Vremuri tulburi

Două comunicate ale Institutului Național de Statistică ar trebui să ne provoace senzații reci deoarece au rolul de a ne readuce cu picioarele pe pământ. În timp ce câțiva târlici se bat cu cărămida-n piept sugerând că ar fi scos țara din dezastru, datele seci ne arată care e realitatea. Nu știu de ce am sentimentul că suntem precum Titanicul care, după ce a trecut de iceberg, a mai mers puțin înainte de a se scufunda pentru totdeauna.

În primul rând mi-a atras atenția un indicator de care ar trebui să se țină cont înainte de a face previziuni legate de piața imobiliară. Este vorba despre construcțiile de locuințe. În trimestrul 2 construcțiile sunt în scădere cu 508 unități față de aceeași perioadă din 2010. Ceea ce deducem din acest indicator este faptul că scăderea construcțiilor accelerează. În aceste condiții, optimiștii pieței mai au ceva de așteptat înainte de a reveni cu prognoze de creștere. Datele însă cu adevărat interesante sunt cele pe semestrul 1. Cu toate că numărul de locuințe este mai mic cu 868 unități față de aceeași perioadă a anului trecut, remarcăm un lucru care ar trebui să ne pună pe gânduri: numărul de locuințe noi în mediul urban scade puternic, cu 1524 în timp ce numărul locuințelor noi în mediul rural a crescut cu 659 unități. Cu toate că este prematur să tragem concluzii(chiar dacă se manifestă o evoluție crescătoare T1->T2), aceasta ar putea sugera o inversare a direcției de migrație oraș-sat. În același timp, cred că această mișcare este una premergătoare creșterii prețului proprietăților agricole.

Indicatorul extrem de îngrijorător este însă cel referitor la investițiile în economia națională care, în trimestrul 2 au căzut cu 8.6%(YoY). Ca și în cazul construcțiilor noi, avem de-a face cu o accelerare a scăderii investițiilor. În ceea ce privește evoluția semestrială, avem, de asemenea, o scădere de 6.3%(YoY). În timp ce indicatorul referitor la locuințele noi este unul care, la un moment dat, ar putea să nu conteze, cel referitor la investiții este unul esențial care ne sugerează că suntem departe de a ieși din recesiune. Dacă ar fi să fac o comparație, cred că ne aflăm într-o perioadă similară celei din 2008 și că este extrem de posibil să avem de-a face cu un nou scenariu similar celui de la sfârșitul lui 2008.

Intrarea și ieșirea din recesiune au la bază elemente mult mai subtile decât cele două trimestre de scădere sau creștere economică. Modul de detecție a recesiunii bazat pe metoda celor două trimestre este unul utilizat de către jurnaliști datorită simplității sale. La nivel de stat însă se utilizează algoritmi mult mai complecși care țin cont de numeroase variabile. Desigur, aceasta este valabilă în țările în care există specialiști. La noi, incompetența care a penetrat toate straturile și punctele cheie merge după metoda urechii.