Începand de ieri Romania a incetat sa mai existe ca entitate. Ştiu, poate sună ciudat sau prea dur, dar aceasta este realitatea gol goluţă. În momentul în care acea instituţie caricaturală, care chipurile are rolul unei instanţe supreme în stat, dă, la numai o lună, o decizie contrară celei anterioare, nu înseamnă altceva decât că statul român este în disoluţie. Din punct de vedere practic, orice cetăţean din această ţară poate să nu mai respecte nicio decizie a unei instanţe şi, în general, nicio lege. România a încetat să mai existe!
Pentru a argumenta inutilitatea instituţiei în cauză aş putea da numeroase exemple. Cum ar fi aberanta decizie privind dreptul preşedintelui de a refuza un ministru "o singură dată" sau neconstituţionalitatea scăderii pensiilor magistraţilor. Citind aceste decizii şi probabil multe altele care n-au fost atât de mediatizate, îţi dai seama că această instituţie s-a umplut de penibil. Nu trebuie să fii specialist în drept pentru a-ţi da seama de acest lucru deoarece unele decizii nu contrazic vreo prevedere a constituţiei ci chiar bunul simţ.
Statul român a demonstrat că instituţiile sale nu sunt decât nişte imense forme fără fond care pot lua oricând orice decizie. Astfel, dacă azi nu ţi s-a dat dreptate nu înseamnă decât că nu ţi-ai încordat destul de eficient muşchii. Mâine dacă ai mai multă putere sau dacă ştii unde anume trebuie "dozat efortul" vei obţine câştig de cauză, chiar dacă aceasta este de un penibil dezarmant. Asemenea fenomene nu se întâmplă decât în momentul în care entitatea în cauză intră în dezintegrare. Nu e o exaltare! E o constatare de bun simţ, iar întreaga argumentaţie pentru această logică o puteţi găsi în istorie.
Nu ştiu cât timp va dura procesul de dezintegrare a României, dar am certitudinea că el a început. Probabil în câţiva ani vom înceta să existăm ca ţară. Momentan aceasta afirmaţie a mea poate fi catalogată ca o elucubraţie, dar sunt ferm convins că lucrurile vor prinde contur atunci când ţara va intra în incapacitate de plată. Este o chestiune doar de timp, iar drumul pe care am luat-o pare ireversibil.
Descentralizarea si dezintegrarea vechilor structuri nu are loc doar la nivelul Romaniei. Ar trebui sa incerci mai des cu elucubratiile, ca astea au prostul obicei de a deveni realitate... ;)
RăspundețiȘtergereDemocratia. Pumnul in gura bagat celor 49% care gandesc altceva sau celor 40% care nu merg la vot de catre cei 30% care nu stiu ce fac.
Politica. Praf in ochii celor care mai cred ca prin vot aleg ceva si in parlament se mai pot face minuni.
Legea. Niste aberatii scornite de diverse grupuri de interes, votate stim noi cum de niste politicieni penibili si pe care unii le numesc legi.
Singura lege care mai are valoare in acest moment este cea a bunului simt.
elucubraţie
RăspundețiȘtergereoricum macar daca ar fi adevarat ce spui si ar fi de bine ... poate ne cuceresc altii mai civilizati ... de exemplu Rusia sau Ucraina sau de ce nu Kazahstan
caci abea atunci o sa sesizati ce stat civilizat suntem ...
Inca o data, nu va faceti iluzii ca lucrurile acestea se intampla doar la noi.
RăspundețiȘtergere"Which Senators got paid off to support S.510 - the 'Food Safety' Modernization Act"
Roberta manechina noastra e o banala amatoare cand vine vorba de "legi" cu dedicatie. Dar... la naiba, cica "legea" se aplica nu se discuta.
Yea, right. Legea bunului simt e singura care ma mai interesaza acum, pe restul prostiilor nu mai dau nici doi bani...
De o perioada relativa de timp traiesc un puternic sentiment de frustare legat de lipsa oricarui drept ca individ in fata oricarei AUTORITATI (locale, nationale, de reglementare, companii - in general de stat, ...). Nicio structura colectiva de reglementare sau care ar trebui sa respecte niste drepturi individuale nu-i pasa catusi de putin de drepturile individuale si nici macar nu se mai eschiveaza sa zica : "nu-ti convine, da-ma in judecata" constientizandu-se faptul ca NICIO AUTORITATE NU RESPECTA LEGILE in ROMANIA si cu toate acestea nu este nimeni tras la raspundere. Mi-e lehamite de toti reprezentantii AUTORITATILOR care vin si cer solidaritate si care nu au minima dorinta de a-si face jobul asa cum ar trebui, inclusiv de a ma respecta pe mine, CONTRIBUTORUL. Cele bune sa va gaseasca cand cititi postarea mea,
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergereCred ca cele trei exemple pe care le-ai dat referitoare la decizii contradictorii ale CC nu sunt toate chiar asa de contradictorii.
RăspundețiȘtergere1.Decizia privind asumarea raspunderii este atat de complicata ca nici juristii nu mai inteleg nimic.
2.Decizia privind posibilitatea presedintelui de a refuza o data numirea unui ministru seamana cu prerogativele constitutionale de a refuza, o singura data, promulgarea unei legi. Ba mai mult, avand in vedere rolul presedintelui in numirea guvernului, amestecul lui in aceasta problema mi se pare mult mai constitutionala decat amestecul in procesul legislativ.
3. Decizia CC de a declara neconstitutionala micsorarea pensilor magistratilor, pe baza limitari drepturilor omului, este partinitoare, dar atata timp cat orice instanta din tara poate sa treaca peste decizia CC si sa faca apel la limitarea drepturilor omului pentru justificarea oricarei decizii, deja nu nu mi se mai pare exagerata decizia CC.
Sigur, daca am putea sa facem si noi ca ungurii ar fi excelent. Din pacate nu ne permite constitutia.
Dispare miorita? excelent!
RăspundețiȘtergereE motiv de bucurie!
Flavian: Faptul ca se intampla in alte parti chestii similare nu e o scuza pentru ai nostri!
RăspundețiȘtergereGelu: Cand imi vei spune din ce-si scot banii indivizii de la RL si din ce traieste individa aia hidoasa pe care mi-o dai exemplu, probabil ca ma voi obosi sa citesc ceea ca mi-ai dat tu. Pana atunci insa prefer sa sterg link-ul pe care mi l-ai transmis. Sorry!
Anonim: Nu cred ca e in interesul nimanui emiterea unor chestii complicate dupa care sa se ascunda niste nulitati. In ultima instanta, soarecii de la CC sunt platiti de mine ca sa spuna daca e alba sau neagra, nu ca sa raspunda la telefonul rosu de sub perna betivului.
Curtea constitutionala ar trebui desfintata.
RăspundețiȘtergereActivitatea ar trebui preluata de o noua entitate ce ar aloca aleatoriu spre solutionarea de catre complete formate din judecatoridin randul membrilor curtii supreme si a curtilor de apel.
Avand un numar mare de judecatori alesi nepolic si aleatoriu, sansele unei decizii politici si nu bazate pe textul de lege al constitutiei scade.
Exemplul pus de mine nu se voia ca o scuza. Ci ca o demonstratie ca implozia uriasilor cu picioare de lut se intampla generalizat. Iar asta nu e motiv de suparare... ;)
RăspundețiȘtergere@Dan,
RăspundețiȘtergereNu individa era propriu-zis exemplul. As fi putut sa scriu eu acele randuri, si atunci sunt curios care ar fi fost raspunsul tau. Sub acel link, ai vazut, am spus ca eu confirm spuele ei tocmai pt. ca m-am lovit de o gramada de probleme solutionate in justitie. si pana una alta, cel putin la nivelul meu marunt, ea (justitia) functioneaza. pe civil si comercial.
in penal e alta mancare de peste (cu siguranta puturoasa). CC e alta mancare de peste (presupun puturoasa). ok, nu pot extrapola pornind de la cazurile mele (fericite?). dar nici tu nu poti generaliza, pt. ca in acea zona rarefiata politicul are primul cuvant. daca acolo, in politic, totul e putred, nu inseamna ca si la nivelul individului totul e putred. disolutia unui stat inseamna ca in nicio institutie a statului indivizii (majoritatea lor) nu mai actioneaza dupa niste reguli obiective. ori din experienta mea si a altora (fericita?), mai e pana acolo.
O ultima idee: postul tau il inteleg ca pe al unui om exasperat sa vada niste lucruri care nu ar trebui sa existe. asa e, nu ar trebui, dar ele exista. take it or leave it. desi aici sunt de acord cu flavian: in curand nu vom mai avea unde sa emigram, decat poate pe alta planeta. :)
gelu: Intr-un fel ai dreptate. Uneori, la nivelul de jos, lucrurile se misca(atunci cand nu intervin alte interese sau cand mai dai de oameni normali care, totusi, sunt majoritari in tara asta), dar coruptia generalizata din tara si criza morala in care ne scufundam sunt exasperante. Am tot sperat ca in acesti 20 de ani ca cineva o sa aplice cele cateva lucruri simple care nu numai ca ar dinamiza societatea, dar ar si curata-o. Nebunia e ca, dupa ce am inaintat chinuit, am inceput s-o luam din nou la vale, ceea ce e un dezastru.
RăspundețiȘtergereFaptul ca fenomenele similare celor descrise in articol persista si ca ne confruntam cu o inertie aberanta a vechiului sistem efectiv ma enerveaza, cu toate ca nu ma afecteaza. Chestia cu emigrarea nu rezolva nimic; oricum stau mai mult iesit din tara. ;)
Iar in ceea ce priveste ideile lui Flavian, in general nu sunt de acord cu ele. Asta asa, ca sa-i dau motive sufciente sa mai bage vreo 2-3 comentarii acide. :-))
@dan,
RăspundețiȘtergerete inteleg, cred, destul de bine.
uneori si eu (si cred, multi altii) sunt ori deprimat, ori exasperat dincolo de orice limita de ceea ce vad in jur, pe diverse paliere ale societatii. si exemplele care ma duc in aceasta stare tasnesc neincetat de peste tot. e bine sa te delimitezi (un pic) caci altfel ajungi la balamuc. omenirea isi descopera in sfarsit starea de nebunie colectiva (in usa, unde sta sor-mea, e la fel; reformulez: identic).
dar probabil ca in momentul asta trec printr-o pasa mai buna, si m-am hotarat sa argumentez cu partea plina a paharului :); cat o mai fi si asta plina, caci snapshot-ul tau e la fix: "Nebunia e ca, dupa ce am inaintat chinuit, am inceput s-o luam din nou la vale."
Nu stiu cat de dezastruos este asta; totdeauna e loc de mai rau. mai exact, cat timp UE si NATO exista, romanii, ca indivizi, se vor descurca. insa cred ca dezastrul ar fi ireversibil pt. noi daca UE s-ar destrama. si nu atat ca romania ar fi iar aruncata in afara istoriei; problema este ca individul de rand nu ar mai avea refugiul oferit acum de acest teritoriu in care circula liber dupa oportunitati. acest scenariu combinat cu cosmarul dat de marele frate de la rasarit, ei bine, aceasta ar fi ultima catastrofa!
planul de aici ar merge si la noi.
RăspundețiȘtergeregelu: Nu e vorba de deprimare! Cand am spus ca Romania isi cam traieste ultima perioada am facut o estimare la rece. Nu e o exagerare, cu toate ca acum asa pare.
RăspundețiȘtergereArgumentul ca atata timp cat va exista UE si NATO ne va fi bine e mai mult o credinta de-a noastra, nicidecum o realitate.
Dane, un pronostic ceva cu o data?
RăspundețiȘtergereSa inteleg ca aveti bani stransi la saltea cand o sa puteti sa cumparati active in Rromanica la discount de 99% cand se va atinge fundul sacului?? Si daca raspunsul e da sub ce forma sunt acei bani, dolari, cocosei de aur?
B: La ce oportunitati sunt acum in lume, chiar ca Romania e ultima varianta. Chiar si la un discount de 99.99%!
RăspundețiȘtergere@Gelu
RăspundețiȘtergereDaca apartenenta la structurile euro-atlantice e singurul nostru sprijin, inseamna ca deja am trecut de marginea prapastiei si pedalam in aer, precum coyotul din desene animate :)
Inca un exemplu legat de ceea ce sustineam mai sus, cum ca justitia nu e chiar asa neagra cum pare. Citit pe blogul lui DOC.
RăspundețiȘtergereInteleg ca atunci cand avocaţii lui SOV au cerut amanare pe motiv că nu ar fi citit dosarul cauzei, judecătorii le-au acordat un nou termen; acest termen este de 3 zile. Atat.
Veţi spune ca la acest nivel totul e politizat. Se prea poate. Dar prefer asa ceva, in locul eternelor procese amanate la nesfarsit in urma carora infractorii scapa. Daca se va continua in felul acesta, vom avea unul mai putin. Sper ca nu sustine nimeni ca SOV este un tip onest...
@Alex,
RăspundețiȘtergereAm avut altceva in ultimii 20 de ani?