Euro - pasul urmator

O să ne îndreptăm atenţia azi către Europa deoarece tensiunile sunt în creştere pe continent. CDS-urile ţărilor PIIGS sunt la maxime istorice. Nici economiile stabile ale zonei nu se simt bine deoarece, dincolo de aparenta stabilitate, se confruntă cu o lipsă teribilă de încredere. Iar lipsa de încredere se transpune într-o creştere îngrijorătoare a costurilor pentru asigurarea riscurilor. Evident, putem spune că piaţa CDS, în obscuritatea ei, este uşor manipulabilă, dar nu trebuie să absolutizăm deoarece, până la urmă, o creştere preţului asigurarării implică o creştere a costurilor de finanţare, adică exact ceea ce se întâmplă acum.

Portugalia pare condamnată la accesarea pachetului european de ajutorare. Şi aceasta, în primul rând, din cauza presiunilor constante ale Germaniei, un partener din ce în ce mai coleric. Scandalul ajutorului a scăpat în presă, iar aceasta a forţat politicienii locali, în frunte cu primul ministru Jose Socrates, să susţină apăsat teza conform căreia ţara îşi poate gestiona singură problemele financiare. Situaţia Portugaliei este cu atât mai complicată cu cât există deja puncte de vedere oficiale conform cărora ţara nu va înregistra creştere economică nici în 2011. Cum bugetul a fost făcut bazându-se pe o creştere economică zero, riscul de nesustenabilitate a datoriilor ţării este în creştere. Aceasta va afecta, cu siguranţă, succesul emisiunii de bonduri în valoare de 750 milioane - 1.25 mld EUR de astăzi.

Dacă Portugalia ar fi un caz singular nu ar fi elemente de îngrijorare, dar deja lista ţărilor bolnave este mare, iar a celor cu simptome este de-a dreptul îngrijorătoare. Spania este ţara către care se îndreaptă ochii tuturor atunci când vine vorba de ameninţări la adresa zonei. Dezechilibrele economiei spaniole sunt binecunoscuta, dar ţara pare a avea un guvern destul de conştient de problemele cu care se confruntă. Aşa se face că, cel puţin până acum, guvernul Spaniei a reuşit să prevină eventualele probleme. Lăudabil este modul proactiv de acţiune al autorităţilor spaniole. Spre exemplu, acum se desfăşoară un program intens de curăţare a instituţiilor de economisire, vestitele cajas. Acţiunea, începută cu un an în urmă, este menită atât a reforma cât şi a aşeza sistemul bancar spaniol pe baze solide. Cu toate acestea riscurile rămân ridicate, transformând Spania într-un călcâi al lui Ahile pentru Europa. 

Desigur, Spania sau Portulia sunt ţările din prima linie, asupra cărora se îndreaptă în principal ochii observatorilor şi analiştilor. Ceea ce este ciudat e că sunt ţări al căror nume nu s-a pronunţat în actuala criză, dar care înregistrează o inexplicabilă creştere a CDS-urilor asociate. În această situaţie se află Belgia sau Olanda. Astfel, indicele Markit iTraxx SovX Western Europe a ajuns la valoarea record de 2,23 puncte. 

Privind prin această prismă, nu e greu de tras concluzia că Europa a început să piardă accelerat din încredere. Este un element care ar trebui să le dea de gândit serios politicienilor de pe continent deoarece, până la urmă, este vorba de viitorul tuturor. Cum am spus în mai multe rânduri, criza europeană este un joc periculos din care toată lumea are de pierdut. Ar trebui să existe mai multă coerenţă şi, în acelaşi timp, mai multă hotărâre a liderilor politici pentru desenarea şi implementarea unui framework comun care să prevină dezechilibrele similare celor care au împins întreg continentul în situaţia actuală. În mod normal, 2011 ar trebui să fie un an al curăţeniei şi al limpezirii apelor pentru Europa.

Mulţi cred că evenimente precum cumpărarea de debite europene de către China sau Japonia au ca efect o stabilizare a situaţiei. Este o opinie falsă deoarece asemenea acţiuni pot avea efecte de calmare pe o perioadă determinată de timp. Ceea ce face diferenţa şi, în final, trasează direcţia este situaţia fundamentală, de la baza economiei. Până când nu vor fi rezolvate cauzele care au condus la actuala stare de fapt, tensiunile vor continua să apară, iar euro îşi va continua trendul descendent.