luni, 3 octombrie 2016

Opţiunea nucleară

Lucrurile sunt de-a dreptul serioase. Suntem în cel de-al doisprezecelea ceas şi toată lumea pare că doarme. Mulţi simt o transpiraţie rece pe şira spinării considerând că fiecare secundă care trece reprezintă un punct câştigat. Alţii, poate cei mai mulţi, cred că nu e nimic. Doar au fost atâtea accidente şi nu s-a întâmplat nimic, nu-i aşa?

Aş avea însă o întrebare. Câţi dintre cei care stăteau în Pripyat s-ar fi gândit că, la un moment-dat, într-o noapte nefastă, centrala de la Cernobîl va exploda? Vă spun eu: nu s-a gândit aproape nimeni niciodată. La fel suntem şi-acum. În anticamera unei explozii de proporţii menite a redefini spaţiile geopolitice ale lumii.


Probabil nu sunteţi străini de situaţia de la Deutsche Bank. Se tot vorbeşte de-o vreme, astfel încât subiectul riscă să se banalizeze. Însă, banalizându-se nu înseamnă că dispare. Sunt câteva chestiuni de-a dreptul jenante. În primul rând, Deutsche Bank o expunere de 42 tln. $ pe produse derivate. Raportându-ne la capitalul tier 1 ne rezultă că avem doar 0.0013$ capital pentru fiecare dolar de expunere pe produse derivate. Şi, atenţie, asta se întâmplă în condiţiile în care banca ar avea expunere în exclusivitate pe produse derivate. De-aceea, fiecare amendă pe care ar încasa-o, este mai usturătoare decât orice criză financiară, deoarece o trimite acasă la acţionari pentru completarea capitalului. Care acţionari sunt mai rupţi în fund ca niciodată şi incapabili să mai pună vreun eurocent în groapa nemţească cu flăcări. Şi, pentru că ne aflăm la capitolul cifre, ar mai fi de menţionat faptul că amenda primită de Deutsche Bank este doar cu puţin mai mică decât ... valoarea de piaţă a băncii!

De fapt, problemele Deutsche Bank sunt în altă parte. Prinşi cu pantalonii în vine în Europa, americanii ripostează în faţa unui imperialism economico-politic german în creştere îngrijorătoare. Cei care până de curând erau căţeluşii ascultători ai hegemonului, s-au transformat în lupi de pradă care acţionează la adăpostul haitei europene. Aşa se face că, una dintre ultimele iniţiative discutate în cancelariile europene - aceea de creare a unei armate a Uniunii Europene - a provocat o nervozitate extremă peste Ocean. O armată europeană ar arunca în derizoriu NATO şi ar permite - sub umbrela aceleiași generoase construcţii europene - o strângere a relaţiilor Germania-Rusia. Adică fix a coşmarului american.

Deutsche Bank a făcut potlogăriile care au condus la criza din 2008 cu binecuvântarea SEC-ului. De altfel, denunţătorul care a dezvăluit anchetatorilor sursa putregaiului acuză o morişcă prin care oficiali de rang înalt ai Deutsche Bank ajungeau la SEC şi retur. Ca stâlp al globalizării, Deutshe Bank nu a lucrat de capul ei, ci sub supervizarea stăpânilor lumii. O lege nescrisă spune că uneltele cele mai bune sunt acelea care sunt folositoare chiar şi atunci când le distrugi. Deutshe Bank pare a fi o unealtă de acest tip, iar americanii vor profita din plin. 

Suntem în plin război comercialo-politic între cele două maluri ale Atlanticului. Americanii se bazează pe o strategie simplă: şubrezesc coloana vertebrală a „maşinăriei germane”, iar Merkel trebuie să acţioneze. Cum? Cu bail-in? De neimaginat în Germania! Asemenea reţete radicale sunt rezervate doar periferiilor. Astfel încât rămâne clasica alternativă a bailout-ului. Statul împinge bani cu nemiluita în infernala maşinărie cu speranţa „că o trece durerea”. Va fi o măsură care va stârni nervozitatea în interiorul UE, în special în ţările care-au suferit(Grecia, Cipru,etc.) sau care suferă(Italia). Scandalul ar conduce la o degringoladă generalizată în care fiecare face ce-i trece prin cap, fără a respecta nicio regulă. Adică exact haosul de dinaintea furtunii.

Există însă şi-o variantă ceva mai elegantă. Commerzbank - celălalt colos bancar german sleit de puteri - a anunţat începerea unui amplu proces de restructurare care presupune concedierea a 20% din personal. O criză pe piaţa bancară ar putea determina autorităţile germane să facă un nou set de teste de stress pe care cei doi coloşi bancari să le pice. Astfel se deschid câteva posibilităţi interesante. S-ar putea forţa o fuziune a celor doi coloşi şi, întrucât statul va deveni acţionar la noua entitate, va putea acorda ajutor de stat, în conformitate deplină cu o reglementare europeană care permite acest gen de ajutoare.

Din câte ştiu, în weekend-ul care tocmai s-a încheiat, au avut loc doua întruniri secrete ale oficialilor germani de rang înalt pentru discutarea problemelor de pe piaţa bancară. Aflaţi în stadiul de negaţie, reprezentanţii lumii financiare au dat asigurări că totul e OK. Se pare că, încă odată, politicienii i-au crezut(sau joacă la cacealma). Altfel nu-mi explic de ce au dat drumul propagandei care susţine că Merkel este împotriva oricărui ajutor şi că, indiferent de consecinţe, băncile cu probleme trebuie să „se vindece” singure. Un lătrat evident către italieni.

Totul s-a petrecut pe fondul unui zvon favorabil, conform căruia Department of Justice ar fi redus amenda aplicată Deutsche Bank la 5.4 mld. $. Un zvon care a inversat violent cursul acţiunilor băncii şi, în acelaşi timp a mai dat un respiro pieţelor. Sunt însă două lucruri care sunt de neînţeles. Primul este acela că zvonul n-a fost confirmat de nimeni. DoJ n-a făcut niciun anunţ, astfel încât e posibil ca toată tevatură să nu fie decât o mişcare disperată a serviciilor secrete. Cel de-al doilea element de neînţeles este motivul pentru care acţiunile au luat-o din nou în sus. S-a schimbat cu ceva situaţia băncii? Cu foarte puţin şi neesențial deoarece adevăratele găuri sunt în altă parte.

Că lucrurile nu sunt limpezi o arată şi recenta inculpare a Deutsche Bank de către procuratura italiană sub acuzaţia de falsificare a conturilor băncii Monte dei Paschi şi de manipulare a pieţelor. E un alt scandal care riscă să se lase cu amenzi usturătoare.

Nici în Italia lucrurile nu sunt atât de limpezi. E posibil ca acţiunea procuraturii italiene să fie tot o parte a jocului geopolitic global. Adevărul e că Department of Justice nu poate cere băncii germane cele 14 miliarde de dolari. N-ar fi fair. Trebuie să se comporte similar cu toate băncile şi, date fiind precedentele, e posibil ca amenda să fie redusă undeva în jurul valorii de 6 mld. $. Însă presiunile pe bancă nu se vor opri. Inculparea din Italia este un exemplu tipic. Ştiţi, probabil, că procuratura italiană, alături de mai mulţi magistraţi de top de-acolo, este o coadă de topor a CIA. Dezvăluirile referitoare la „Mani Pulite” ne arată limpede că Italia este o ţară sub asediu american. Ceva similar României, numai că puţin mai discret. Aşa se face că, acţiunea procuraturii italiene care a obţinut şi avizul judecătorului se poate înscrie în acelaşi joc geopolitic. Iar acest proces este doar unul dintre cele peste 9000 în care se cere pedepsirea băncii nemţeşti şi se solicită despăgubiri babane.

De altfel, într-o scrisoare adresată angajaţilor, John Cryan acuza forţe din piaţă care vor să destabilizeze banca. Desigur, cea mai mare destabilizare vine din interior, din situaţiile contabile ale băncii. A fost însă o mişcare inteligentă care a atras de partea sa comunitatea germană de afaceri. Marii lideri ai business-ului german s-au declarat solidari cu banca. Însă nu-mi dau seama despre ce solidaritate este vorba în condiţiile în care, de frica unui bail-in, lichidităţile tot părăsesc banca germană. Dacă toată săptămâna trecută „fuga lichidităţilor” a fost calificată doar ca simplu zvon, iată că mai mulţi clienţi au reclamat că de-a lungul weekend-ului n-au avut avut acces la cash-ul din conturi. Banca susţine că e vorba de o problemă care ţine de infrastructura IT, însă câte „explicaţii” mai pot accepta clienţii?

Date fiind informaţiile, e clar că Deutsche Bank este centrul unui altfel de luptă. E chiar ironic. În timpul evenimentelor din Ucraina, SUA acuza Rusia că foloseşte strategii de război hibrid. Iată că SUA se dovedeşte maestră a combinaţiilor într-un război ciudat, atipic, dar deosebit de violent.

Poate că e timpul să ne întrebăm cât va mai dura jocul de-a şoarecele şi pisica. Vor prăbuşi într-adevăr autorităţile americane Deutsche Bank? Având în vedere că e un jucător de talie globală, care poate scufunda realmente sistemul financiar mondial, răspunsul ar fi nu. Însă, ca şi în cazul Lehman, factorii de decizie pot izola viitoarea victimă înainte de a-i da lovitura de graţie. Aşa s-a întâmplat şi cu Lehman, aşa se poate întâmpla şi cu Deutsche Bank. Astfel încât nu-mi rămâne decât să vă atrag atenţia să nu vă comportaţi precum cetăţenii din Pripyat. Bomba e aproape de detonare şi, ironia face ca, probabilitatea să fie detonată din prostie, să fie extrem de mare.

12 comentarii:

  1. "În timpul evenimentelor din Ucraina, SUA acuza Rusia că foloseşte strategii de război hibrid. Iată că SUA se dovedeşte maestră a combinaţiilor într-un război ciudat, atipic, dar deosebit de violent." - Hotul striga hotii.

    http://www.imdb.com/title/tt5446858/

    RăspundețiȘtergere
  2. Cred ca expunerea pe derivate trebuie explicata. Adica ce inseamna asta concret? Nu sunt doar niste pariuri intre pariori? Daca pica DB, pica pariurile, ce poate fi rau? In plus, fata de bail-in-ul depozitorilor, ma refer, care este cateva sute de miliarde, pe care guvernul german le poate duce fara probleme in spate printr-o nationalizare sa alte matrapazlacuri ...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Păi nu-i chiar aşa simplă situaţia. Pe primul nivel e într-adevăr un pariu pe o entitate-suport, dar e un pariu în care contrapartida este banca sau o societate de asigurări. De obicei, pentru creşterea profitabilităţii, societăţile care asigurau acest gen de produse erau entităţi ale băncii, funcţionând nereglementate in paradisuri fiscale. Doar ăsta a fost scandalul crizei din 2008, unde ponoasele au fost trase de AIG.
      Problema e că aşa funcţionează produsele derivat de nivel 2, cum ar veni cele „reglementate”(pun intre ghilimele deoarece corect ar fi documentate).
      De la nivelul 3 în sus, se amestecă produsele derivate din nivelul anterior cu unele de nivel i(unde i reprezintă nivelul de derivare), pentru a le scădea „gradul de risc”. Spre exemplu(e doar un exemplu, in realitate cifrele nu sunt atât de rotunde) 99% derivate pe ipotecare se amestecă într-un pachet cu 1% derivate pe credite auto astfel încât riscul să fie minim. Pe nivelul următor combini un derivat de acest tip cu un alt derivat de nivel 2, tot într-o proporţie insignifiantă). Aşa se ajungea la produse rentabile „fără risc”, care însă la bază conţineau - după „nu ştiu câte” derivări - ceva ipotecare. De alfel, de-aici începe nebunia deoarece se ajunge prin derivări succesive ca fiecare dolar suport să aibă în spate mii sau zeci de mii de produse derivate. De-aia se-ajunge ca fiecare picaj al unui suport să producă cataclisme în piaţă.
      Mă rog, sper că m-am făcut înţeles, chiar dacă explicaţia e grosieră(sunt mult mai multe variabile şi, uneori, mult mai multe produse amestecate astfel încât rezultă nişte produse financiare extrem de complexe pentru care trebuie să faci o întreagă arheologie pentru a le înţelege)...

      Ștergere
    2. Pică pariurile, se duc și pariorii la vale, paraziții de pseudo-investiții bagă în faliment automat paraziții din cre'c-asigurări. Toți vor trage de bani din piață să-i protejeze de paraziții sparți, care, la rândul lor, vor trage bani de la stat și deponenți.

      Unii paraziți ajung sparți bucăți pe vreme bună, când ascund pierderile în speranța că se redresează. În situații de ceață și cer înnorat, trebuie să scoată banul gros din gaură de șarpe, adică Lehman=> depresiune economică globală.

      P.S. Italienii și nemții pun mare preț pe "principiile UE". Mai e puțin și aflăm și prețul.

      Ștergere
  3. Ce se intampla cu EURO in toata povestea asta? Nu imi pot imagina ca EURO sa dispara, asa cum nu imi pot imagina ca toata sandramaua EU sa se darame! Si atunci ce mai ramane din visul european, din valorile europene, cine mai are grija de birocratii din brusel, si cine mai da fonduri europene in romania ca sa dezvoltam tara? Zic si eu!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Euro o sa dispara pana in 2021/2022 la fel si UE si zona euro. Obisnuiti-va cu ideea asta! Nu mai e mult, abia astept sa vad cu ochii mei caderea unui imperiu din interior! (sau ma rog, aproape interior...daca Romania era in zona euro era grav pentru noi .... ne-a scapat Dumnezeu de moneda euro pana in prezent!)

      Vali

      Ștergere
    2. Prin 476 nimeni nu credea ca imperiul de Vest va "disparea" , la fel si pe la 1470 si ceva cu cel de Est. Si germanii credeu ca al treilea Reich va fi forever. Multi chiar cred ca sunt nemuritori.....de ce nu ar crede altii in nemurirea EUR si a UE. "Tpate's vechi si noua toate, Tu te-ntreba si socoate...Ce e rau si ce e bine...Ce e val ca valu' trece ...". Te-ai uitat prea mult la Nemuritorul si la filmele proletcultiste dacopate .

      Ștergere
  4. Care valori europene? :))

    RăspundețiȘtergere
  5. https://www.armstrongeconomics.com/international-news/europes-current-economy/deutsche-bank-the-meltdown-crisis/

    RăspundețiȘtergere
  6. "O armată europeană ar arunca în derizoriu NATO şi ar permite - sub umbrela aceleiași generoase construcţii europene - o strângere a relaţiilor Germania-Rusia. Adică fix a coşmarului american."
    Si cosmarul polonez, si baltic, si finlandez si romanesc si in general est-european. Toate tarile europene pe unde Maica Rusia a pus cizma sub privirea ingaduitoare a Reich-ului, privesc cu groaza la un nou aranjament ruso-german.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Păi dacă au fost idioţi si s-au pus rău cu ruşii _ Chestia asta îmi aduce aminte de copilărie, cand se trezea vreun ţâcă de-ăsta, să facă mişto de "ăi mai bătrâni", bazându-se pe frate-su, care era karatist şi spărgea tot... Şi a venit vremea ca fratele cel mare să plece în armată... Continuarea e dureroasă... oricum n-am să înţeleg niciodată gândirea asta... te pui rău cu vecinul de peste gard, bazându-te pe un aliat de la mii de kilometri... pe care oricum l-ai aşteptat zeci de ani să vină...

      Ștergere
  7. Goldarii și argintarii să ezplice de ce s-au căptușit cu metale. Băncile europene sunt disperate după dolari.
    Deși se tipăresc ușor, nu ajung niciodată la cei aflați în nevoie. :D

    RăspundețiȘtergere