joi, 7 septembrie 2017

Mirajul libertatii monetare

Nu o dată am afirmat că tehnologia blockchain(cea din spatele Bitcoin) este una prea ciudată pentru a fi născută „din spuma mării” aşa cum circulă în prezent legenda. În mod normal, domeniul monetar este unul extrem de strict reglementat, astfel încât orice tentativă de a te înfrupta din „plăcinta interzisă” este una care te duce, inevitabil, în spatele gratiilor. În aceste condiţii, cum e posibil ca un fenomen care are legătură cu emiterea unor noi monezi(monopol absolut peste tot în lume) să scape cerberilor sistemului? Cum e posibil ca o tehnologie extrem de avansată(şi pe care majoritatea utilizatorilor săi n-o înţeleg) să se dezvolte atât de rapid şi să „păcălească sistemul” peste tot în lume? Indiferent că e vorba de democraţii, de tiranii sau semi-tiranii, Bitcoin-ul şi criptomonedele înfloresc peste tot. Desigur, ceva miroase dubios.


Legenda spune că un oarecare anonim a inventat/proiectat întreg „fenomenul Bitcoin”, iar în prezent tehnologia se dezvoltă liber. Ceea ce însă se trece cu vederea este că „necunoscutul” Satoshi Nakamoto deţine aproximativ 3 000 000 bitcoini, ceea ce echivalează cu aproximativ 27% din masa monetară totală a monedei(care încă nu a fost în totalitate „minată”). A deţine o asemenea cantitate de bani dintr-o „economie” înseamnă a o domina deplin. De altfel, întreaga tevatură încheiată cu „hard fork-ul” din august a demonstrat că propunerea de creştere a masei monetare este inacceptabilă pentru „băieţii din spatele scenei”.
O altă „legendă” a reţelei vorbeşte despre faptul că criptomonedele în general(şi Bitcoin-ul în particular) ar asigura anonimitate deplină a tranzacţiilor financiare. E o tâmpenie atât de mare încât oricine care are cât de cât habar de funcţionarea tehnologiei cu pricina nu poate decât să se tăvălească pe jos de râs la auzul unei asemenea enormităţi. Bitcoin-ul şi criptomonedele sunt modele distribuite, construite pe baza tehnologiei DLT(Distributed Ledger Technology), care presupune nu doar transparenţa totală a tranzacţiilor, ci şi capacitatea de a fi văzute de oricine. Tehnologia aceasta urmăreşte fiecare fracţiune de ban de la producerea sa până în prezent. Consultând bazele de date publice ale sistemului poţi şti exact ce s-a întâmplat cu un ban de la momentul conceperii sale până în prezent; ştii exact pe la cine a trecut, în câte tranzacţii s-a împărţit, unde s-a cheltuit. Niciodată până la apariţia Bitcoin sistemul monetar n-a fost mai bine supravegheat.

În cazul banilor clasici, sumele cheltuite cash sunt practic anonime. Doar cineva care stă fizic în spatele tău poate şti exact ce şi cum ai cheltuit. În cazul criptomonedelor, e necesară doar o simplă interogare şi totul devine limpede. Mai mult, tehnologia blockchain asigură coerenţă datelor şi te pune în imposibilitatea de a putea nega că ai făcut o anumită tranzacţie.

Faptul că tehnologia este destul de bine pusă sub controlul băieţilor din servicii iese la iveală, în special, în momentul în care fenomenele scăpate de(sau neaflate) sub control oficial sunt imediat identificate şi anihilate. Exemplul care-mi vine acum în minte este cel al Silk Road, piaţa virtuală ilegală „ascunsă” în intestinele reţelei TOR şi care utiliza Bitcoin-ul ca monedă pentru schimburi ilegale(arme, droguri, etc.). Cu toate că, teoretic, era protejată de „anonimitatea” celor două sisteme, închiderea Silk Road şi arestarea celor care făceau business pe-acolo a fost floare la ureche.
Şi, pentru a vă spulbera iluziile, o să vă mai spun că tehnologia criptomonedelor se dezvoltă într-un mod similar internetului. La fel ca „mega-reţeaua” pornită din laboratoarele militare şi ale serviciilor secrete, şi Bitcoin-ul şi tehnologia criptomonedelor se dezvoltă exploziv, beneficiind din plin de o mediatizare suspectă. Motivul este unul cât se poate de simplu: controlul. Aşa cum internetul a reuşit să facă extrem de simplă munca celor care supraveghează în masă, la fel şi criptomonedele vor uşura teribil munca celor care trebuie să supravegheze fluxurile monetare. Scopul este unul singur: controlul total.

Ultima dintre falsele legende care circulă în legătură cu criptomonedele este aceea că vor da o lovitură de graţie băncilor, eliminându-le de pe piaţa financiară. Fals, extrem de fals! Adoptarea pe scară largă a acestor tehnologii monetare va da ocazia instituţiilor financiare să benefizieze din plin şi să-şi optimizeze organizaţiile. Munca a zeci de mii de oameni va putea fi înlocuită de sisteme informatice automatizate care, în realitate, vor spori ratele de profitabilitate ale băncilor şi instituţiilor adiacente. Ore cum credeţi că, suspect de repede, atât VISA cât şi Mastercard au patentat tehnologii care privesc interoperabilitatea cardurilor cu criptomonedele? De asemenea, cum de-a pus Goldman la punct o tehnologie bazată pe blockchain pentru distribuţia de obligaţiuni şi alte titluri de valoare? Sau, dacă mai aveţi îndoieli, de ce oare companii având legătură cu piaţa reglementată, precum JPMorgan, Wells Fargo, State Street, SWIFT, Cisco, Accenture, London Stock Exchange, Mitsubishi UFJ Financial, etc. se înghesuie să facă un efort comun de definire a standardelor deschise de interoperabilitate pentru aplicaţiile bazate pe tehnologiile blockchain? Chiar credeţi că toate aceste business-uri de sute sau mii de miliarde sunt lovite de ramolisment şi-şi taie singure creanga de sub picioare? Evident că nu! Mai degrabă îşi consolidează noua casă în care afacerile le vor înflori ca niciodată în istorie!

Lăsaţi orice speranţă, voi cei ce intraţi aici”(„Lasciate ogni speranza, voi ch'entrate”) - scrie pe poarta Infernului. Înţelegeţi odată pentru totdeauna: tehnologia este noul infern, varianta „terestră”, contemporană a ceea ce cei vechi cunoaşteau abia după moarte.

2 comentarii:

  1. Logic dar blockchain-ul are atâta potențial încât ar trebui să ne pregătim. Vor apărea sute de meserii noi, va putea fi utilizat de oricine, poate aduce un boom economic mai mare decât descoperirea motorului cu ardere internă.
    Controlul total (al banilor să zicem,) înseamnă putere de decizie zero pentru omul de rând. Este tot una cu dispariția banilor (când îmi vor fi cheltuți fără mine nu mă mai interesează!)

    RăspundețiȘtergere
  2. "As of 24 May 2017, Nakamoto is believed to own up to roughly one million bitcoins,[4] with a value estimated at approximately $4 billion USD as of September 2017." - https://en.wikipedia.org/wiki/Satoshi_Nakamoto

    muie.

    RăspundețiȘtergere