Marele transfer al pensionarilor privaţi

După ce au rupt gura târgului cu contraperformanţa lor, se-aude că unele dintre fondurile de pensii care au atras mai puţin de 50 000 de aderenţi caută cu disperare un exit din afacere. Despre ieşire am mai discutat, mişcarea fiind intuită de noi cu cel puţin două luni în urmă. Au apărut însă zvonuri(unele din ele chiar publicate) în care se vorbeşte de negocieri pentru vânzarea portofoliului de aderenţi cu 200 EUR pe cap de participant. Cu alte cuvinte, cei care au stat pe margine şi s-au ales cu participanţi în urma "marii (ex)trageri" la sorţi vor acum să vândă aderenţii picaţi din cer unor participanţi cu ceva mai mult spor la acest business.

Nu ştiu de ce nu mi se pare deloc corectă această abordare, iar mult prea tăcuta CSSPP ar fi trebuit să ia de mult o atitudine oficială. Este total incorect să accepţi tacit astfel de practici întrucât aceasta se poate constitui într-un precedent periculos. Corect ar fi ca aderenţii atraşi de cei care vor să părăsească acest business să fie consultaţi şi, în cazul în care nu decid într-o perioadă de timp către ce fond se îndreapă, să distribuiţi aleator fondurilor sustenabile. O asemenea decizie ar da un semnal pozitiv şi ar creşte încrederea în sistem. Dar poate că CSSPP nu e interesată de asta...

Ciudăţeniile sistemului de pensii private

CSSPP intenţionează să modifice din nou legea pensiilor private. Modificarea se referă la repartizarea în mod egal a indecişilor şi nu, aşa cum este logic şi cum prevede legea, proporţional cu cota de piaţă obţinută după prima campanie de vânzări. Măsura va ajuta fondurile de pensii care acum au o cotă de piaţă insignifiantă să ajungă la magicul număr de 50 000 de aderenţi. În mod normal, într-o societate concurenţială, aceste fonduri incapabile de a atrage clienţi ar fi fost eliminate fără regret. La noi piaţa funcţionează după alte reguli şi interese. Mai multe fonduri înseamnă un control mai greoi al sistemului, posibilităţi multiple de fraudă şi, de ce nu, un viitor FNI.

Fonduri de pensii nesustenabile

Dacă aplicăm actualele cote de piaţă numărului total de posibili participanţi la sistemul de pensii private ne rezultă că, după "marea redistribuire", vom avea cel puţin 8 fonduri care nu vor atrage numărul minim de 50 000 de "aderenţi". Aceasta nu se constituie momentan într-o problemă, dat fiind faptul că fondurile mai au la dispoziţie doi ani pentru a atinge numărul minim de clienţi. Numai că, după perioada de subscriere, fondurilor mici le va fi destul de greu să atragă alţi participanţi. Pe de o parte, numărul celor care vor fi obligaţi să-şi aleagă un fond de pensii va fi foarte mic(tineri nou angajaţi), iar, pe de altă parte, un procent extrem de mic de oameni care au semnat cu un fond vor fi dispuşi să plătească comisionul de 5% pentru a-şi transfera banii de la un fond la altul.

Presupunând că toate fondurile de pensii ar atinge "cifra magică" de participanţi, am dorit să studiem gradul de sustenabilitate al unui fond de pensii având numărul minim de participanţi, adică 50 000. Pentru aceasta, am considerat un venit mediu al unui participant de 1 500 RON(voit mai mare decât venitul mediu). Comisioanele care ar fi încasate de către ipoteticul fond sunt cele standard. Punând toate aceste date în balanţă, ne rezultă că veniturile anuale ale fondului s-ar situa undeva la 540 000 RON pe an, cifra extrem de mică, dacă ţinem cont de faptul că, numai cheltuielile cu salariile s-ar ridica la aproximativ 1 milion RON pe an. Şi aceasta cu o schemă de personal redusă.

Se observă limpede că, în condiţiile în care ar atinge numărul minim de participanţi, fondurile mici de pensii vor avea de luptat cu profitabilitatea. Probabil, mulţi dintre cei care s-au aruncat cu capul în zid, vor căuta un exit din această afacere fie prin vânzare, fie prin fuziune.

Pensiile private, CSSPP şi blatul informaţional

Când vine vorba despre pensia privată, românii sunt foarte atenţi. Ştiind că semnătura de aderare la un fond îşi va produce efectul de-abia peste mulţi ani, oamenii preferă să se informeze foarte atent înainte de semnare. Nu mai amintesc aici faptul că, responsabile pentru aceste informări trebuiau să fie bravele noastre autorităţi şi nici asupra faptului că site-urile independente au livrat informaţie infinit mai serioasă decât site-urile oficiale. Problema pe care o voi trata în continuare este mult mai gravă şi se referă la îngrădirea liberului acces la informaţie de către CSSPP, comisia care ar trebui să urmărească cel mai atent interesele cetăţeanului. Şi asta chiar dacă unii mai cârcotaşi spun că pe-acolo bate vântu(prietenii ştiu de ce).

De aproximativ două săptămâni intru aproape zilnic pe pagina de internet a CSSPP, cu speranţa că angajaţii organului vor avea bunăvoinţa(ca să nu spun bunul simţ) să publice rezultatele raportărilor oficiale. Asta pentru că, dincolo de orice dubii, acesta este un indicator esenţial după care se poate ghida un om care decide să semneze acum pentru o pensie privată. Este clar că o societate care nu a reuşit să strângă decât câţiva aderenţi nu prea mai trage mari speranţe de supravieţuire. Ei bine, din motive de nimeni ştiute, CSSPP a decis că este mult mai bine ca aceste date să fie secrete pentru că, nu-i aşa, ei trebuie să fie cei care decid ce este bine şi ce nu. Cu strângere de dinţi am acceptat situaţia, cu toate că nu am mai înţeles rostul primei raportări oficiale, raportare care a fost făcută publică.

Nu mică mi-a fost mirarea când vineri, 16 nov., am citit in Ziarul Financiar un top al companiilor de pensii private cu date exacte. Dacă ar fi să ne luăm după autorul articolului, datele au fost " adunate de ZIARUL FINANCIAR de la cei 18 administratori". Măi să fie! Mă şi gândeam cum au stat cei de la ZF zile şi nopţi centralizând datele. Ceea ce m-a surprins a fost faptul că, în urmă cu doă săptămâni, deci tot după o raportare oficială, în acelaşi ziar, sub semnătura aceluiaşi individ, a apărut un alt top, întocmit chipurile tot pe baza datelor adunate de la administratori.
Este limpede faptul că datele sunt prea exacte şi prea bat cu numărul total de aderenţi comunicat de fiecare dată de CSSPP, motiv pentru care nu-mi rămâne decât să-mi pun întrebarea dacă nu cumva Sârbu o fi acţionar la CSSPP. Pentru că altfel nu înţeleg de ce rapoartele respective ajung la un singur ziar.

Concluzia e una singură: într-o ţară civilizată, o asemenea poveste s-ar fi lăsat cu demisia membrilor respectivei comisii. La noi, lucrurile trec neobservate.

Topul pensiilor private - etapa I

CSSPP a dat publicităţii rezultatele primelor raportări bilunare privind aderarea la fundurile de pensii private(situaţie pe care o aveţi sintetizată mai jos, în ordinea descrescătoare a numărului de membri). Ultimele poziţii sunt reprezentate de fondurile care nu au depus raportarea(Atenţie! Acest lucru nu înseamnă că aceste fonduri nu au încă aderenţi).

Nume	NR
ING FOND DE PENSII S.A.	247.420
AVIVA SOCIETATE DE ADMINISTRARE A UNUI FOND DE PENSII PRIVAT S.A.	64.622
GENERALI FOND DE PENSII S.A.	31.003
INTERAMERICAN SOCIETATE DE ADMINISTRARE A UNUI FOND DE PENSII PRIVAT S.A.	28.132
ALLIANZ-TIRIAC PENSII PRIVATE SOCIETATE DE ADMINISTRARE A UNUI FOND DE PENSII ADMINISTRAT	26.948
AIG FOND DE PENSII S.A.	20.773
BRD FOND DE PENSII S.A.	20.130
OMNIASIG PENSII-SOCIETATE DE ADMINISTRARE A UNUI FOND DE PENSII ADMINISTRAT PRIVAT S.A.	6.574
OTP FOND DE PENSII S.A.	6.160
BT AEGON FOND DE PENSII S.A.	2.033
BCR ADMINISTRARE FOND DE PENSII S.A.	1.955
BANCPOST FOND DE PENSII S.A.	874
PRIMA PENSIE FOND DE PENSII S.A.	791
AG2R FOND DE PENSII SA
KD FOND DE PENSII S.A.
MARFIN - FOND DE PENSII SA
MKB ROMEXTERRA FOND DE PENSII SA

Primele patru poziţii nu prezintă nicio surpriză. După cum era de aşteptat, cei care au avut cel mai inteligent mesaj au câştigat. ING are cel mai mare număr de agenţi şi s-a bazat pe notorietatea numelui. AVIVA, prin achiziţionarea Certinvest a făcut o mişcare interpretată pozitiv de către specialişti şi de către piaţă. Generali s-a evidenţiat prin faptul că administrează un fond cu un grad de risc mai ridicat decât celelalte, iar Interamerican prin faptul că în primii doi ani nu percepe comision, ceea ce reprezintă din start un avantaj. De asemenea, pentru Interamerican, mesajul transmis prin intermediul campaniei, acela că în Olanda sunt lideri(atac inteligent la ING) cred că a avut un efect foarte important.
Marea dezamăgire a acestui clasament o reprezintă, din punctul meu de vedere, AG2RO. Mă aşteptam ca acest fond să raporteze rezultate record deoarece, pe de o parte, sunt susţinuţi de o organizaţie sindicală foarte puternică, iar, pe de altă parte, au anunţat o strategie interesantă de investiţie. Dezamăgitoare sunt şi poziţiile fondurilor de pensii administrate de către BRD şi BCR. Părerea mea este că BRD a pierdut extrem de mult din cauza campaniei. În ceea ce priveşte BCR, cred că aici lucrurile stau rău de tot. 1995 de aderenţi reprezintă extrem de puţin pentru BCR. Nu ştiu care va fi rezultatul restructurării, dar cred că, până acum, cei mai mulţumiţi de restructurarea BCR sunt concurenţii.
Reîntorcându-ne la pensiile private, voi remarca numai că timpul nu e pierdut. Aceste rezultate reprezintă doar prima raportare. Să nu uităm că mai sunt destui oameni care trebuie să adere. Oricum, pentru următoarea raportare estimez o creştere surpriză pentru AG2RO şi MKB Romexterra Fond de pensii.

Cinci sfaturi pentru subscrierea la un fond de pensii

1. Nu te grăbi!
Ai 4 luni la dispoziţie pentru a subscrie la unul din fondurile de pensii. Dacă nu o faci în acest interval, vei fi distribuit aleator către unul din fondurile existente. Înainte de a lua decizia subscrierii gândeşte-te că semnezi un contract pe termen lung.

2. Nu alege la întâmplare!
Obişnuieşte-te ca în perioada următoare să fii asaltat de telefoane. Agenţii fondurilor vor profita de fiecare informaţie pe care o deţin despre tine pentru a te convinge să subscrii la fondul pe care-l reprezintă. Nici nu e de mirare atâta timp cât câştigă între 20 şi 80 de Euro pentru fiecare subscriere. O primă resursă de informare o reprezintă prospectele fondurilor. Găseşti aici o listă actualizată a link-urilor către prospectele publicate pe internet.De asemenea, în perioada imediat următoare lansării fondurilor de pensii vei avea acces la numeroase studii care te vor ajuta să iei cea mai bună decizie.

3. Nu solicita servicii suplimentare!
Comisioanele percepute de către fondurile de pensii sunt stabilite prin lege, fapt care îi cam nemulţumeşte pe administratori(după cum am mai amintit, fondurile au adoptat cu voinicie comisioanele maxime permise de lege). Nu este exclus să ţi se propună servicii suplimentare
contra unor comisioane care-ţi vor afecta suma acumulată.

4. Dacă ai greşit nu subscrie la un alt fond!
În cazul în ai subscris la un fond, nu te mai poţi răzgândi. Dacă subscrii la mai multe fonduri, vei fi redistribuit de catre CSSPP(subscrierile se anulează). Oricum, nu dispera. După doi ani te vei putea muta la un alt fond fără a plăti niciun comision. Iar în doi ani vei avea o imagine mult mai clară a pieţei.

5. Fereşte-te de publicitatea mascată!
Trebuie să înţelegi că fondurile private de pensii reprezintă o afacere extrem de bănoasă pentru societăţile care le administrează şi că, datorită acestui fapt, se vor investi sume fabuloase în promovare. Vor fi construite site-uri mai mult sau mai puţin independente care te vor îndruma către o anume societate, vor fi publicate analize ale unor "analişti" s.a.m.d. Ceea ce trebuie să faci este să te menţii cât mai distant şi să iei tu decizia. Informează-te, ascultă cât mai multe opinii şi ia decizia singur!

Pensii private - link-uri utile

În lipsa tuturor informaţiilor necesare publicării unui studiu comparativ, m-am hotărât să public în premieră link-urile către prospectele fondurilor de pensii (cele care sunt disponibile online). Aceasta vă va scuti de căutări inutile pe net. Voi încerca actualizarea acestor link-uri pe măsura publicării informaţiilor de către fonduri.

Link-uri directe către prospectele fondurilor de pensii private:

1. Pensia VIVA(Aviva)
2. Fondul de Pensii PRIMA PENSIE(PRVA)
   
3. ING
4. VITAL - BT AEGON (Banca Transilvania)
5. ALFA Fond de Pensii(AG2R + Cartel Alfa)
   
6. ARIPI - Generali Fond de Pensii (Generali)
   
7. BANCPOST Fond de Pensii (Bancpost Eurobank)
   
8. Fiducia Fond de Pensii(MKB Romexterra Delta)
   
9. Fond de Pensii Private BCR(BCR)
   
10. Fondul de Pensii Administrat AIG(AIG)
11. Fondul de Pensii Administrat Privat BRD(BRD)
12. Fondul de Pensii Interamerican(Interamerican)
13. KD Fond de Pensii(KD Invest)
    
14. Marfin Fond de Pensii ()
    
15. Omniforte(Omniasig)
16. AZT Viitorul Tau (Allianz Ţiriac)
    
    

Pensii private obligatorii - o analiză la rece

Intrarea in premieră a pensiilor private obligatorii, operaţiune menită a aduce o oarecare transparenţă si eficienţă in sistemul de pensii, pare a fi binevenita. Trebuie să menţionăm faptul că aceste sisteme de pensii sunt implementate în România cu o întârziere substanţială faţă de vecinii noştri. Astfel, pensiile private obligatorii funcţionează în Ungaria încă din 1998, în Polonia din 1999, iar în Slovacia din 2005 (cu menţiunea că Slovacia introdusese pensiile facultative încă din 1997).

La noi, pornirea sistemului de pensii private obligatorii se va produce in data de 17 septembrie, moment in care masinile de marketing ale fondurilor vor intra în pâine. Teortic, până la această dată, era interzisă publicitatea pentru pensiile obligatorii, însă societăţile de asigurări nu prea s-au sinchisit ascunzându-se în spatele campaniilor pentru scheme de asigurări cu opţiuni de acumuklare sau pentru pensii facultative. Până la urmă, în mintea românului, tot pensie e.

Pe baza datelor pe care le deţinem, în ceea ce priveşte comisioanele nu vor fi diferenţieri foarte mari întrucât marea majoritate a fondurilor au adoptat cu voioşie nivelul maxim permis de către lege. Chiar si asa, inainte de încheierea unui contract, trebuie să te interesezi în primul rând de nivelul comisioanelor. Acestea sunt:

• comisioane suportate din activul fondului: comisionul de administrare (nivel maxim permis 0.6% pe an) şi taxa de auditare al cărei nivel diferă de la o societate la alta;
• comisioane suportate din activul personal al participantului: taxa de administrare (2.5% din suma virata), taxa de transfer (5% daca transferul are loc în primii doi ani, zero altfel) şi alte comisioane facultative.

Atât timp cât comisioanele de administrare sunt practic identice(cu mici variaţii), rezultă că diferenţierea va fi făcută de către taxa de auditare şi comisioanele facultative. Recomandarea noastră este să evitaţi comisioanele facultative prin refuzul unor servicii suplimentare (de obicei agenţii vă vor recomanda bifarea unor căsuţe de genul extras de cont în timp real, notificare SMS la intrarea sumelor în cont etc.) întrucât acestea nu fac altceva decât să mărească nivelul comisioanelor pe care le plătiţi.

În ceea ce priveşte performanţele economice ale fondurilor, nu ascultaţi ceea ce vă îndrugă agenţii întrucât nu există nicio fundamentare. Absolut toate estimările nu reprezintă decât sloganuri, iar valorile reale ale creşterilor nu le veţi putea cunoaşte decât peste 2-3 ani. Potrivit estimărilor noastre(bazându-ne exclusiv pe structura pe care o vor avea portofoliile), fondurile de pensii vor putea avea o creştere de maxim 7% pe an. Scăzând din acestă valoare suma aproximativă a comisioanelor ne rezultă o creştere de aproximativ 3.9%, valoare care, la ora actuală, este depăşită de inflaţie. Adică, pe româneşte, în fiecare an pierzi o parte din sumă. Trist dar adevărat.