Cu toate că este vorba de un fost laureat al Premiului Nobel pentru economie, este foarte posibil ca James Tobin să vă fie total necunoscut. Şi aceasta se întâmplă deoarece numele său este pomenit conjunctural doar în perioadele de criză. Amplitudinea actualei crize readuce în prim plan ideile economistului american şi aceasta dintr-un motiv cât se poate de simplu: metoda propusă de el poate contribui la echilibrarea economiilor grav afectate de criză.
În anii 70, după ce Nixon a rupt dolarul de aur, s-a pus serios problema găsirii unei metode de reducere a volatilităţilor rezultate în urma speculaţiilor masive. Soluţia propusă de Tobin a fost aceea de taxare a tuturor tranzacţiilor valutare cu un procent de 1%. Taxa ar fi trebuit aplicată peste tot în lume şi ar fi contribuit, conform creatorului său, la stabilitatea sistemului financiar mondial. În principal, ţinta acestei taxe ar fi fost speculatorii care, în acest fel, nu ar mai fi putut beneficia de diferenţele mici de curs.
La aproape patruzeci de ani de la promovarea ideii lui Tobin se pare că aceasta va fi pusă în aplicare. Iniţial soluţia a fost propusă de Nikolas Sarkozi ultima întrunire a G20, însă nu a fost suficient mediatizată. Bomba a izbucnit ieri, când au "transpirat" informaţii despre posibila instaurare în SUA a unei taxe pentru tranzacţiile financiare mai mari de 100 000 de dolari. Taxa ar urma să fie aplicată pentru toate tipurile de tranzacţii, adică inclusiv pentru acţiuni, tranzacţii fx, futures, optiuni s.a.m.d. Cu toate că nu este vorba de o taxă Tobin în adevăratul sens al cuvântului, iniţiativa legislativă ne semnalizează clar că ţinta următoarei perioade va fi capitalul speculativ. Nu ştiu dacă vom asista într-adevăr la introducerea unei asemenea taxe(lobby-ul marilor bănci e mai puternic decât oricând), însă efectele sale sunt greu de cuantificat. La prima vedere, s-ar putea strânge sume frumoase, însă nu trebuie uitat că un procent covârşitor din tranzacţiile americane sunt speculative. Înăbuşirea acestei "îndeletniciri" poate avea efecte neaşteptate.
Daca se va intampla asta ar insemna ca circa 1/3 pana la 2-3 din actualii angajati in sistemul financiar s-ar duce sa-si caute de lucru in agricultura. Nu stiu daca ar fi rau sau bine, dar e clar ca ar fi o schimbare de mari proportii ale caror implicatii pe termen scurt vor fi cu siguranta negative. Poate pe termen lung ne-ar fi mai bine asa dar deocamdata e termenul scurt cel caruia trebuie sa-i supravietuim. Si nu cred ca are cineva nevoie de o lovitura in plus. O masura ca asta luata acum este evident pro ciclica. Ar fi fost mult mai usor te tolerat cand pietele erau pe boom.
RăspundețiȘtergere\
RăspundețiȘtergereNot again...
Moarte speculantilor.
Acelasi refren stupid...
Au si ei rolul lor in ze grand scheme of things...
Explica un nene foarte bine care ar fi ala. Parca il chema Graham... Benjamin Graham.
Poate 1% este mult, insa se poate "negocia" un comision mai mic, de 0.5 sau 0.25. Asta ar putea sa elimine speculatorii pe termene foarte scurte si sa dea cale libera celor care investesc pe termene mai lungi.
RăspundețiȘtergereNu numai că am auzit de "Taxa Tobin", dar vă informaez că există, la nivel mondial, o mişcare care are ca scop implementarea acestei idei. Organizaţia are cam 20 de ani şi are membri şi din România. Originea ei este tot Franţă şi motto-ul ei este "Un autre mond est possible" iar mişcarea se numeşte ATTAC.
RăspundețiȘtergereCam aceeaşi chestie ca cea cu Tabelul lui Mendeleev... He-he...
PS
RăspundețiȘtergereATTAC face parte din grupul "Antimondializare neoliberală" pe care îi ştiţi că au făcut scandal pe la Davos, prin Brazilia şi pe unde s-au mai adunat cei 8+1 autointitulaţi "cei mai, cei mai "
http://www.attac.org/fr/whatisattac/plate-forme-internationale
RăspundețiȘtergereAnonim spunea la 19 noiembrie 2009 05:37...
RăspundețiȘtergere'
@Free Drive: In aceasi ordine de idei, faptul ca tie iti mai ramane ceva din salariu este furt, fiindca impiedici pe altii sa se bucure de fructele muncii tale. Daca vrei acea societate dreapta, unde nu esti "furat", iti recomand sa ceri azil in Correa de Nord.
Faza e ca propietatea privata e complet umana, restul e imaginatia unor intelectuali frustrati si ompotenti care mureau de foame si le era ciuda. '
..de acord cu tine, o mare parte din omenire (unii fiind intelectuali) moare de foame si simte cel putin un sentiment de frustrare (ciuda cum ii spui tu).
Proudhon privea insa problema rational, logic, moral (si filozofic pe deasupra). Din perspectiva istorica, proprietatea nu poate exista fara sa se comita un abuz la un moment dat (nu-i mai zic furt ca se intelege gresit), abuz care este legiferat si apoi perpetuat.
Uite, daca eu cu tine traim pe o insula si eu te arunc in apa pentru ca am decis sa instaurez dreptul la proprietate, o sa spui ca am comis un abuz. Exact in modul asta a aparut proprietatea.
Normal, logic, rational, moral ar fi sa impartim insula in doua (si daca vine si Dan atunci s-o impartim in trei si asa mai departe). S-o folosim insa, nu sa o avem in proprietate, pentru ca proprietatea e mama tuturor belelelor (sursa tuturor inegalitatilor).
In aceeasi ordine de idei, cat timp ai bucata ta de insula in FOLOSINTA (nu proprietate), rezultatul muncii e DOAR al tau, si constituie un abuz sa vin sa-ti iau o parte din el. Atata doar ca n-o sa poti folosi munca ta ca sa cumperi real estate sau resurse naturale pentru ca astea nu pot fi tranzactionate, pentru ca nu pot intra niciodata (moral, logic, rational) in proprietatea cuiva.
...
Restul e cancan, vorbarie goala, daca totul porneste de la un abuz, atata timp cat nu este corectat e o pierdere de vreme sa vorbim despre piata "libera", egalitate de sanse, libertate, democratie, etalonul aur, Dow Jones etc.
E corect sa vorbim despre manipulare si ascunderea dupa deget ca sa refuzam evidenta.
De aia n-o sa avem niciodata liniste si pace pana nu pornim toata treaba corect de la baza...
Din câte îmi aduc eu aminte, taxa Tobin avea o motivaţie: să reducă viteza de intrare-ieşire a capitalului de pe pieţe. Nu mai ştiu după care criză era, parcă după aceea din 1987, când a început să se discute, iar apogeul dezbaterii s-a situat în timpul crizei din deceniul trecut: Asia de Sud-Est, Rusia, Argentina, etc.
RăspundețiȘtergereSpeculaţiile funcţionează şi ele după regula aia cu impozitul: prea multă speculaţie omoară speculaţia. E o măsură, dar singură nu rezolvă nimic, dacă nu schimbăm sistemul, plecând de la slăbiciunile evidenţiate de criza actuală. Orice schimbare costă, şi nu văd prea mult entuziasm pentru acceptarea costurilor astea.
nu as fi pentru susnumita taxa daca "pariurile" pe monede n-ar influenta insasi evolutia acelor monede. ca in fotbal, totul e ok cu pariurile pana cand incep sa se aranjeze meciuri ca sa iasa cum trebuie.
RăspundețiȘtergeredeci, daca nu gasesc baietii o metoda de a separa pariurile de obiectul lor, taxa tobin sa fie.
sa nu mai zic ca daca esti de acord cu taxarea cu 80% a castigurilor din jocuri de noroc, n-ai avea de ce sa fii impotriva aceluiasi nivel de taxare pentru castigurile din pariuri cu leverage pe monede/commodities.
sigur, vor veni "espertii" si-or zice ca bursa e science nu gambling, dar milioanele de falimente dupa analize impecabile sustin contrariul.