Nici măcar n-a trecut criza că bancherii revin la vechile metehne. Astfel, şeful ING Direct din Australia a anunţat lansarea unui credit ipotecar la care nu trebuie plătit nimic din principal. Da, aţi auzit bine. Este vorba de un credit la care nu ai de plătit decât dobânda, spinoasa problemă a principalului nefiind pusă în discuţie.
Don Koch, şeful ING Direct are şi o explicaţie privind utilitatea unui asemenea tip de credit: preţurile caselor cresc continuu, astfel încât, un tânăr care va alege acum să-şi achiziţioneze o casă în acest fel va putea să o revândă la pensie încasând diferenţa de valoare. Cu alte cuvinte, faci o afacere excepţuională! Cumperi acum o casă cu, să zicem, 300 000 AUD, plăteşti la ea numai dobânzile corespunzătoare şi, peste 20-30 de ani, atunci când probabil va valora dublu o vinzi şi ai o bătrâneţe liniştită. Chiar dacă vă miră, aceasta a fost explicaţia dată de Koch care, pentru a sublinia cât de special este noul produs a spus că astfel ING devine "mortgage partner for life".
Cum ING este al cincilea creditor din Australia este de aşteptat ca şi ceilalţi competitori să lanseze produse similare întrucât, cum bine ştim, imitaţia este principala inovaţie în mediul bancar. Ceea ce fac cei de la ING este să extindă la "infinit" perioada de valabilitate a unei linii de credit pentru a-şi maximiza profitul(nescăzând principalul, dobânda pe care o încasezi este cea corespunzătoare sumei acordate, adică maximul posibil). Aici se bazează foarte mult şi pe prostia clientului care, nefăcându-şi calculele, are impresia că l-a prins pe Dumnezeu de picior. Putem spune, nu-i aşa, că meseriaşii respectivi au descoperit metoda de a câştiga maximul de bani utilizând produse sigure. Dacă-mi amintesc eu bine o abordare similară a fost cauza întreagii nebunii în care suntem acum!
Într-adevăr, produsul porneşte de la exact aceeaşi eroare care ne-a adus aici, anume că preţul unui imobil poate creşte la infinit. Aceasta dă siguranţa creditorului că, în cazul în care va trebui să execute garanţia, oricum se vor încasa mai mulţi bani decât au fost acordaţi. Realitatea recentă ne-a arătat că în SUA, raiul imobiliar până nu demult, barăcile evaluate la sute de mii de dolari au ajuns să-şi piardă peste noapte întreaga valoare. Se pare însă că pentru unii experienţa amintită n-are nicio valoare şi sunt oricând pregătiţi să reia acelaşi joc prostesc de la început.
Mie produsul respectiv mi se pare un produs interesant. Pentru oameni care nu sunt in stare sa-si cumpere o casa niciodata. Este ceva intermediar intre chirias si proprietar, daca pretul creste poti castiga niste bani, daca scade, tie nu-ti scade chiria, dar cand nu mai faci fata poti pleca din casa si sa o lasi bancii.
RăspundețiȘtergerepentru anonimul de mai sus: initial as fi vrut sa mizez doar pe prostia ta, cred insa ca trebuie sa mai iau in calcul si reaua ta vointa....lasa la o parte faptul ca unele tari nu au o lege a falimentului personal....las la o parte ca , spre deosebire de chirie, din casa cu pricina nu poti sa pleci in timpul vietii pentru a cauta alte oportunitati pe piata muncii...tu stii cum se fac banii din credit? ai auzit mucutule ca banca ti-i emite virtual, fara sa-i aiba in majoritata cazurilor?...deci ING soate din palarie niste bani pe care nu-i are, dar pentru care incaseaza dobanda cam 40 de ani...dupa care iti dai seama ca poate declara principalul si nul....si, te asigur ca platind dobanda la intregul principal, nu ai cum sa iesi mai jois decat o chirie pe ceva similar...
RăspundețiȘtergerecristian dogaru: banca ti-i emite vrtual? Cum asa? Adica daca eu iti vand o casa tie si tu faci credit la banca ING, astia iti emit tie virtual banii si tu imi dai mie o hartie? Cred ca esti pe dinafara.
RăspundețiȘtergereSi nu este nevoie de o lege a falimentului personal, ci de un contract de credit in care sa se spuna ca tu raspunzi cu casa respectiva pentru bani, nu cu intreaga ta avere. Am impresia ca fata de anonimul la care faci referire mai degraba esti tu in situatia in care il pui pe el.
Acest tip de credit exista deja la olandezi de ceva vreme buna
RăspundețiȘtergereanonimul de mai sus: pai normal, doar ING este olandeza. Nu fac decat sa exporte produsul.
RăspundețiȘtergereCum inflatia este cheia succesului final, acest tip de credit are viitor.
Produsul are viitor acolo unde se strange un numar critic de prosti care sa practice schema Ponzi pana... crapa.
RăspundețiȘtergereDupa aia apar tot felul de retardati care sa explice rolul imobiliarelor ca "motor" al cresterii economice.
Sa n-avem impresia ca acesti retardati au scapat cumva de "expunerea imobiliara"... e un fel de ultima nadejde ca ar mai fi pe lumea asta... cativa chiar mai prosti decat ei. :)
despre virtual si real in sistemul bancar, situatia e cam asa> A,B si C au cate 150 euro in buzunar si decid sa se imprumute intre ei cu cate 150 euro. In urmatorul moment, fiecare dintre ei are tot cate 150 euro in buzunar, dar si creante de cate 150 euro asupra celuilalt. In actuala formula de calcul, „masa lor monetara” se dubleaza. In termeni reali insa, pe toti trei ii paste falimentul, dar ii salveaza statul.
RăspundețiȘtergerePai daca nu au trantit destul de tare sistemul prima data incearca a si a doua oara. Sistemul bancar pe asta s-a invatat sa traiasca, pe spatele prostilor facand specula, o inventie pur evreiasca( stiu ca suna aiurea dar asta e realitatea). Se apeleaza la niste bani care nu exista , dar care totusi va produce bani. Interesanta alchimia asta bancara. Dar ce a declarat
RăspundețiȘtergeredirectorul ING ma facut s arad cu gura pana la urechi, legat de o eventuala crestere a pretului imobilului, bazat evident ca si prima data ca daca creste cererea ,creste implicit si pretul.
@cristi dogaru:
RăspundețiȘtergereDin pacate aparent majoritatea inca nu inteleg cum functioneaza sistemul cu rezerva fractionara si FIAT money. Oricum mi se pare o idee geniala pentru banca. Adica sa primesti dobanda pana cat traieste fraierul. Daca n-ai o lege a falimentului personal, riscul este minim, adica te mai alegi si cu casa dupa ce iei dobanda nspe ani, daca ala nu mai plateste si daca pretul scade il urmaresti pentru datorie pana moare.
"imitaţia este principala inovaţie în mediul bancar" HA HA HA HA, Genial !
RăspundețiȘtergereCand baga si in Romania? In combinatie cu "Prima Cocina" ar fi ... bomba :)
RăspundețiȘtergereHm, e un fel de stau cu chirie la banca.
RăspundețiȘtergereS-ar putea sa nu fie o idee rea.
Poate ING are sute de mii de apartamente de deblocat, habar nu am.
Cand primeam masina de serviciu de la leasing imi convenea ceva: avea RCA, Casco, revizii la zi. Cand erau ale firmei... strictul necesar.
Cum casa e de fapt a bancii cu siguranta ar fi asigurata, protejata legal si fizic.
A, ca asta e o smecherie... e alta poveste. :)
Veniti de luati luminaaaaaa!
@porkozaurus: inainte sa fi sovin gandeste-te ca tot evreii au inventat blugii de pe tine, rujul cu care sa da sotia ta, telecomanda cu care schimbi canalul si contraceptivele pe care le foloseste sotia ta, stii tu de ce ;)
RăspundețiȘtergereAnonim(ultim): Foarte corect! Sincer ma si mir cum dracu' de unii nu reusesc sa scape de aceste complexe inutile.
RăspundețiȘtergereSpun asta dupa ce aseara am baut cu un evreu, un turc si un grec intr-o superba carciuma din Ankara.
Si-n timp ce noi beam ce crezi ca a facut evreul? A pus-o de-o conspiratie cu o rusoaica dupa care ni se scurgeau tuturor ochii. Curat inventie evreiasca. :-))
Trecand la lucruri serioase, porkozaurus nu crezi ca ar trebui sa depasesti aceste idei primitive? E vina cuiva ca s-a nascut tigan, evreu, bulgar sau scotian?
Adevarat grait-ai! Nu e vina noastra ca ne-am nascut romani, desi avem de patimit din cauza asta...
RăspundețiȘtergere>Sistemul bancar pe asta s-a invatat sa traiasca, pe spatele prostilor facand specula, o inventie pur evreiasca
RăspundețiȘtergereSpeculă se face mai mult ca sigur de când lumea - cât despre sistemul bancar existenţa sa se pierde în negura timpului.
Şi chiar admiţând că "sistemul bancar" modern ar fi o "invenţie evreiască" ( ceea ce nu e - în Europa cel puţin e mai degrabă una "protestantă" ) bănuiesc că tot ai luat pînă acuma un credit ceva sau măcar ai card de salariu - că să cari numerar şi doar să strîngi "la saltea" pînă ai destui bani de ceva nu e prea confortabil, nu ? ;)
La o dobanda de 7%, in 14 ani se plateste deja suma initiala ca dobanda. In 28 ani, se plateste ca dobanda de doua ori suma imprumutata.
RăspundețiȘtergereDaca banca re-imprumuta banii primiti ca dobanda se ajunge la randamentul cu capitalizare, suma se dubleaza la fiecare 10ani (X -> 2X -> 4X), deci in 20 ani banca recupereaza suma imprumutata de 3 ori ca dobanda, si mai ramane un X de returnat de la primul imprumutat. Suna ca o afacere buna pentru banca.
Sistemul in care nu platesti principalul este foarte pervers. Este sistemul cu "rate egale" dus la extrem. In sistemul cu "rate egale", primii ani platesti 90% dobanda si 10% principal (aproximare). Asta face ca dupa cativa ani ai de dat inapoi aproape ca la inceput.
Avand un astfel de credit si platind anticipat in primii ani doar 4 rate (luni) si pastrand aceeasi rata, am reusit sa scurtez perioada de rambursare cu 4 ani !!!. Bineinteles ca randamentul rambursarilor anticipate scade apoi, ce vreau sa arat este ca daca rata ar fi doar putin mai mare s-ar plati mult mai putin catre banca per total.
Acestea fiind spuse, mi s-ar parea mai corect sa existe doar credite in care se plateste lunar aceeasi suma din principal, dobanda scazand treptat, rezultand o rata descrescatoare.
Despre banii "datorie", ei au valoare cat timp cei care ii datoreaza vor fi dispusi si capabili sa creeze produse pentru a-i recupera din piata si a plati datoria. Daca datornicii dau faliment, atunci banii devin maculatura.
P.S. Am expus o mica teorie mai deosebita despre banii datorie, caut pe cineva s-o demonteze : Despre banii ca datorie ... altfel
>Acestea fiind spuse, mi s-ar parea mai corect sa existe doar credite in care se plateste lunar aceeasi suma din principal, dobanda scazand treptat, rezultand o rata descrescatoare.
RăspundețiȘtergereExistă ( cel puţin la unele bănci ştiu sigur ) - dar majoritatea clienţilor nu au optat pentru ratele descrescătoare pentru că ... nu ar fi putut împrumuta sumele dorite ... ;)
După cum se vede sursa primă a problemei ... tot la consumatori e de fapt. :)
@MIA - da, consumatorul ar putea sa puna putina presiune, daca ar fi destul de informat.
RăspundețiȘtergerePe de alta parte, bancile fac tot posibilul sa ne tina neinformati. Nu am avut nici macar access sa vad contractul pana in momentul semnarii (acum cativa ani, acum s-au mai schimbat lucrurile).
Psihicul uman nu poate evalua foarte bine dezavantajele pe termen lung, vede mai mult avantajul imediat. Asta explica de ce atatia oameni consuma diferite droguri, de la fast-food, tigari si alcool pana la halucinogene.