luni, 22 mai 2017

Dotcom 2.0

Subiectul de faţă a mai fost atacat în trecut. Ca multe altele, de altfel. Şi am făcut-o nu doar pentru că era vorba despre un concept nou ci şi pentru că am presimţit că, la un moment dat şi-aici lucrurile o vor lua razna. Trăim într-o lume în care, ca efect al inovaţiilor nefaste de pe piaţa financiară, absolut toate domeniile se deformează, „infectându-se” de la boala principalului mijloc de schimb.

Desigur, toată lumea intuieşte că „e ceva putred”, însă, privind lumea prin ochelarii deformaţi ai mass mediei, totul pare normal. Numai că ştim bine că n-are cum să fie normal atâta vreme cât, pentru acoperirea unor găuri imense, banii produşi din neant au fost injectaţi peste tot unde părea a fi nevoie de ei. Ceea ce e ciudat e că acei bani aruncaţi artificial stau prin scripetele „marelui capital” gata oricând să evadeze de-acolo pentru a ataca, asemeni unor animale de pradă, orice semn de normalitate.


Soluţia logică de scăpare din sistemul economic actual ar fi un nou sistem monetar. Un sistem imposibil de manipulat, neinflaţionist şi care, prin rigurozitatea regulilor sale, să forţeze corecţia oricărui exces. Sună frumos pe hârtie, dar în practică? Dinspre mediul bancar tradiţional, aşa cum era de aşteptat, n-a venit nimic. În schimb, ceva aer proaspăt a venit din zona IT, acolo unde, un individ misterios care-şi spunea Satoshi Nakamoto, a propus ca întreg sistemul monetar să fie înlocuit de un model matematic: aşa s-a născut Bitcoin-ul. Teoretic sistemul propus de Nakamoto e invulnerabil: se bazează pe o imensă reţea de calcul distribuită, în care participanţii au drepturi egale şi unde absolut totul e transparent. Falsificarea e imposibilă(furtul nu!), iar numărul bitcoin-ilor în circulaţie este limitat la 21 000 000. În momentul în care cei 21 de milioane de bitcoini vor fi produşi, economia care va gravita în jurul modelului propus de Nakamoto va fi una corectă, fără distorsiuni. 

Asta în teorie, deoarece în practică sunt mai multe controverse. În primul rând nu-i clar de ce ar adera economia mondială la Bitcoin. Apoi sunt mai multe lucruri neclare referitoare la misteriosul personaj din spatele Bitcoin. Un articol al Wired din 2013 emitea ipoteza că Satoshi Nakamoto ar deţine aproximativ 1 milion de bitcoini. În condiţiile unei economii care gravitează în jurul a 20 milioane de unităţi monetare, a deţine aproximativ 5% din masa monetară e imens. Cu o asemenea sumă poţi face, practic, orice manipulare ţi-ai dori. Se pare însă că toate controversele din jurul subiectului n-au oprit bitcoin-ul de la afirmare. Ba, din contră. La ora actuală capitalizarea totală a Bitcoin e de aprox. 33 mld. $, ceea ce e imens pentru un proiect pornit de la zero în urmă cu opt ani. 

Interesant e că, aşa cum era de aşteptat, ideile proiectului iniţial au fost preluate şi de alţi participanţi. Fie că au copiat proiectul Bitcoin(care este open source), fie că au venit cu propriile idei, noii intraţi în lumea criptomonedelor au reuşit să dezvolte ecosisteme incredibile în urmă cu câţiva ani. Astfel s-a ajuns la un număr de peste 800 de monede virtuale care speră să dea lovitura sau să-şi adjudece o halcă din păienjenişul din ce în ce mai mare al criptomonedelor.

Cifrele cripto-economiei sunt impresionante. Primele cinci monede virtuale au o capitalizare de peste 1 mld. $! Următoarele douăzeci şi trei au o capitalizare de peste 100 milioane $! Bitcoinul are cea mai mare capitalizare, de peste 33 mld. $. Însă, în premieră, următoarele şapte criptomonede au capitalizare mai mare decât Bitcoin-ul. În total, capitaliarea criptoeconomiei depăşeşte 75 mld$, iar volumul zilnic al tranzacţiilor a depăşit şi el 3 mld. $. Sunt cifre impresionante pentru o economie „din nimic”.

Ei bine, tocmai de-aici încep problemele. Cifrele au ajuns suficient de interesante pentru a atrage marii rechini. Chiar dacă nu e o piaţă de mii de miliarde, tot se pot face bani frumoşi dacă ştii să mişti lucrurile şi ai capitalul necesar. Primii care profită sănătos sunt deţinătorii exchange-urilor. Umflă comisioanele şi preţurile criptomonedelor pentru a-şi asigura profituri babane. De ceva vreme au apărut şi tranzacţiile în marjă. Atât la exchange cât şi la brokerii forex. Aici golănia e pe faţă deoarece casa ajunge să joace împotriva ta. O veche şmecherie pe care-o făceau brokerii forex suspecţi e aici aproape regulă. Astfel încât dacă te gândeşti să faci bani din pariuri pe cursul Bitcoin, mai bine mergi în altă parte.

Potlogăriile de acest tip sunt însă la nivelul de bază. Băieţii deştepţi nu se încurcă în chilipiruri şi şmecherii de golani mărunţi. Marile jocuri se fac din speculaţii la scară mare. Să vedem aşadar pe unde se fac jocurile babane. În primul rând umflarea Bitcoin-ului. La ora actuală a depăşit 2000$. În perioada premergătoare atingerii pragului critic de 1000$ am atras atenţia că s-a umflat nesustenabil, iar în câteva luni si-a înjumătăţit valoarea. În momentul de faţă ne aflăm într-o etapă premergătoare atingerii unui nou prag critic, aflat în jurul valorii de 2150$. În mod normal, ar trebui să urmeze o descărcare spre 1500$. Asta dacă şmecherii „speculează corect”. Însă, cum lăcomia e mare, s-ar putea să vedem depăşit acest prag şi cotaţia aruncată pe culmi inimaginabile. 

O altă sursă de venit este manipularea unei întregi monezi. La ora la care scriu acest articol, a treia monedă după capitalizare este Ripple, o monedă deţinută în totalitate de bănci(& entităţi asociate) şi utilizată mai mult ca infrastructură pentru transferuri de valori între diverse instituţii financiare. Cu toate acestea, creşterea ei în valoarea şi capitalizarea imensă pe care a reuşit s-o obţină sunt de-a dreptul dubioase. Pare o schemă clasică de manipulare: şmecherii care au controlul monedei o umflă artificial prin operaţiuni false de cumpărare şi flame media, iar treptat, când apar guşterii, vând susţinut pe o creştere continuă a cotaţiei. Astfel descarcă maximul posibil, iar într-un final fraierii rămân singuri cu „valorile” proaspăt achiziţionate şi cu promisiunea unui viitor prosper. De altfel, lucrul ciudat care se vede de la o poştă la Ripple este că, în ciuda faptului că la capitalizare se bate de la egal la egal cu Ethereum, înregistrează volume zilnice de circa şapte ori mai mici.

Sunt doar câteva elemente care mă fac să bănuiesc că piaţa monedelor virtuale pare în acest moment într-o etapă premergătoare unui asalt al marilor rechini. Ratele imense de creştere(uneori chiar de peste 100% pe zi) atrag noii căutători de aur mai ceva ca nebunele curse duăpă îmbogăţire ale secolelor trecute. Mirajul banilor din nimic este însă extrem de iluzoriu şi, cred eu, în totalitate manipulat. În ciuda modelelor matematice stricte şi a limitărilor algoritmilor, la baza întregii economii a criptomonedelor stă o şmecherie veche de când lumea: furi la început, iar apoi îţi permiţi să fii cinstit. Sau, cum ar spune americanul, nimeni nu trebuie să te întrebe cum ai făcut primul milion.

2 comentarii:

  1. Mare fas cu Bitcoinul asta. E tot "fiat money" (pentru ca depinde de increderea oamenilor in el, nu are absolut nici o utilitate in lumea reala, doar faptul ca poate sa fie acceptat de alti oameni pentru schimbul de bunuri). Singurul avantaj (kind of) ar fi ca nu poate fi controlat de nici un stat in parte si ca nu se poate mari masa monetara foarte usor. Dar la fel nici un alt stat nu isi poate baza economia pe Bicoin. Ar fi ca si cum ne-am reintiarce in epoca "gold standard". Si aurul fizic are multe avantaje fata de bitcoin (poate fi folosit in industrie sau pt bijuterii). Eu nu vad cum cinev normal la cap ar putea sa bage banii in bitcoin. In afara de a incerca sa prifite de bula creata si sperabd sa faca ecitul la timp. In caz de crixa profunda nu rezista nici o valoare decat pamantul,aurul si actiunile (sau partcipatiile la firme). Si asta doar dupa ce lumea revine la "business as usual". In cazul in care nu este anarhie totala si atunci nici un drept la proprietate nu mai este recuniscut.

    RăspundețiȘtergere