Prezent la Davos, președintele Islandei, Ólafur Ragnar Grímsson, s-a făcut remarcat printr-o întrebare retorică: „Why do we consider banks to be like holy churches?”. Președintele reales pentru a cincea oară a fost singurul politician care s-a opus planului de supra-îndatorare a țării ca urmare a unui faliment celebru. Planurile impuse din exterior, având - în mod evident - suportul marilor instituții financiare internaționale, presupuneau asumarea de către Islanda a datoriilor făcute de bănci. Aceasta ar fi condus la o politică accentuată de austeritate și la un previzibil faliment al țării.
Așa cum am spus, singurul politician care s-a opus planului a fost președintele Grímsson. Generarea unui referendum ale cărui rezultate au cât se poate de clare, a condus Islanda pe un drum cu totul nou în ceea ce privește criza. Inițial toată media a prezis un dezastru economic al țării, însă mai mult decât retragerea cu tamtam a McDonalds nu s-a văzut.
Până la urmă, păcatul făcut de islandezi a fost acela de a trata o bancă exact ca pe orice altă entitate economică. Rezultatul a fost o revenire rapidă a țării, după un șoc inițial nu foarte abrupt. Contrar tuturor opiniilor, Islanda merge excelent, economia crește, iar marile instituții financiare internaționale sunt gata să reia colaborarea. Asta după ce, în perioada crizei bancare, se juraseră că nu vor mai coopera cu rebelii insulari. Într-o emisiune a lui Richard Quest, Grímsson a explicat cu subiect și predicat modelul câștigător: "Allowing the banks to fail is one of the fundamental reasons Iceland is now in a strong recovery with respect to other European countries".
Modul în care țara și-a revenit îl putem considera un prim punct câștigat în meciul Islanda-Restul Lumii. Cel de-al doilea punct este însă mult mai spectaculos. Ieri, Curtea de Justiție a EFTA(Asociația Europeană a Liberului Schimb) a dat dreptate Islandei în ceea ce privește despăgubirea deponenților englezi și olandezi. Victoria este cu atât mai mare cu cât este vorba de decizia unui tribunal european care recunoaște faptul că nu a fost absolut nimic ilegal în abordarea islandezilor. Și aceasta deoarece nicăieri nu se spune că un stat este obligat să finanțeze din bani publici un fond de garantare a depozitelor(atenție mare la această decizie!). Aceasta înseamnă o recunoaștere în justiția europeană a faptului că nu este absolut nimic în neregulă cu modalitatea islandeză de abordare a crizei.
Landbanski, banca vinovată de tot deranjul, se află în procedură de lichidare. Ca urmare a acestui proces, prin vânzarea activelor băncii, deponenții și-au recuperat aproximativ jumătate din sumele investite, urmând care restul banilor să se recupereze(teoretic) în aproximativ 3 ani. Toate acestea fără ca statul să se îndatoreze inutil. E o lecție care trebuie învățată! Și, mai mult, atenție la decizia Curții EFTA. Poate fi prologul unei perioade interesante.
islanda din pacate e o tara cu o populatie de dimensiunile unui oras mediu din romania , impactul global e minuscul ...
RăspundețiȘtergereSi condiile lor socio-geo-umane le permit sa faca asa ceva. Sint curios daca intr-o tara de dimensiunile Romaniei s-ar putea. Mai mult, de la ce nivel in sus ar putea sa faca o tara asa ceva (suprafata/populatie/dezvoltare)?
RăspundețiȘtergere@Anonim 1,
RăspundețiȘtergereExemplul conteaza enorm si asa ar trebui sa procedam si noi.
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
Ștergerece avem, carele va sa zica: cateva sute de mii de deponenti, in mare parte olandezi si britanici, atrasi de dobanzile frumoase din bancile islandeze. bancile islandeze finanteaza islandezi. islandezii iau banii si apoi intra in incapacitate de plata. statul islandez refuza sa plateasca banii strainilor. islandezii il sprijina. intre timp, banii deponentilor sunt platiti de statele de origine, prin fondurile de garantare, deci de toti cetatenii britanici si olandezi. cu multi bani luati, dar fara povara returnarii, islanda se dezvolta fantastic. ura, hai sa facem toti asa!
RăspundețiȘtergereGresit! Atunci cand depui/investesti banii trebuie sa fii constient de riscul pe care ti-l asumi. De asemenea, trebuie sa fii constient de faptul ca asa-zisul fond de garantare detine doar o fractiune din bani si poate garanta, in cel mai bun caz, doar partial depunerile(in special in cazul bancilor mari din tarile mici). Mai mult, faptul ca exista un fond sau schema de garantare nu inseamna ca in cazul in care acea schema crapa trebuie ca statul sa bage bani publici in afacere. Banii depusi de englezi si olandezi nu s-au pierdut si nu e nicio hotie la mijloc. Doar ca se recupereaza in urma unui proces standard de lichidare.
Ștergerebanii din fondurile de garantare s-au platit deja. iar banii din procesul standard de lichidare cine-i plateste? din cate stiu eu, islandezii, or, in cazul asta toata povestea glorioasa cade.
ȘtergereReciteste ultimul paragraf al articolului si vezi ce-am scris acolo. Eu cred ca e limpede, astfel incat nu-mi dau seama de ce mai continua discutia asta... Bineinteles ca, in cazul lichidarii unei banci, de platit platesc cei care s-au imprumutat de la banca: ori sunt cesionate creantele catre un tert, ori se asteapta terminarea creditului, ori, de comun acord, este agreat un grafic accelerat de rambursare. In tot acest proces nu e vorba decat de debitori si creditori, fara ca statul sa-si asume plata in avans a banilor.
Ștergerenu mai continuam. dincolo de toate, cei care au imprumutat banii, oricum ii vor plati...
RăspundețiȘtergereoricum, hai sa ne imaginam daca modelul islandez s-ar exporta. nu in sua sau in japonia, doamne fereste, ci intr-o tara medie, precum spania sau italia. incearca sa-ti imaginezi consecintele.
am vazut un documentar de max keiser, gheizerul cu bani, cred ca mai e pe youtube.
RăspundețiȘtergereislanda (bancherii islandezi cu banii deponentilor britanici si olandezi) cumpara in draci real estate in anglia (si alte investitii cum ar fi cluburi de fotbal, lanturi de magazine, etc.) in valoare de sute de miliarde de dolari.
tocmai de aia in reportaj max keiser pleaca in islanda sa investigheze cum poate o tara de 300 000 cu un gdp de 13 miliarde sa-si permita astfel de investitii.
...
de acord ca islandezul de rand n-avea idee despre ce fac bancherii lor si e absurd sa li se ceara sa plateasca pentru schema ponzi care a fost sistemul bancar islandez.
nu vad cu ce i-ar influenta pe ei avand in vedere ca produc ceva, au o industrie, faptul ca au cazut bancile islandeze.
pescuiesc, produc aluminiu si energie electrica. si cam atat.
nu cred ca s-a schimbat nimic la nivelul islandezului de rand.
creste economia? adica cum, pescuiesc si mai mult sau produc mai mult aluminiu? si cum adica finanta mondiala vrea sa reia cooperarea, sa mai faca bancherii islandezi o nefacuta, sa mai atraga niste bani de la deponenti si sa mai traga un shopping spree prin UK?
Se pare ca adevarul are mai multe fete in ceea ce priveste Islanda. Ai mai jos un link in care apare parerea cuiva care locuieste acolo:
RăspundețiȘtergerehttp://studiotendra.com/2012/12/29/what-is-actually-going-on-in-iceland/
O singura remarca... Dpdv-ul meu consider ca nu este ok ca fondul de garantare sa fie folosit _numai_ pentru deponentii islandezi. Atat cat a fost, sa fi fost impartit intre toti cei pagubiti, indiferent de nationalitate, (eventual procentual) si restul din lichidare. Asa era normal si se putea tot fara implicarea financiara a statului.
RăspundețiȘtergerePai nu e folosit doar pentru deponentii islandezi. Problema e, ca fondul ala nu-ti garanteaza recuperarea in totalitate a banilor. Britanicii si olandezii (si nu numai ei) au depus sume mult mai mari decat garanteaza fondul iar acum vor sa li se inapoieze in totalitate sumele.
ȘtergereEh... Din cate stiu, tocmai aici e buba din punctul meu de vedere: ca deponentilor straini le-a dat jet si au acoperit numai pe cei islandezi. Si aici ma refer la plafonul maxim garantat, nu la alte sume.
Ștergere"Suspectez" o sustinere a Islandei in aceasta problema din partea fratilor scandinavi, fara a sugera ca acesta este un lucru rau.
RăspundețiȘtergereau stiut sa-si apere "orasul" si isi vad de drum. la noi toti fraternizeaza cu italienii, spaniolii, englezii dar sa ne unim in fata celor care rup din tara asta n-o sa vezi in Romania.
RăspundețiȘtergere