Să comunici în trei semne

Misterele lumii actuale sunt mari, iar dorințele omului de azi sunt cel puțin ciudate. Alergăm după viteză, eficiență, productivitate sporită, iar rezultatul final este o criză teribilă de timp. Luptăm să ne ușurăm viața, să optimizăm procese, să simplificăm și obținem o societate anxioasă, dependentă de antidepresive. Trăim într-o lume imaginată și dorită de noi, dar avem sentimentul că, în realitate, dușmani de-ai noștri ne-au blestemat să trăim într-o asemenea lume.

Cele enumerate mai sus pot fi completate cu o groază de alte exemple. Ceea ce însă mă frapează este paradoxul dezvoltării tehnologice. Alergăm după dispozitive cât mai mari, care să ne furnizeze cât mai multă informație și părem a ne arăta impresionați de tehnologii voit limitate. Paradoxul Twitter este cel despre care voi vorbi azi.

Twitter pornește de la o idee de-a dreptul stupidă. O metodă de comunicare voit limitată la 140 de caractere. Un fel de SMS puțin modernizat cu funcții sociale și ceva metode rudimentare de categorisire a informației. Tehnologia e, de asemenea, stupid de simplă. Poți face o clonă de twitter în 3-4 ore, după o noapte de beție. Nu e absolut nimic extraordinar. 

Cu toate acestea, Twitter s-a listat cu succes la NYSE. Spre deosebire de Facebook, evoluția post IPO a titlurilor sale a fost peste așteptări. În prezent capitalizarea bursieră a Twitter este de ... aproape douăzeci de miliarde de dolari. Vă puteți imagina așa ceva? Douăzeci de miliarde e o sumă imensă! Aceasta este evaluarea pe care piața o dă în acest moment „afacerii” Twitter. 

Mă întreb cu stupoare, oare ce business poți face din cele 140 de caractere. Lumea s-a inflamat atunci când cei de la Twitter au dat publicității veniturile pe care le-au avut din vânzarea datelor statistice. Mi-am mai pus această întrebare și o adresez și acum: oare se poate cineva gândi că o firmă va face la infinit bani din statistici? Și, mai mult, cxe bani trebuie să faci pentru a acoperi așteptările pieței?

Din punct de vedere al indicatorilor „sociali”, Twitter nu stă deloc grozav. Cei 234 milioane de utilizatori nu reprezintă o bază foarte solidă. Spre deosebire, la intrarea pe NASDAQ, Facebook avea 1.19 mld. utilizatori. Nici măcar din punctul de vedere al veniturilor nu avem vești foarte interesante. În timp ce Facebook intra la cotare cu un venit de aproximativ 3.1$ pe utilizator, Twitter are doar 1.7$. Cum bine știm, Facebook are în continuare probleme de realizare a „temelor” promise, compania tranzacționându-se la un incredibil P/E de aproape 100! În aceste condiții, ce poate face Twitter? Să introducă publicitate? Cum, sub forma mesajelor subvenționate de 140 de caractere? De câtă imaginație ai nevoie pentru o campanie în strâmtul teritoriu al celor 140 de caractere amărâte?

Recunosc faptul că datele pe care le am despre Twitter sunt destul de sărace. E o realitate la care au contribuit și oficialii companiei. Senzația mea este că, asemenea Facebook, Twitter a fost listată pentru a se lua bani atât timp cât se mai poate, pentru a nu pierde ultimul tren. Bula tehnologică în care suntem este din ce în ce mai vizibilă, isteria este în creștere nesustenabilă, iar „fenomenul” Twitter este o mărturie a acestui fapt. 

Nu exclud creșteri chiar și mai mari ale cotațiilor companiilor tehnologice și, prin reflexie, a tuturor piețelor. Impresia mea e că abia acum încep să se facă simțiți banii injectați irațional în așa-zisa economie. Ceea ce ne poate duce cu gândul la un nou episod de nebunie furioasă. Însă, dincolo de percepțiile proprii, cred că riscurile sunt în creștere alarmantă pe piețe. Se apropie un nou spectacol. Tentația intrării e mare, însă e un joc al cartoforilor, un joc din care câștigă strict cei care au noroc.