nevoie e doar o priza, se inseala. O priza de 220v 50 de Amperi cat necesita o incarcare domestica minim acceptabila e mare lucru si nu stiu cata lume are asa ceva sau i se aproba asa ceva.

    Deci 2 din marile sperante vis-a-vis de masinile electrice, scaderea pretului si cresterea autonomiei, sunt discutabile.
    Al 3-lea argument, infrastuctura deja existenta, nu se sustine in realitate pentru ca nu duce incarcari in masa ale masinilor electrice.
    As mai adauga si al 4-lea argument impotriva entuziasmului: pretul energiei nu poate fi acelasi pentru un consum de 500 kW/luna cu al unuia de 2000 sau 2500 kW/luna.

    Faptul ca MB si alti giganti se apuca de facut electrice/hibride este doar pentru a fi in trend si pregatiti in caz ca trebuie nu din convingere.
    Porsche a si declarat ca fac hibride doar de ochii lumii si ca da bine la CV.

    RăspundețiȘtergere
  6. In marile orase se interzice deja motorina, urmeaza benzina. De prin 2020 masinile clasice se vor imputina prin interdictii si suprataxare. Exista planuri bine articulate de eliminare totala pana prin 2030, poate 2040, a autovehiculelor conventionale. Electricele vor fi la fel de lipsite de autonomie si la fel de scumpe si in viitor, doar cativa si le vor putea permite si astia n-or sa ajunga prea departe cu ele.

    Poluarea data de auto conventionale exista dar e departe de a reprezenta grosul poluarii ce vine din alte surse. Producerea bateriilor si a electricitatii e foarte poluanta, spre exemplu noi producem electricitate majoritar in termocentrale, hidro putin, helio/eolian insignifiant.

    O populatie prospera, inteligenta, neinchisa in vreun tarc, eventual si inarmata, asa-i ca nu suna bine ?

    RăspundețiȘtergere
  7. Problema stocării eficiente a energiei este rezolvată în teorie prin superconductivitate. La sfîrșitul anilor 80 apăreau, la fiecare cîteva săptămîni, anunțuri despre noi și noi materiale/aliaje care manifestau proprietăți supraconductoare la temperatura camerei (cum se zice, adică în condițiile vieții de zi cu zi).

    Tot atunci a apărut comunicarea care a produs o vîlvă nemaipomenită a fuziunii la rece realizată/pretins realizată într-un laborator cu pedigree. Care s-ar fi dovedit o eroare, să-i zicem.

    Cert e că nu s-a prea mai auzit, nu s-a mai popularizat nimic despre spectaculoasa cavalcadă a descoperirii/realizării de materiale cu proprietăți supraconductoare.

    Dacă aceste materiale (au trecut încă vreo 30 de ani de atunci) pot fi produse industrial, împuști 2 iepuri dintr-un foc: baterii extrem de performante și un randament fabulos la transportul de energie electrică - pînă la urmă bateria o încarci de la prizopompă, iar transportul cu un randament spre 100% micșorează masiv prețul energiei electrice, indiferent care e sursa ce a produs-o (fosil, solar, hidro, nuclear, etc).

    RăspundețiȘtergere

Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu)