Dubai Default

Se pare că visul şeicilor extravaganţi începe să se năruie odată cu iminenta intrare în incapacitate de plată a Emiratului Dubai. Ceea ce până mai ieri era o poveste desprinsă din 1001 de nopţi revine rapid cu picioarele pe pământ. Atât de rapid încât miroase a prăbuşire!

Hoteluri incredibile, insule artificiale, mall-uri imense, tehnologie, pe scurt, un univers care te copleşea. Unii spun ca e kitsch, alţii că e fabulos. O oază artificială într-un deşert cât se poate de natural. Acesta e Dubaiul, zona în care, până ieri, mai toţi credeau că absolut orice este posibil. Aveai chef să schiezi în deşert? Nimic mai simplu, un şeic a transformat o dună de nisip într-o pârtie elveţiană. Îţi doreai o insulă? La fel. Te întrebau doar sub ce formă o vrei livrată. Era evident că tot acest joc de-a povestea trebuia să se oprească la un moment dat, iar acest moment se pare că a venit mai repede decât se aşteptau mulţi.

Deocamdată, Emiratul a cerut creditorilor un moratoriu de şase luni pentru datoriile companiei de stat Dubai World. Aici vine partea frumoasă: Dubaiul are o datorie totală de optzeci de miliarde de dolari, iar din această datorie, aproximativ şaptezeci de miliarde aparţin companiilor de stat. Datoriile companiei Dubai World(deţinută în totalitate de stat) sunt de aproximativ 60 de miliarde! Curat capitalism!

Vestea este tristă în primul rând pentru europeni care, conform Credit Suisse, au creditat Emiratul cu vreo 13 miliarde de dolari. Banii au fost serviţi de bănci europene care, în respect pentru managementul riscului, au pariat pe invincibilitatea imobiliarelor din Golf. Se pare că meseriaşii băncilor au lovit din nou, iar rezultatele acestor minţi luminate s-au văzut astăzi pe bursele europene. Fenomenul cel mai interesant poate fi observat la greci unde acţiunile băncilor au cunoscut cutremure: National Bank of Greece a căzut cu 8.9%, Alpha Bank cu 8.6%, iar Marfin Investment Group(al cărui acţionar principal este Dubai Financial Corp) au căzut cu 9.5%. Nu voi înşira acum toate implicaţiile acestei situaţii, dar ele sunt mai dure decât ne putem imagina acum. În primul rând, un element care ar trebui să ne dea de gândit este că au crescut temerile cu privire la posibilitatea intrării în default a ţărilor emergente. Ţări precum Ucraina pot deschide corul. România, din fericire, se află deocamdată în al doilea eşalon, însă aceasta nu ne scuteşte de emoţii şi temeri, mai ales prin prisma dezastrului politic şi economic prin care trecem.

Nu ştiu dacă Dubaiul va reprezenta punctul de inflexiune al crizei actuale. Este foarte interesant de observat cum vor reacţiona pieţele in continuare. Având in vedere ca suntem din nou în zona nisipurilor mişcătoare, cred că pentru perioada imediat următoare "cash is king".