Începuturile crizei româneşti

Fără a fi patetici, putem spune că ieşirea la rampă de vineri a lui Mugur Isărescu se poate constitui ca intrarea oficială a României în sezonul crizei. Cu o creştere excesivă a creditării (pe care BNR va încerca să o limiteze în perioada imediat următoare), cu un deficit record al contului curent şi cu semnale negative din partea analiştilor şi a agenţiilor de rating, România începe să arate destul de prost. Şi, pentru ca lucrurile să respecte deplin legile lui Murphy, suntem într-un an electoral, adică într-o perioadă în care pe cei care conduc ţara îi poţi suspecta de orice, numai de responsabilitate nu.

Nu am contacte în interiorul Băncii Naţionale şi nu ştiu cauzele pentru care această ieşire a guvernatorului s-a făcut abia acum. Datele problemei sunt aceleaşi de mai mult timp, iar reacţia BNR mi se pare întârziată. Privită însă dintr-un alt unghi, această ieşire poate fi considerată o reacţie de disperare. Economia este într-o situaţie în care are nevoie de o abordare unitară şi responsabilă. În acest joc, din păcate, BNR nu are partener şi, din această cauză, în câteva luni, putem asista la un dezastru. Cel mai pesimist scenariu este cel în care leul se va devaloriza în raport cu euro la un nivel de peste 4 RON/EUR, inflaţia va creşte peste 9.5%, iar anul agricol în care ne aflăm se va dovedi a fi unul slab(de calamităţi naturale putem avea parte oricând). Într-o asemenea situaţie putem asista la o contracţie serioasă a întregii economii, cele mai afectate domenii fiind campioanele de acum(retail-ul, construcţiile, serviciile financiare). Sper totuşi să nu avem parte de un asemenea scenariu pentru că, în acest caz, luminiţa de la capătul tunelului se va dovedi mai inaccesibilă ca oricând.

Incredibila urcare

Când toată lumea era convinsă că bursa autohtonă îşi va continua evoluţia anostă s-a petrecut o inexplicabilă înversare trend. Putem spune că am asistat la cea mai bună săptămână a bursei din anul curent, mai precis la cele mai bune trei zile ale anului. BET a crescut cu 8,53%, BET-C cu 5,16%, iar BET-FI cu 6,53%, iar euforia a cuprins piaţa.

Cu toate acestea, cred că deocamdată trebuie acţionat cu prudenţă maximă. Pe de o parte, toate creşterile indicilor se păstrează în zona nivelelor de rezistenţă, ceea ce din punct de vedere tehnic poate ridica probleme. Pe de altă parte, contextul internaţional este încă nefavorabil, iar creşterea actuală se poate dovedi doar o mişcare speculativă.

Având în vedere aceste observaţii, tind să cred că avem de-a face cu o mişcare normală pe o piaţă bear. Cel mai probabil vom avea parte de 1-2 săptămâni bune, după care se va reinstaura letargia. Oricum, volatilitatea mare deschide oportunităţi nesperate pentru speculatori.

Premoniţie?

Acest documentar a apărut prin septembrie 2007, iar personajul care a făcut afirmaţiile a cam fost luat în râs. Că a avut dreptate, vedem acum. Ceea ce a spus atunci Martin Summers ar trebui să ne pună pe gânduri întrucât se pare că ne aflăm pe o pantă extrem de periculoasă. Urmăriţi interviul(din păcate în engleză) şi trageţi singuri concluziile.

Noi şi recesiunea

Scurta perioadă aparent pozitivă prin care trecem, i-a făcut pe mulţi să decreteze începutul revenirii. Bursa a crescut uşor, cursul pare a se fi stabilizat, iar BNR, în numele luptei cu inflaţia, a crescut din nou dobânda de intervenţie. Acestea ar fi argumentele celor care cred că "lumina vine de la BNR". Lucrurile sunt însă ceva mai complexe şi, după cum vom vedea în continuare, putem foarte uşor să ne trezim la sfârşitul anului mult mai săraci decât acum.

După cum bine ştim, nebunia a început din SUA unde arhicunoscuta criză subprime a făcut şi, mai rău, continuă să facă ravagii. Ultima victimă, Bear Setarns, a sfârşit preluată în condiţii cel puţin dubioase de către rivala JP Morgan. Chiar dacă mulţi consideră că acesta ar putea fi sfârşitul crizei americane, semnalele venite de peste ocean arată că turbulenţele nu au încetat. Este doar o linişte înşelătoare, asemănătoare celei care se aşterne după dărâmarea unei clădiri. Piaţa americană este departe de a-şi fi rezolvat problemele, iar supraproducţia imobiliară cu care se confruntă va duce la noi scăderi care vor majora pierderile.

Întorcându-ne la noi, nu putem observa decât că toţi analiştii se bazează în estimări pe pattern-ul creionat de BNR, anume acela că lucrurile se vor stabiliza în a doua jumătate a anului. După cum am mai spus-o în multe rânduri, această estimare este hazardată atâta timp cât România nu a fost încă lovită de criza americană. Ştiu că pare hilară afirmaţia anterioară, dar cred cu tărie că adevăratul impact al crizei din SUA va fi resimţit abia în a doua jumătate a anului, iar ceea ce s-a întâmplat până acum a fost doar o aliniere formală bazată mai mult pe fundamente psihologice. După cum am spus în mai multe rânduri, mi-e din ce în ce mai greu să înţeleg atât estimările publicate de către BNR cât şi motivaţia care stă în spatele publicării unor enormităţi pe post de prognoze. Spre exemplu, conform estimărilor domnilor de la BNR, inflaţia ar fi trebuit să scadă începând cu luna martie. Realitatea arată că în luna martie vom avea o inflaţie aflată între 8.3% şi 8.5%, adică o nouă lună în care lucrurile arată foarte prost. Aceasta mută miza BNR pentru luna aprilie când se speră că vom avea intrări masive de capital din partea căpşunarilor cu ocazia sărbătorilor pascale. Numai că este foarte posibil ca, pe fondul crizei, intrările de valută pe care BNR le aşteaptă să fie mult inferioare celor din anii trecuţi. Oricum, chiar dacă vor veni, aveşti bani vor intra spre sfârşitul lunii când trendul va fi oricum stabilit.

În cazul în care aceste presupuneri se vor adeveri, aprilie va fi o nouă lună în care BNR va majora dobânda de intervenţie, lovindu-i pe cei pe care acum un an îi sfătuia să ia credite în lei. Şi dacă în aprilie vom asista la o nouă creştere a inflaţiei, iunie va fi sigur pierdută. Nu ştiu de ce am un sentiment că anul acesta BNR va face politică, însă despre acest subiect vom vorbi ceva mai târziu.

7% cădere, 93% disperare

Căderea de peste 7% a indicelui BET contrazice tot ceea ce ar vrea oficialii noştri să credem. Un asemenea nivel al disperării nu mi-a fost dat să văd până acum pe (să-i zicem) piaţa noastră bursieră. Şi dacă aş adăuga faptul că acest întreg dezastru a fost provocat doar de un singur investitor străin(cel puţin acestea sunt bănuielile din piaţă) avem întreaga imagine a subdezvoltării româneşti. Pornind de la această realitate, nu este exclus ca peste câteva luni să vorbim despre preţul supraevaluat al unor acţiuni listate care, probabil, atunci se vor tranzacţiona la PER-uri de sub 5. Din nou probabil, aceiaşi analişti care urcau BET-ul până la cer sau coborau EURO sub 3 RON vor fi în avangarda celor care vor prognoza dezastre iminente.

Situaţia din această săptămână ne pune în faţa unei realităţi crude. Brusc ne-am trezit în faţa unei ţări mult prea scumpe(vezi scandalul hipermarket-urilor sau supraevaluarea imobiliară), cu o bursă nelichidă, cu investitori obsesiv orientaţi către speculaţie şi, cel mai grav, cu o mulţime de incompetenţi în posturi cheie. Nu e greu să observi pleiada de analişti economici semidocţi care umplu canalele/emisiunile de business, inflaţia de fătuci cocoţate în posturi cheie prin bănci şi care transmit enormităţi pe post de prognoze sau bravele noastre autorităţi care dau declaraţii aberante şi-şi ascund cu greu zâmbetul tâmp. Din păcate, această realitate ajunsă într-un stadiu patologic începe să lupte împotriva noastră.

Bursa a rămas acum aproape numai pe mâna investitorilor autohtoni, iar aceasta este poate cea mai proastă veste pe care o dau. Vor urma mişcări haotice ale preţurilor pe o lichiditate minusculă, corelări de complezenţă cu bursele internaţionale sau mişcări contrare trendurilor majore. Din păcate, în tot acest tăvălug fără sens, vom asista în continuare la lupta surdă între BVB şi BMFMS pentru o piaţă care se contractă. Fiecare dintre cele două instituţii încearcă să implementeze cu orice scop instrumentele celeilalte, uitând să-şi acopere propriile găuri. Nu ştiu unde se va sfârşi această tragicomedie dâmboviţeană, dar dacă în locul unei lupte surde am fi avut o strategie coerentă de unificare a celor două pieţe, poate că lucrurile s-ar fi mişcat altfel.

Ce va urma e greu de anticipat. Părerea mea este că în România lucrurile de-abia acum încep să se strice, iar adevărata amploare a crizei o vom simţi prin vară. Sau poate în jurul sărbătorilor pascale când guvernatorul va observa cu stupoare că nu se mai poate baza pe banii căpşunarilor, iar inflaţia e în pom. Dar despre acest subiect vom vorbi într-un articol viitor.

Asia şi 100+. Urmează Europa

În urma agitaţiei create pe piaţa petrolului, unde barilul a trecut de 100$(mai precis 100.01, preţul de închidere de ieri de la New York), bursele asiatice au început să cadă. MSCI Asia Pacific a căzut cu 0.9%, iar Nikkei 225 cu 0.8%. Cele mai afectate de cădere sunt companiile producătoare de maşini (Toyota a înregistrat o cădere cu 2.2%) pe fondul temerilor privind scăderea cererii de automobile. De asemenea, companiile de utilităţi au cunoscut cea mai mare scădere din ultima perioadă: Tokio Electric Power, cea mai mare companie de utilităţi din Asia a căzut cu 1.3%, iar Kansai Electric Power Co. - al doilea producător japonez de electricitate - a căzut 2.3 procente.
Pentru astăzi, cred că vom asista la un declin al burselor europene şi, probabil, lovitura cea mai mare o vor încasa producătorii de automobile.

O ipoteză interesantă

Ceea ce veţi citi în continuare este o simplă ipoteză. Nu există informaţii despre subiectul pe care-l tratez şi ceea ce voi spune în acest articol trebuie considerat ca fiind un scenariu, o ficţiune.

Vorbeam într-un articol anterior despre trendul descendent pe care s-au înscris acţiunile ERSTE şi, gândindu-mă la viitor, mi-a înflorit o ipoteză interesantă în ceea ce priveşte viitorul BCR.

Pornind de la realitatea concretă, ştim că România are o perspectivă sumbră din punctul de vedere a agenţiilor de rating. Dacă actuala turbulenţă mondială se va transforma în recesiune, România va avea probleme economice serioase(să nu uităm că stăm foarte prost pe fundamental). Automat, la fel de şifonaţi vor ieşi toţi cei care au o expunere mare pe ţara noastră fie că e vorba de retail, banci, imobiliare etc.

Aceasta mă face să cred că, dincolo de listarea ERSTE la BVB, se mai află şi altceva, adică o strategie a ERSTE de a-şi linişti cumva acţionarii. Nu cred că mai surprinde pe nimeni dacă afirm că digerarea BCR de către austrieci este o sarcină destul de grea şi că BCR, aşa cum arată acum, nu seamănă nicidecum cu ceea ce reprezintă tradiţia ERSTE, adică banca de retail. S-a vorbit mult despre o "indigestie" pe care ar putea-o avea ERSTE în urma "îngurgitării" BCR. Având în vedere toate acestea, cred că cel mai simplu pentru austrieci ar fi splitarea BCR în mai multe bucăţi: pe de o parte retail-ul(de care este interesat ERSTE), iar pe de altă parte activităţile care nu s-ar mula pe strategia lor adică Divizia Corporate şi alte activităţi despre care nu vom discuta deocamdată. După splitare, Divizia Corporate ar putea fi scoasă la vânzare, urmând ca ERSTE să rămână cu retail-ul, adică activitatea de care era interesată, şi cu un profit frumuşel de aproximativ jumătate din cât a costat BCR. Asta ar fi o gură de oxigen pentru acţionari şi ar avea ca efect o creştere a cotaţiilor ERSTE. Nu m-ar mira daca numele cumpărătorului pentru Divizia Corporate ar fi Millennium, o bancă cel puţin avidă de cotă de piaţă. Şi cred că este Millennium pentru că mi se pare foarte suspectă poziţia de aşteptare pe care au adoptat-o portughezii în ultima perioadă(iniţial anunţaseră că vor acoperi toată ţara, în condiţiile în care acum nu au reprezentare decât în şase judeţe).

Putem spune că dacă ar proceda aşa, ERSTE ar împuşca mai mulţi iepuri dintr-o lovitură: ar înregistra un profit frumuşel, şi-ar mulţumi acţionarii o dată cu reducerea expunerii pe România şi ar scăpa de business-ul corporate. În acelaşi timp ar rămâne cu partea care-o interesează cel mai mult, anume retail-ul. Poate vă veţi întreba de ce şi-ar dori ERSTE să scape de Divizia Corporate în condiţiile în care aceasta contribuie substanţial la profitul BCR. Surprinzător, dacă dacă se va întâmpla aşa, decizia va fi luată prin prisma managementului riscului. După cum se ştie, băncile germane şi austriece pun foarte mult preţ pe optimizarea riscului. În cazul ERSTE, Divizia Corporate a BCR poate constitui un element major de risc deoarece în cadrul grupului nu cred că există suficient know how pe acest segment.

Este evident că acum austriecii nu pot face nicio mişcare deoarece SIF-urile s-ar opune vânzării. Şi este logic să se opună întrucât s-ar reduce semnificativ valoarea de piaţă a băncii. Pentru a evita aceste probleme, Erste ar putea propune SIF-urilor(sau poate numai unui SIF, atenţie la această variantă!) un schimb de acţiuni(acţiuni ERSTE pentru acţiunile BCR deţinute) . Odată deţinut pachetul de control, calea către splitarea celor două linii de business ar fi liberă. Acesta, cred eu, este adevăratul motiv al listării Erste la BVB şi s-ar putea ca, pe fondul concurenţei dintre SIF-uri, austriecii să facă o afacere extrem de bună.

Puţin despre ERSTE şi BVB

Listarea ERSTE la Bucureşti trezeşte un interes sporit zilele acestea. Chiar şi pe o piaţă anemică , aşa cum este BVB, această listare va avea un efect de impuls care va duce la o creştere a lichidităţii.

Posesorii de SIF-uri speră să facă o afacere bună o dată cu venirea ERSTE. Pe de altă parte, short-iştii îşi pregătesc strategiile la Sibiu în speranţa unor câştiguri frumoase.

Aflată pe un trend puternic descendent, ERSTE pare a suferi puternic din cauza expunerii pe România(numai astăzi a căzut cu 6.4%). Analiştii sunt sceptici în ceea ce priveşte banca austriacă, dând ca ţintă pentru următoarele 12 luni preţuri cu 10-15% mai mici decât cele actuale.

Cel mai probabil, ţinând cont de tensiunile din piaţă, BVB va avea un trend puţin ascendent urmat în scurt timp de o continuare a trendului descendent, la fel ca şi ERSTE.

Veşti bune din Asia

Pe fondul unui climat generalizat negativ, veştile economice din Asia se constituie ca un veritabil balon de oxigen pentru pieţele financiare din întreaga lume. Astfel, conform statisticilor oficiale, economia chineză se află pe un puternic trend ascendent înregistrând, pentru al patrulea trimestru consecutiv, creştere economică(+11%).

Vestea a fost primită extrem de bine de către bursele asiatice care au crescut pentru a doua zi consecutiv. Indexul MSCI Asia Pacific a închis pe +1.4% după ce în şedinţa anterioară închise cu un avans de peste 4%.

La baza creşterilor se află şi recenta decizie a Băncii Centrale Chineze care a permis bancilor comerciale să achiziţioneze de pe bursă acţiuni ale întreprinderilor de stat chineze, sporind astfel interesul investitorilor de pe această piaţă.

Reportaj de pe fundul găleţii

Sincer să fiu nu aş fi dorit să scriu acest articol. Cu toate că, cititorii fideli ai acestui blog, au observat deja faptul că semnalele de alarmă pe care le-am tras au fost cât se poate de justificate, nu mă aşteptam ca amploarea dezastrului să fie atât de mare. Cu o inflaţie record, cu o bursă dărâmată şi cu un leu din ce în ce mai anemic, România nu arată deloc bine.

Inflaţia era de aşteptat să fie mare(6.8% deocamdată). În mod sigur vom avea o inflaţie peste 7 la sfârşitul anului curent(probabil 7.3). Asta indiferent că vrea guvernatorele sau nu.

Minusul înregistrat astăzi pe bursă pare de-a dreptul inexplicabil pentru unii. Este vorba de cei care, de câteva săptămâni încoace, ne propovăduiesc reîntoarcerea trendului. Şi asta, pe fondul unei scăderi line, dar sigure, care a spart silenţios mai multe pragri psihologice. Acum ne situăm pe ultimul prag acceptabil(de fapt, dacă e să fim sinceri suntem sub respectivul prag, dar încă e OK). În mod normal, ar trebui ca de-acum să se intre pe acumulare şi, în câteva săptămâni, să asistăm la o creştere rapidă. Mă refer atât la BET cât, mai ales, la BET-FI care ar trebui să recupereze ceva mai alert căderea. La actualele preţuri ale SIF-urilor, au apărut destui cumpărători dornici de un discount(veyi rapoartele insiderilor). Nu vreau să par exaltat şi, de accea, atrag atenţia asupra faptului că, hotârâtoare pentru viitoarea evoluţie a bursei, vor fi două elemente: şedinţele de tranzacţionare ale săptămânii curente şi rezultatele BCR. În ceea ce priveşte următoarele trei şedinţele de tranzacţionare, ele vor fi hotărâtoare pentru trendul pe termen scurt. În cazul în care scăderile vor continua, vom avea parte şedinţe de isterie în masă. Deja o mare parte a investitorilor sunt la capătul răbdării, iar o reacţie isterică este cât se poate de apropiată. În ceea ce priveşte rezultatele BCR, dacă ele vor fi slabe, vom asista la o cădere spectaculoasă a SIF-urilor. În caz contrar vom avea parte de o apreciere moderată, dar de cimentarea unui trend pozitiv pe termen mediu.

În ceea ce priveşte leul, asistăm la o evadare a acestuia din banda în care evolua până acum. Cel mai probabil deprecierea va continua, însă noul suport va fi, cel mai probabil, 3.4. Asta dacă BNR nu va hotărâ să lupte din nou cu morile de vânt(şi sper din suflet să nu-l mai văd pe guvernator pe post de Don Quijote) spre bucuria speculatorilor.

Un singur domeniu pare a nu se fi mişcat încă: imobiliarele. Observ în ultima perioadă o pleiadă de "analişti ai pieţei" care ne tot propun scheme isteţe de investiţie, una din ele fiind celebra cumpărare a imobilelor din stadiul de proiect întrucât s-ar obţine un discount final de 50%. Nu recomand nimănui un astfel de nivel de risc şi asta pentru că, în cazul unui cutremur pe piaţa imobiliară, toate aceste proiecte vor rămâne numai pe hârtie înrucât nu vor mai avea finanţare. Dincolo de această recomandare, faptul că în ultima perioadă ni se repetă de nenumărate ori faptul că piaţa imobiliară va continua să crească, deja mă pune pe gânduri. Şi asta în condiţiile în care preţul de ofertă este cam acelaşi de câteva luni.

Vehicule suspecte de investiţii

Nu voi începe prin a da o definiţie a vehiculului de investiţii pentru că cititorii acestui blog ştiu bine despre ce este vorba. Voi aminti numai faptul că, în perioada în care Banca Naţională se credea un fel de vătaf al României, vehiculele de investiţii au apărut ca puricii. Întrucât nu aveau voie să facă depozite în bănci româneşti, diverşi investitori străini cu apetit pentru risc (şi câştiguri substanţiale) au deschis o mulţime de SRL-uri cu capital social imens, capital pe care-l plasau sub formă de depozite. Ei bine, vremurile s-au schimbat, iar vehiculul de investiţii pare a fi intrat în vocabularul băieţilor deştepţi de pe plaiurile mioritice. La un moment-dat, un vehicul financiar a fost folosit într-o tranzacţie care a ţinut pentru multă vreme prima pagină a ziarelor.

Lăsând la o parte chichiţele şi evenimentele trecute(care probabil ar trebui descâlcite de către DNA), m-am hotărât să intru într-un subiect care nu a fost atacat până acum: acela al vehiculelor de investiţii care şi-au facut apariţia la BVB şi RASDAQ.

De multe ori mi-am pus întrebarea următoare: ce ar trebui să fac eu dacă aş dori să controlez o societate mare, cu un acţionariat disipat. În primul rând, ar trebui să deţin acţiuni la acea societate. Evident, dacă aş deţine o cotă de 50%+o acţiune aş avea controlul asupra ei, dar asta ştie oricine. Ceea ce vă voi descrie mai jos este o modalitate prin care aş putea să deţin controlul unei societăţi fără să am o participaţie majoritară. Să presupunem că societatea pe care vreu să o controlez se numeşte FISX şi are participaţii majoritare la un număr mare de alte societăţi. Având participaţii majoritare la aceste societăţi, persoane din cadrul conducerii FISX vor fi membri (sau, cel mai probabil, şefi) în consiliile de administraţie ale societăţilor deţinute. Aceste persoane nu prea trebuie să dea prea mare socoteală acţionarilor FISX pentru deciziile luate în societăţile deţinute, mai ales dacă aceste societăţi merg bine. Ei bine, dacă eu aş vrea să deţin controlul asupra FISX şi aş avea o înţelegere tacită cu conducătorii lui, aş încerca următoarea strategie: determin majorări succesive de capital la societăţile deţinute de FISX (nu trebuie la toate, doar la câteva dintre ele), majorări la care FISX trebuie să participe pentru a-şi păstra cota de participare. Cu banii obţinuţi din majorarea de capital, societăţile cumpăra acţiuni la FISX. Asta ar însemna că, la un moment dat, cel mai mare acţionar la FISX ar fi reprezentat de societăţile respective, societăţi care sunt deţinute de FISX. Asta, grosso modo, însemna că FISX este controlat de către acţionarii minoritari din FISX.

Evident, acest scenariu este radical. Lucrurile nu stau chiar aşa, însă, pe piaţă, se văd acţiuni similare celei descrise de mine. Nu ştiu dacă acele societăţile cotate care cumără acţiuni de pe piaţă la alte societăţi cotate au ca scop acest lucru. Cert e că, acest tip de tranzacţii mi se pare suspect. Iar cunoscătorii ştiu la ce mă refer.

Cât de mult ne afectează crizele globale

Conform unui raport al Băncii Mondiale, România şi Bulgaria sunt expuse unor riscuri majore în cazul unor turbulenţe ale pieţei globale. Motivul pentru care Banca Mondială ne consideră expuşi se datoreză, în cea mai mare măsură, deficitului record de cont curent. În cazul unei turbulenţe majore există riscul ca atât România cât şi Bulgaria să nu-şi mai poată finanţa deficitele prin intrările valutare de capital ceea ce ar conduce, în final, la o perioadă de recesiune.

Semnalul de alarmă a fost tras în momentul crizei ipotecare de pe piaţa americană, criză temperată prin scăderea dobânzii de către FED. Atunci au apărut primele analize care ne menţionau ca "victime sigure" în cazul unor probleme la nivel global şi, parcă pentru a confirma acest lucru, BVB a scăzut, iar moneda naţională s-a depreciat. Evident, aceste fenomene nu s-au datorat exclusiv problemelor de pe piaţa americană. Să nu uităm că s-au strâns mai multe elemente negativa care au pus presiune. Fenomene ca seceta sau temperarea creşterii economice nu aveau cum să nu influenţeze bursa sau cursul de schimb. Extrem de interesant a fost momentul în care aceste deprecieri s-au făcut simţite, adică la câteva zile de la semnalele negative venite de pe piaţa americană.

FED a tăiat dobânda cu 0.5%

Decizia FED de reducere a dobânzii cu 0.5% era una aşteptată. Efectele imediate ale acestei mişcări nu s-au lăsat aşteptate. Principalii indici ai pieţei americane s-au apreciat puternic(vezi imaginea), dolarul s-a depreciat faţă de euro, iar cotaţiile obligaţiunilor pe termen lung au scăzut datorită temerilor investitorilor privind creşterea inflaţiei din Statele Unite.

Prin intermediul acestei mişcări, FED speră să împiedice intrarea economiei americane în recesiune în urma crizei de pe piaţa creditelor ipotecare(criză care încă nu a trecut). Nu trebuie uitat că aceasta este o măsură strict monetară. Dacă nu va fi dublată de o îmbunătăţire a indicatorilor economici, efectele ei vor fi anulate.

În ceea ce ne priveşte pe noi, efectele sunt previzibile:
- deprecierea dolarului faţă de leu(recorelarea curentei deprecieri a dolarului faţa de euro)
- creşterea preţului acţiunilor listate la BVB şi RASDAQ(ultima perioadă a fost una de aşteptare şi la noi, caracterizată printr-o lichiditate foarte mică).
Totuşi, creşterea bursei noastre ar putea fi speculată de aşa-numiţii investitori captiviâ, investitori care aşteaptă un moment favorabil pentru ieşirea din piaţă.