luni, 30 ianuarie 2017

Semnele tensiunii

După câştigarea alegerilor de către Donald Trump, bursele, în loc s-o ia în jos aşa cum se prezicea au început să crească isteric. S-a îndeplinit astfel pattern-ul vechi de când lumea(americană): indiferent cine iese preşedinte, pieţele au iau în sus. E vorba de un val de entuziasm deloc justificat şi cam tâmp(dacă ar fi să-mi exprim un punct de vedere abrupt).

Să lăsăm însă de-o parte consideraţiile personale. Până la urmă trebuie să înţelegem cum funcţionează de fapt lucrurile, nu să facem speculaţii despre cum considerăm noi că e logic să funcţioneze. Lumea are mersul ei, la fel ca şi pieţele. Mulţi vor sări să argumenteze că pieţele au avut dreptate. Nici nu s-a instalat bine Trump că a şi început să demoleze conceptele care, până atunci păreau de neînlocuit. „America First”, după alegeri, este mai mult decât un slogan: devine o prioritate, o axă în jurul căreia gravitează întreaga politică a administraţiei Trump.

Imitând America, aşa cum o fac de-o bună bucată de vreme, bursele lumii au crescut. La fel de inexplicabil, de ilogic. Şi aceasta pentru că „America First” se poate traduce inclusiv prin: „vom dansa pe cadavrele voastre dacă asta ne va face nouă bine”! Nu-i cinic, e Trump. Şi asta înseamnă că lumea deja este într-o altă realitate. Cum orice schimbare îşi are etapa sa demolatoare, e timpul, cred, să ne uităm pe nişte semnale extrem de ciudate.

În criza din 2008 a fost suspect faptul că, în ciuda disperării instalate pe piaţa imobiliară, un segment al acesteia n-a avut absolut deloc de suferit: cel al imobilelor de lux. În timp ce piaţa imobiliară scădea isteric, segmentul de lux ignora trendul. Şi-a tot crescut fără întrerupere, decuplându-se de trendul general al economiei. Cei care şi-au investit banii în imobile de lux pot spune că au găsit instrumentul ideal de traversare a crizei. La opt ani de la raliul început atunci piaţa imobiliarelor de lux dă semne serioase de destabilizare. Într-un an în care treburile au mers bine cam peste tot în economie, în zona superioară a pieţei imobiliare a fost coşmar. Sunt investitori care au pierdut, într-un singur an, peste 60% din ceea ce-au investit. E un climat destul de nefericit, în care scăderile se remarcă pestet tot, indiferent că vorbim de New York, Londra sau Shanghai. 
Şi, pentru că tot suntem la piaţa imobiliară - care între timp începuse să intre pe un trend pozitiv - remarcăm că în ultima perioadă s-au înmulţit semnalele îngrijorătoare. Preţurile, care până în urmă cu câteva luni erau în creştere turbată, au început s-o ia puternic în jos. Fenomenul este extrem de vizibil pe o piaţă care n-a cunoscut deloc criza: Canada. Fiind o societate cu economia concentrată în mâinile câtorva şmecheri, Canada a reuşit să jongleze bine astfel încât să evite criza. La fel ca şi imobiliarele de lux de pe alte meleaguri, economia Canadei a mers contra trendului. Imobiliarele însă au crescut umilind performanţele economiei şi crescând substanţial aparent sub impulsul banilor ieftini injectaţi în piaţă.

Însă nu banii ieftini sunt explicaţia pentru creşterea isterică a imobiliarelor canadiene sau pentru revenirea pe creştere a pieţei imobiliare nord-americane după şocul anilor 2008 şi 2009. Există un alt actor pe care mai nimeni - cu excepţia insiderilor - nu l-a remarcat: China. Proaspăt îmbogăţiţii chinezi şi-au făcut un obicei din a-şi plasa banii făcuţi mult prea rapid(pentru a-i putea justifica în propria ţară) în imobiliare din ţări dezvoltate. Canada a fost o destinaţie preferată, însă, treptat, şi-au lărgit universul spre SUA şi Europa de Vest. Ani la rând, banii Chinei s-au aflat la baza recuperării imobiliare pe care am văzut-o la nivel global. 

Cum bine ştim, orice minune de acest tip nu are viaţă prea lungă. Astfel, decizia de la începutul anului luată de autorităţilor chineze în privinţa înăspririi controlului capitalului a avut efecte dramatice pe pieţele imobiliare dezvoltate. Clienţii chinezi care-şi contractaseră imobile se află în imposibilitatea de a-şi achita ratele la dezvoltator sau sumele rămase de plătit. Această realitate a transmis o imensă undă de şoc, blocând începerea unor noi dezvoltări imobiliare şi ridicând semne serioase de întrebare asupra celor aflate în construcţie. 

Nu cred că greşim prea mult dacă afirmăm că situaţia din imobiliare este similară nefastului început de an 2008. Şi acum imobiliarele au un puternic potenţial toxic putând conduce la declanşarea unei crize de proporţii. Şi ele nu sunt singurele.

Balonul cel mai umflat este bursa. Banii ieftini elicopterizaţi au ajuns în principal în preţul acţiunilor cotate. Nu-i de mirare că asistăm la una dintre cele mai lungi perioade de creştere din istorie. De 11 luni indicele DOW creşte precum Făt Frumos. În timpul acesta nu a avut nicio corecţie, doar două perioade de acumulare. Culmea e că depăşirea nivelului psihologic de 20000 se face într-un setup care, din punct de vedere tehnic, sugerează un trend viguros. Cu toate acestea, vânzările insider-ilor ating recorduri semnalizând marcări de profit pe fondul evoluţiei excepţionale. Aceasta n-ar fi o situaţie îngrijorătoare dacă nu ar fi dublată de un alt semnal extrem de puternic: Nivelul indicatorului P/S al indicelui DOW este în jurul valorii 2, sugerând clar că piaţa americană este mult supraevaluată. Un asemenea nivel n-a mai fost atins din 1999, an care a reprezentat începutul dezastrului financiar al noului mileniu.
O piaţă imobiliară supraevaluată, dublată de o piaţă a acţiunilor mult umflată ar putea sugera că vor avea de câştigat cei care deţin lichidităţi. Cel puţin aceasta a fost una dintre reţetele ultimei crize. Cei care cred aşa, din punct de vedere teoretic au dreptate, însă practic se pot afla în faţa unei erori majore. Situaţia de acum nu mai e similară celei din 2008. Băncile centrale nu vor mai acţiona concertat şi, pe măsură ce Trump îşi pune în aplicare programul, protejarea banului va avea de suferit. În condiţiile devalorizării accentuate a pieţei imobiliare investitorul Trump nu va avea nici cea mai mică jenă pentru a da drumul inflaţiei. Chiar hiperinflaţiei. A spus-o de mai multe ori. Şi o va face atât instinctiv cât şi tactic. Astfel încât, refugiul în bani se poate dovedi iluzoriu.
Mai mult, e posibil ca şi strategiile puse la punct pentru salvarea marilor rechini financiari americani să sufere corecţii radicale. E puţin probabil ca statul american să se mai implice atât de puternic în salvarea băncilor, astfel încât cei „economi” s-ar putea să sufere pierderi importante în cazul unor previzibile falimente bancare răsunătoare. Un asemenea semnal transmis pe pieţele internaţionale poate conduce în alte zone inclusiv la stabilizări monetare şi mijloace neortodoxe de intervenţie în economie în vederea stabilizării situaţiei precare. 
Pun punct aici articolului de azi. În ciuda optimusmului sau al unui posibil raliu iraţional, trebuie să înţelegem că fundaţia grandioasei construcţii financiare globale este putredă şi se poate prăbuşi oricând. Oricând şi fără semnale de avertizare!

13 comentarii:

  1. Spuneai la un moment dat ca salvarea e individuala. Ce trebuie facut? Sa ne mutam in NZ? Sa scapam de datorii? Sa facem mai multe? Sa cumparam aur, spuneai la un moment dat ca nu tine de mancare dar apar alte prob gen intra hotii peste tine in casa si te lasa fara el...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. V-a spus...dupa cum ati spus si dvs. : individuala. de ce il mai intrebati de una sau de alta ? De unde sa stie cum este viata dvs. ? Si credeti ca intereseaza pe cineva viata dvs., a mea, a dlui diaconu ? In-di-vi-dua-la ... fiecare ce il duce capu' avand in vedere circumstantele particulare, educatia, resursele si, nu in ultimul rand, dramul de noroc.... :)

      Ștergere
    2. Pai B asta o fi mai special de tre' sa-l salveze Dan...mor pe astia, ca el ce face?
      Io, de exemplu, ma duc la tara in caz de ceva, am sapa coasa, de foame ma bizui ca n-oi muri, mai ales ca am mai trait cativa ani in tinerete la sat.
      VPX

      Ștergere
    3. B: În NZ cred că nu mai găseşti loc. La alternativa asta s-au gândit mulţi alţi „băieţi deştepţi” care primiseră pontul că nebunia începe in ... 2008. Între timp, chiar dacă s-au mai nuanţat opiniile, insula a rămas plină.
      Ideea mea e mult mai simplă şi mai apropiată de realităţile noastre. Cred că dacă ai capacitatea de a-ţi asigura independent necesităţile de bază, dacă stăpâneşti o metodă de producţie a unui bun de care este nevoie şi dacă, în plus, mai ai în jurul tău o comunitate(formată preferabil din rude apropiate, prieteni, etc.) având aceleaşi principii. Şi ţi-ar mai trebui o carte bună: „Teoria Partizanului” a lui Carl Schmitt. :)
      Anonim, în mare ai dreptate!

      Ștergere
  2. Legat de imobiliare, a se vedea si declinul mall-urilor in SUA, segment afectat masiv de e-commerce.

    RăspundețiȘtergere
  3. Înțeleg că vor urma corectii în piața. Va fi afectata bursa de valori și imobiliarele. Care este efectul asupra omului simplu? Eu zic că 0. Nu suntem chinezi, bani nu avem să investim în Canada.nu suntem nici investitori pe bursa. Soluția pentru omul simplu va fi aceea veche de 2000 de ani: diminuarea amprentei fiscale, cei care au ceva bănuți plasamente sigure care pot fi lăsate moștenire (terenuri sau aur). Iar o corecție este intodeauna binevenita. Cei care au vor avea mai puțin, dar oricum vor avea destul, iar cei care n-au nici nu vor avea. Din ce știu eu Doni a apreciat faptul că DJIA a depășit 20000 puncte. Au și șepci cu așa ceva...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Omul de tip nou e creditacul. Pentru ăștia efectul nu poate fi zero.

      Ștergere
  4. "În condiţiile devalorizării accentuate a pieţei imobiliare investitorul Trump nu va avea nici cea mai mică jenă pentru a da drumul inflaţiei" ... adica pana acuma toata planeta s-a chinuit sa produca inflatie si n-a reusit si o sa reuseasca trump ???? Prin protectionism trump nu o sa reuseasca decat sa scumpeasca produsele in america ! De unde atata hyperinflatie atata timp cat datoriile mondiale sunt la nivele maxime si china care produce masiv de toate se chinuie sa-si creasca exporturile !!!??? Ceva nu e in regula aici !
    Mike

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daca scumpeste produele in USSA e inflatie...QED

      Ștergere
    2. In usa ok dar in restul lumii ? UE de ex ? De ce s-ar scumpi importurile din china in UE ?

      Ștergere
  5. Inflatia galopanta in USD e buna pentru datornici, problema e ca corporatiile nu au de unde sa dea drumul la salarii. Deci inflatie de 10% pe an si cresteri de salarii de 3%. Asa era in RO in anii 90 dar cu un zero in plus la coada. Deci cocalarii cu credite vor stringe si mai mult cureaua si nu vor consuma ca sa platesca rata la casa al carui pret ve merge chiar in jos...LOL.

    Cum ne aparam la un moment dat vor fi case chiar ieftine masurate in petrol, aur, argint...etc. Deci cumparati OXF, GLDI, SLVO, GGN, etc..bagati si voi un search sa vedeti ce inseamna acronimele astea.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu va fi nici o inflatie in viitorul apropiat nene , iarasi incepem sa batem campii cu cumparati gold , casa la tara ... bani nu sunt ca de produse chinezesti ieftine s-a umplut lumea

      Ștergere
  6. Bună,
    chiar nu aveți de gând să scrieți despre ce se întâmplă zilele acestea în România?
    M-ar interesa părerea dvs și cred că nu sunt singurul.
    Succes!

    RăspundețiȘtergere

Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu)