Cum bine se ştie, pe fondul ameninţărilor inflaţioniste aurul creşte susţinut. E un lucru care, din punctul meu de vedere, este iraţional şi, aşa cum am mai spus, ţine de un complex istoric al nostru. Istoria recentă ne-a mai dat exemple de dezumflare a bulei aurului, dar nimeni nu pare a fi înţeles mare lucru.
N-o să stau să repet aici ceea ce am mai explicat în mai multe rânduri. M-am plictisit să reiau discuţia de la capăt şi să mă lovesc de aceleaşi şi aceleaşi argumente puerile repetate de unii până la epuizare.Ceea ce m-a făcut să redeschid discuţia sunt câteva realităţi menite a ne sugera faptul că preţul aurului începe să scârţâie şi că evoluţia geometrică a preţului său se apropie de sfârşit.
În primul rând este vorba despre performanţe. Evoluţia indicilor americani din ultimele şase luni este superioară celei a aurului. Atât Dow Jones cât şi S&P500 au adus investitorilor câştiguri net superioare în comparaţie cu aurul. Şi aici e vorba numai de preţuri, fără să mai punem în balanţă faptul că deţinerea unei acţiuni îţi dă dreptul participării la profit, în timp ce deţinerea de aur implică numai cheltuieli.
Ceea ce însă reprezintă un semnal de alarmă pentru aur este ceea ce vine dinspre piaţa reală, de acolo de unde aurul are o justificare economică, anume domeniul bijuteriilor. Conform unor date publicate ieri, în SUA piaţa bijuteriilor s-a contractat cu aproximativ 11%. De ce se întâmplă acest lucru e simplu de înţeles: costurile în creştere ale materiei prime au împins bijuteriile la preţuri exagerate pentru o perioadă de criză. În aceste condiţii, consumatorilor nu le-a fost foarte greu să se reorienteze. Dar poate cea mai puternic semnal este cel venit dinspre India, unde avem cea mai mare piaţă a bijuteriilor. Aici se remarcă o mişcare la care, în urmă cu câţiva ani, nici măcar nu ne-am fi putut gândi: aurul este înlocuit de bijutieri cu metale mai ieftine, preferându-se placarea cu aur. Motivul este acelaşi preţ în creştere care nu poate fi susţinut de indieni.
În timp ce dinspre piaţa consumatorilor se primesc semnale clare de saturare, din cealaltă parte a lanţului, dinspre producţie, sosesc veşti despre nebunia investiţiilor. Astfel, febra galbenă a cuprins Africa, unde(a câta oară?) viaţa unui om se măsoară în fire de aur, iar toxicitatea procesului de extragere a aurului nu interesează pe nimeni. Nebunia pare a fi cuprins şi Europa. În Bulgaria sunt zvonuri că se va redeschide o fostă mină de aur, iar România pare a intra în linie dreaptă cu dezastrul de la Roşia Montana. Acestea sunt doar câteva exemple, dintr-o listă imensă de investiţii în domeniul extracţiei aurului. Aşa cum în urmă cu trei ani trăiam maximul investiţiilor în dezvoltări imobiliare pe o piaţă a cărei cerere se subţia zi de zi, acum trăim mania investiţiei în aur.
Sunt numai câteva elemente care ne sugerează că ne aflăm aproape de punctul maxim al unui balon. Personal n-am investit în aur deoarece nu am încredere în el. Am preferat investiţia în economia reală şi cred că nu m-am înşelat. Cel puţin până acum. Dacă am avut sau nu dreptate, rămâne să vedem.
dane, sunt convinds ca ai si o teorie impotriva argintului...acum sa te vad!
RăspundețiȘtergereShocking NIA Interview with Bill Murphy
RăspundețiȘtergereGuest Post: What The Silver Vigilantes Understand That You Probably Don’t
Based on some of the latest conjecture, Morgan’s short position totals a whopping 3.3 billion ounces. If, therefore, the buzz about J.P. Morgan and silver is even half true, the prestigious investment bank could be cruisin’ for bruisin’.
For perspective, 3.3 billion ounces is roughly equal to:
1) One third of all the world’s known silver deposits;
2) Two times the world’s approximate stockpiles of silver bullion;
3) Four times the annual mined supply of silver;
4) 30 times the inventory of silver at the COMEX.
Ahaa, deci opiniile contrare nu mai sunt permise. Nici macar exprimate de catre altii mai priceputi la asa ceva decat astia care continuati sa ignorati aprecierile de 50% ale metalelor pretioase din ultimele luni.. :)
RăspundețiȘtergereShocking NIA Interview with Bill Murphy: http://www.youtube.com/watch?v=K-92A2rYoB0
What The Silver Vigilantes Understand That You Probably Don’t: http://www.zerohedge.com/article/guest-post-what-silver-vigilantes-understand-you-probably-don%E2%80%99t-arithmetic-human-nature-and-
Based on some of the latest conjecture, Morgan’s short position totals a whopping 3.3 billion ounces. If, therefore, the buzz about J.P. Morgan and silver is even half true, the prestigious investment bank could be cruisin’ for bruisin’.
For perspective, 3.3 billion ounces is roughly equal to:
1) One third of all the world’s known silver deposits;
2) Two times the world’s approximate stockpiles of silver bullion;
3) Four times the annual mined supply of silver;
4) 30 times the inventory of silver at the COMEX.
Ahaa, deci opiniile contrare nu mai sunt permise. Nici macar exprimate de catre altii mai priceputi la asa ceva decat astia care continuati sa ignorati aprecierile de 50% ale metalelor pretioase din ultimele luni.. :)
RăspundețiȘtergereShocking NIA Interview with Bill Murphy: http://www.youtube.com/watch?v=K-92A2rYoB0
What The Silver Vigilantes Understand That You Probably Don’t: http://www.zerohedge.com/article/guest-post-what-silver-vigilantes-understand-you-probably-don%E2%80%99t-arithmetic-human-nature-and-
Based on some of the latest conjecture, Morgan’s short position totals a whopping 3.3 billion ounces. If, therefore, the buzz about J.P. Morgan and silver is even half true, the prestigious investment bank could be cruisin’ for bruisin’.
For perspective, 3.3 billion ounces is roughly equal to:
1) One third of all the world’s known silver deposits;
2) Two times the world’s approximate stockpiles of silver bullion;
3) Four times the annual mined supply of silver;
4) 30 times the inventory of silver at the COMEX.
Mare parte din "aurul" si "argintul" tranzactionat sunt defapt hartii cu acoperire indoielnica. Asa-zisele scheme de investitie in aur sunt defapt la fel de piramidale ca si fondul lui
RăspundețiȘtergereBernie Madoff. Altfel nici nu ar avea nevoie de asemenea publicitate desantata adresata "boborului".
Sunt sceptic si in legatura cu evolutia viitoare a indicilor bursieri, mai ales datorita faptului ca acestia sunt primii care se umfla sub actiunea emisiunii monetare si a expansiunii creditului. Ar fi interesat de vazut cat de mari sunt in general randamentele actiunilor (dividend yields), si mai ales evolutia lor recenta. Evolutia pe termen mediu arata un trend descendent. Si mai interesant - valorile respective ajustate cu inflatia reala, care este mult superioara celei raportate, datorita metodologiei de calcul.
Indiferent de umflarea unei bule sau alteia, evolutia pe termen lung va fi una usor descendenta, datorita factorilor obiectivi (demografie, resurse) care guverneaza procesele economice. Personal nu cred in "pietele emergente" din Asia - ele ar putea fi defapt una dintre cele mai mari bule.
Hmm... un flash crash poate cobori valoarea actiunilor cu 10% intr-o ora. dovedit.
RăspundețiȘtergereOricit de improbabil vi se pare, merita vazut The day the dollar dies.
Hai ca-ti vind si eu niste hirtiute pe care scriu actiuni. Multe si ieftine, am umplut cartusele la imprimanta. Si la schimb accept niste aur monede. Deal?
Spargerea mizeriei care s-a creat cu aurul "de hartie" va creste si mai tare pretul aurului fizic. Vorba cuiva din articolele alea, e suficient sa apara un miliardar din asta mai excentric sa zica "cumpar eu tot ce a mai ramas"... :)
RăspundețiȘtergereCred ca in top 24 oricare s-ar fi calificat pentru a cumpara cele 800 milioane uncii produse anul trecut la 20 USD uncia. In acest context, ceea ce face JPM cu short pe 3300 milioane uncii e pur si simplu bataie de joc. Putem merge asadar si pe varianta lui Max Keyser: Crash JP Morgan Buy Silver... :)
Daca oamenii vor continua sa faca asta, vom constata imediat cat de inutile sunt hartiutele numite FIAT money si cat din "argintul" care circula acum pe piata este real si nu argint "de hartie" cum i se spune. Adica "short-uri" sau chitante emise fara acoperire.
Sa vezi atunci preturi la argint, falimente JPM si alte distractii... :)
cristian dogaru: Daca vei citi articolele mele referitoare la subiect vei vedea ca am tratat in mod diferit argintul. Si aceasta pt. ca argintul are o "justificare economica". Daca maine ar disparea aurul de pe planeta nu cred ca ar suferi cineva. Nu acelasi lucru se poate spune despre argint.
RăspundețiȘtergereFlavian, MadMax: N-am inteles prea bine de la voi ce faceti cu aurul... OK, dolarul e gunoi, actiunile sunt hartii, dar aurul ce este? O materie galbena care straluceste si-atat.
Dar, ma rog, n-are sens sa reiau iar sirul argumentatiei pt. ca e pierdere de timp.
Aurul si argintul sunt moneda. Una reala, tangibila si manipulabila doar pe termen scurt. Asta au fost si vor ramane atata vreme cat omenirea va mai avea nevoie de moneda... :)
RăspundețiȘtergereIntr-adevar, argumentele sunt inutile. Le auzim de doi ani, dar metalele pretioase tot se incapataneaza sa creasca... de fapt FIAT money continua sa piarda valoare... :D
Problema actuala a metalelor pretioase in calitate de moneda nu e raritatea ci mai ales faptul ca nu sunt suficient de lichide, si de acee nici larg acceptate ca mijloc de plata. Chiar daca am niste [mini]lingouri sau chiar monede de aur si argint nu ma pot duce sa-mi cumpar o masina de spalat sau un sac de cartofi cu ei.
RăspundețiȘtergereDaca va exista intr-adevar o trecere catre o moneda confectionata sau macar bazata pe metale pretioase, tranzitia va fi destul de lunga si cu multe hopuri. Practic intregul sistem economic va trebui sa se restructureze, iar crizele nu vor lipsi. In plus, e vorba si de inertia conceptelor despre bani ale indivizilor - sa nu uitam ca in mare parte a lumii au trecut cel putin trei generaltii de cand metalele pretioase au incetat sa fie folosite ca moneda.
atentie la volumele mari din top... corelatie cu volumele mari din bottom (acumulare/distributie).
RăspundețiȘtergeredin octombrie 2008 (cand a facut un volum record fata de perioada anterioara)si pana in noiembrie 2010 (cand a inregistrat un volum record fata de perioada anterioara si mai mare decat cel facut in oct 2008, plus volumul din oct 2010 similar cu cel din 2008)pretul aurului s-a dublat.
cine are ochi de vazut sa vada!
http://www.teletrader.com/_java/jTrader.asp?SymbolName=tts-3230110
Dane, ochii mi s-au deschis in primavara cind la un mic restaurant la citeva sute de metri de Trezoreria USA din Washington DC pe usa scria mare ca accepta Potomaci si ca accepta dar nu incurajeaza dolarul.
RăspundețiȘtergereAm avut o revelatie privind banii. Dupa aceea am inceput sa invat despre ei.
Practic intregul sistem economic va trebui sa se restructureze, iar crizele nu vor lipsi.
RăspundețiȘtergereLook around you... :)
am mai pus un post care a ajuns in cosul de spam; devine enervant.
RăspundețiȘtergeretot incerc sa ma lamuresc de ce sunt asa de prosti economistii de la bancile centrale de cumpara aur.
@madmax
RăspundețiȘtergereDin cate stiu Fed-ul cumpara tot felul de hartii fara valoare. Poate o fi vreo legatura.
Cauza crizelor de tipul celei pe care o traversam este manipularea politica a monedei, posibila doar daca aceasta se afla in prealabil sub controlul unei institutii a statului sau unui cartel/monopol licentiat de stat. Manipularea este cu atat mai facila cu cat moneda este mai putin conectata la un etalon stabil, care sa impiedice emisiunea discretionara fara efecte imediate de devalorizare. Un sistem financiar complex, in care majoritatea "banilor" sunt defapt agregate monetare create de bancile centrale si multiplicate de catre cele comerciale, care folosesc rezerve fractionare, nu poate decat sa distorsioneze si mai mult mecanismul de reglare al valorii monedei in raport cu cantitatea acesteia si respectiv cantitatea de bunuri si servicii tranzactionate.
RăspundețiȘtergerePractic un sistem care indeplineste aceste criterii: nationalizarea emisiunii monetare, deconectarea monedei de etalonul fizic si utilizarea pe scara larga a sistemului rezervelor fractionale, poate persista o perioada mult mai lunga intr-o stare de dezechilibru, iar acesta se poate accentua fara a exista indicii imediate pentru majoritatea actorilor economici. Mai mult, dezechilibrul poate parea acestora o stare de normalitate sau chiar de crestere a bunastarii, cel putin in prima faza. Elasticitatea artificiala a ofertei de moneda aparuta ca urmare a emisiunii fara nicio acoperire si modificarii a ratei dobanzii prin intermediul unui mecanism politic nu poate aduce in niciun caz "stabilitate economica" sistemului, asa cum pretexteaza aparatorii conceptului de banca centrala, ci, dupa cum am argumentat mai sus, cresterea instabilitatii. Insasi stabilitatea nivelului mediu al preturilor, care este tinta principala a unei banci centrale este un nonsens din punct de vedere economic, iar o asemenea situatie, chiar daca s-ar putea realiza in practica ar fi indezirabila din perspectiva ingreunarii calculului economic pentru toti cei care actioneaza pe piata.
Renuntarea la etalonul metalic, si prin extensie la moneda-marfa nu este defapt decat o consecinta inevitabila a nationalizarii banilor, care duce doar la sporirea instabilitatii. Chiar daca ne-am intoarce acum, printr-o masura arbitrara a uneia din marile banci centrale sau/si institutii financiare internationale la etalonul-aur, problema n-ar fi rezolvata decat pe jumatate. Din pacate, doar aceste institutii sunt capabile sa ia o asemenea masura in situatia actuala, pentru ca ele detin cea mai mare parte a stocului de aur. Partea proasta e ca n-au niciun interes sa faca asta prin insasi natura lor, de institutii in esenta politice, deoarece acest etalon reprezenta o constrangere de nesuportat, prin limitarea severa a posibilitatilor de emisiune monetara.
Urmariti clipul asta:
RăspundețiȘtergerehttp://www.youtube.com/watch?v=Yjr7NtntWeQ
si pe asta:
http://www.youtube.com/watch?v=WcNewb1GahE
fiecare intelege ce vrea, macar sunt clipuri funny...
@ Alex
RăspundețiȘtergereO sa-ti dau un singur argument pro fiat money: cea mai mare parte a progresului tehnologic care ne face viata mai usoara a aparut de la folosirea pe scara larga a sistemului flexibil fiat-money in detrimentul sistemului rigid reprezentat de etalonul metal.
De ce? Pantru ca cererea poate fi stimulata mai usor, iar daca este cerere, se face si research.
In rest, normal ca au fost si politicieni iresponsabili care au folosit numai in folosul lor acest sistem fiat, dar per total eu spun ca fiat money a facut mult mai mult bine decat etalonul aur.
Progresele tehnologice ale omenirii din ultima suta de ani sunt covarsitoare si nu ai niciun argument impotriva.
@Zexe
RăspundețiȘtergereArgumentul tau este pur circumstantial, si mai ales complet fals din punct de vedere economic. Stimularea artificiala a cererii, deci a consumului, nu numai ca nu duce la cresterea prosperitatii pe termen lung, dar descurajeaza economisirea, care este singura sursa a investitiilor de succes. Progresul tehnologic poate avea loc doar ca urmare a investitiilor si acumularii de capital.
Cresterea prosperitatii societatii, in care progresul tehnologic joaca un rol foarte important, va fi considerabil incetinita, sau nu se va produce deloc intr-un mediu economic unde mecanismul de selectie a investitiilor, care este dobanda, numai functioneaza corect. Pe o piata unde dobanda este falsificata sistematic, vor fi incurajate toate investitiile, fara nicio noima, lucru care va duce la risipa de capital, care duce in final la scaderea nivelului de bunastare al societatii. In conditiile unei mase monetare independenta de factorii politici, rata dobanzii nu poate fi falsificata pe termen nelimitat, pentru ca cel ce alege sa practice o dobanda artificial scazuta va sfarsi inevitabil prin a-si epuiza propriul capital.
Daca moneda-decret e in conceptia ta atat de importanta pentru progresul tehnologic, ar trebui aruncata la gunoi intreaga Revolutie Industriala din secolele XVII-XX, care a fost finantanta nu cu hartie [igienica], ci cu bani de aur :)
ZEXE:
RăspundețiȘtergereLegatura fiat, evolutie tehnologica este non existenta.
Vad ca mesajul ala din spam nu mai apare.
RăspundețiȘtergereSpuneam acolo ca am avut o revelatie privind banii in primavara in Washington DC, la citeva sute de metri de Trezoreria USA, cind am vazut pe usa unui mic restaurant ceva de genul "We prefer Potomacs instead of dollars".
Cautati pe google sa vedeti ce inseamna.
@ alex, ieconomics
RăspundețiȘtergereBai desteptilor care traiti in lumea cartilor, daca toata lumea economiseste cine naiba mai consuma? Ati citit dar de paradox of thrift nu ati auzit nu? Sunteti pe langa total
@Zexe
RăspundețiȘtergereUnde ai auzit tu de situatii reale unde toata lumea economiseste, pe o perioada lunga de timp? Economiseste pentru ce, si de ce, mai ales? Pana la urma deneficiile investitiei se duc tot in consumul de bunuri si servicii, dar de calitate superioara. Daca pe o piata unde exista o cantitate limitata de moneda toata lumea ar economisi, mare parte din economii s-ar constitui ca depozite bancare sau direct ca investitii, in piata de capital sau alte active. Relativ putini ar alege sa scoata cu adevarat banii din circulatie, tinandu-i la saltea.In cazul depozitelor bancare, bcanca va cauta sa utilizeze banii respectivi pentru credite pentru ca ea insasi ia practic un credit de la deponent in momentul constituirii unui depozit la termen, pe care trebuie sa-l onoreze, cu dobanda. In cazul unui "exces de economisire" cuplat cu un "deficit de consum" banca nu va mai fi interesata de noi depozite, pentru ca nu va putea onora la randul sau platile aferente din lipsa de doritori de credite - pentru consum sau pentru investitii care sa anticipeze crsterea viitoare a consumului. In acest caz, deponentii virtuali vor fi descurajati sa mai constituie depozite prin scaderea dobanzii, iar o parte din bani se vor duce inevitabil in consum, acoperind "deficitul". In cazul contrar, al cresterii cererii de credit pentru investitii sau consum, bancile se vor confrunta concomitent si cu retrageri de depozite. Pentru a impiedica consumul propriului capital, ele sunt practic obligate sa creasca dobanda pentru a descuraja crerea de credit.
In prezent ne confruntam cu dezechilibre de sens contrar, in parti diferite ale economiei mondiale, aparute exclusiv ca rezultat al actiunii statelor. Astazi China, si acum cateva decenii Japonia si-au fortat practic cetatenii sa economiseasca, prin impunerea de bariere comerciale protectioniste, care au impiedicat cu precadere dezvoltarea sectorului de servicii si al consumului intern intr-un mediu sanatos, concurential. Excesul de economii creat artificial isi cauta practic o destinatie pe care a gasit-o exact in finantarea consumului altora, constituit in principal de bunuri chinezesti. In acelasi timp, politica monetara constant inflationista a FED a dus in ultimii ani la erodarea veniturilor mai ales in randul americanilor care traiau modest, sau chiar in saracie. Defapt, politicile inflationiste duc intotdeauna la o distributie dezechilibrata a bogatiei in societate, prin concentrarea acesteia in mainile celor care se afla cel mai aproape de sursa banilor, si care ii pot folosi inaintea celolalti cum ar fi “elitele financiare”. Excesul de credit ieftin, provenit din economiile fortate ale chinezilor a dus, alaturi de masurile "de stimulare a consumului" prin scaderea artificiala a dobanizlor de catre FED, la expansiunea creditului. Acsta a ascuns pentru o vreme scaderea bunastarii americanilor, care, in plus, au fos incurajati sa consume mai mult decat isi permiteau in realitate. Bula speculativa creata astfel, impreuna cu inflatia de fond, au dus la atragerea economiilor populatiei din depozitele bancare, care ajunsesera sa ofere dobanzi real negative, in asa-zise "investitii" care nu erau ceva decat active al caror pret fusese umflat chiar de valul de credit ieftin - imobiliare si actiuni. Criza a devenit vizibila in momentul in care bancile nu au mai avut cui imprumuta, datorita faptului ca majoritatea potentialilor clienti fie erau reticenti, pe buna dreptate, fie erau deja mult prea indatorati. Datorita scaderii cererii din partea acestora, preturile activelor au inceput sa se "desumfle", antrenand efecte in lant: scaderi de preturi, falimente, contagiune - care nu sunt altceva decat fazele parcurse la unflarea "balonului", strabatutr de aceasta data in sens invers, si, bineinteles cu costuri suplimentare. Ramasi fara debuseu, banii chinezilor au inceput sa se reverse pe piata interna, unde de cativa ani alimenteaza cea mai mare bula imobiliara din istorie. Sfarsitul este previzibil si in acest caz.
"Paradoxul zgarceniei" de care vorbeai nu e defapt niciun paradox, ci pur si simplu efectul firesc al unei perioade de supraconsum, care apare intotdeauna ca efect al factorilor politici. Nu cred ca poate fi acuzat de zgarcenie unul care abia mai duce ratele la "plazma", masina si cloaca. Singura entitate care sufera din pricina "zgarceinei" sale este defapt Statul impozitofag, in slujba caruia se afla si economistii care sunt capabili sa descopere astfel de "paradoxuri". Iata ca, spre deosebire de sistemul bazat pe "moneda" fiat, aflata sub control politic si a carei cantitate poate fi expandata la infinit, cu costuri minime, cel bazat pe moneda-marfa se autoregleaza, prin descurajarea rapida a exceselor. Intr-un astfel de sistem, prezenta unei banci centrale care sa asigure “elasticitate” ofertei de bani nu numai ca este inutila, ci de-a dreptul runiatoare!
RăspundețiȘtergere"We prefer Potomacs instead of dollars".Link-ul cu GOGO descrie sistemul extrem de bine si detaliat, pentru curiosii care au bunavointa sa urmareasca materialul.
RăspundețiȘtergere@Flavian
RăspundețiȘtergerePai astia ai nostri ne vand GOGOSi de zeci de ani, si noi le luam de fiecare data. Am putea s-o punem si de-un FOREX cu ce-am strans pana acum :))
@alex
RăspundețiȘtergereDesigur tu ai raspuns la orice, teoria ta este infailibila, iar asta nu ma face decat sa cred ca de fapt nu e nicio teorie la mijloc ci doar o ingramadire de argumente care iti convin.
Discutia e mai lunga, dar ca sa ti demonstrez ca nu te ai informat bine, pe japonezi nu i a pus statul sa economiseasca, ci dimpotriva, incearca sa i faca sa consume si nu reuseste, si astfel ai DEFLATIE in sistem fiat money.....si nu inflatia cum va temeti voi nostalgicii dupa aur.....mai citeste ceva istorie ca nu strica
@Zexe
RăspundețiȘtergereEconomisirea fortata s-a produs in Japonia anilor '60-'70 iar situatia s-a repetat in China anilor '00-'10. Jponezii au avut bula lor imobiliara la sfarsitul anilor '80, la chinezii acum sta sa crape. Scaderea dobanzii de interventie de catre BoJ pana aproape de 0 in anii '90 si continuata pana acum, impreuna cu reprizele repetate de QE din ultimii 20 de ani nu au reusit sa relanseze consumul din cu totul alte motive, care n-au nimic de-a face cu "paradoxul zgarceniei", ci mai degraba cu:
a) Dinamica demografica - populatia in imbatranire accentuata nu mai consuma la fel de mult, preferand economisirea pentru anii de dupa retragerea din activitate. Fnomenul se observa in toate societatile cu populatie in curs de imbatranire, cum ar fi de exemplu Germania - fondurile de pensii si bancile germane se numara printre marii detinatori de datorie suverana PIIGS. In acelasi timp, cele din Japonia au preferat propria datorie suverana.
b) Nivelul ridicat al indatorarii - in special in domeniul ipotecilor, care nu s-a redus semnificativ fata de perioada de boom de acum 20 de ani datorita termenelor incredibil de mari de plata a creditelor - 50, 60 sau chiar 80 de ani in unele cazuri!
c) Politicile asistentiale ale guvernului - cheltuielile publice s-au facut in special pentru mentinerea in stare de functionare a unor firme "zombi", in special din domeniul financiar, a caror solvabilitate a fost compromisa de scaderea valorii activelor ca urmare a spargerii bulei speculative. Socializarea pierderilor si mentinerea unor astfel de "gauri negre" in economice afecteaza negativ consumul.
Deflatie, dar in raport cu ce? Preturile activelor imobiliare au scazut, intr-adevar, dar nu cred ca poti considera o bojdeuca de 60m2 din Osaka "iefina" la aproape $1M. In plus, preturile bunurilor de consum, in special alimente sunt la nivele increibile. In acest context de ce ar fi tocmai deflatia un fenomen negativ? Aici probabil vei veni cu argumentul pastrarii competitivitatii economiei prin devalorizarea monedei nationale. Practic aceasta masura este o forma mai evoluata de furt al propriei caciuli, pentru ca a substitui cantitatea calitatii in general, domeniul exporturilor fiind doar un caz particular, nu este niciodata o solutie inteleapta pe termen lung, datorita erodarii capacitatii de a acumula capital. Practic, tinand moneda slaba vei ramane prizonierul productiei de "cinezarii" mai mult timp decat in lipsa unei astfel de masuri.
Nu sunt in niciun caz un nostalgic al aurului, ci sunt pur si simplu pragmatic - de aceea am mentionat mai sus ca nu sunt foarte optimist in privinta revenirii aurului ca moneda in viitorul apropiat. Din pacate, argumentele in favoarea unui sistem unde sunt folosite monede discretionare, aflate sub controlul direct al guvernelor devin din ce in ce mai greu de sustinut prin prisma unei analize teoretice pragmatice a faptelor recente, iar eu nu fac in niciun caz apel la argumente pe care nu le pot sustine. Acoperirea deficitelor cu maculatura nu poate masca decat pe termen scurt dezechilibrele cronice produse de interventionismul etatic, dar asta e ca si cum ai acoperi gura de canal cu cartoane si te-ai astepta apoi ca nimeni sa nu-si rupa gatul cazand inauntru :)
Un amic cu care mă intersectez mereu investeşte în aur, cred că a ajuns la o sumă importantă. Discutam cu el acum vreo 2 ani, după ce citisem un studiu unde se spunea că aurul real e infim mai puţin faţă de cel "în hârtii", de unde rezulta concluzia că totul este o păcăleală. Mi-a râs în nas şi mi-a adus aminte recent de discuţia noastră, lăudându-se cu profitul făcut în răstimp.
RăspundețiȘtergereŞi eu sunt de aceeaşi părere ca şi tine.
Un studiu unde se spunea că aurul real e infim mai puţin faţă de cel "în hârtii", de unde rezulta concluzia că HARTIILE sunt o păcăleală
RăspundețiȘtergereGata, am corectat. Acum e bine... :)
Acum 3 saptamani a aparut filmul acesta care a facut valuri pe net.
RăspundețiȘtergereJP Morgan Silver Manipulation Explained: http://www.youtube.com/watch?v=Gl47z2g2EvI
Ieri a aparut si partea a doua.
Part 2-JP Morgan Silver Manipulation Explained: http://www.youtube.com/watch?v=uPg4qTNTP-E
Mă intreb cate din aceste aproape 1300 tone de aur sunt asigurate cu metal. Fuckin' madness...
RăspundețiȘtergereSmall businesses vs enterprises revolve around the application of the engineer, as they do not have to care about the company per se.
RăspundețiȘtergere