Noua paradigma monetara

V-am promis cu ceva timp în urmă că vă voi vorbi despre ceea ce va schimba lumea din temelii, despre o nouă paradigmă care va remodela chiar şi interacţiunea dintre noi. Însă, mai mult decât orice, ne va lua prin surprindere, punându-ne brutal în faţa unei realităţi bulversante. Probabil vă întrebaţi dacă, citind cele de mai jos, veţi fi pregătiţi pentru ceea ce urmează. Părerea mea e că nu, dar e totuşi bine să cunoaşteţi „diavolul” mai de aproape.

Înainte de a începe îmi voi permite să vă întreb dacă vă plac băncile? Dar societăţile de asigurări? Dar brokerii? Dar agenţii imobiliari? Probabil, dacă nu faceţi parte dintr-una dintre categoriile enumerate, îmi veţi spune că nu. Şi-atunci, vă-ntreb, nu v-ar plăcea o lume fără bănci, fără societăţi de asigurări, fără intermediari de tot felul? Cu siguranţă că dacă nu vă plac instituţiile enumerate, îmi veţi răspunde afirmativ.

O să încep cu o veste bună pentru cei care aveţi un dinte împotriva celor enumeraţi mai sus: deschideţi ochii şi bucuraţi-vă de certitudinea că, într-un viitor apropiat(să zicem 5-6 ani) toate acestea vor dispărea. Credeţi că glumesc? Nicidecum. Lumea se schimbă mai repede decât vă puteţi imagina, mai ales atunci când lucrurile sunt „unse” în direcţia corespunzătoare. Iar dacă mă veţi considera vreun descreierat care bate câmpii, probabil că, aşa cum mulţi aţi mai făcut-o, veţi sfârşi prin a-mi da dreptate atunci când lucrurile se vor dovedi a se aşeza exact aşa cum am descris-o. Să începem aşadar aventura.

Industria financiară în general şi băncile în special sunt ultimii mohicani care au rezistat schimbărilor epocale prin care trecem. Malaxorul accelerării impuse de tehnologie nu a cuprins decât în mică măsură domeniul financiar. Dacă stăm şi privim limpede lucrurile, industria financiară e anacronică, asemenea unei manufacturi medievale desfăşurându-şi activitatea în plină revoluţie tehnologică. V-aţi mai imagina acum un atelier de fierărie care produce săbii, zale şi scuturi şi-şi încasează contravaloarea mărfii în galbeni? Ei bine, cam aşa arată finanţele lumii acum.

Realitatea e că tot ceea ce înseamnă ban se învârte în jurul unor monopoluri mai mult sau mai puţin legitime pe care statele le asigură unor entităţi dubioase. Problema majoră este dată de faptul că „mecanica financiară” a banului creat din nimic şi căruia dobânda ataşată îi asigură o frână necesară şi suficientă pentru ca lucrurile să nu o ia razna, reprezintă o tehnologie rudimentară, absolut inadecvată lumii actuale. Toate distorsiunile pe care le vedem acum sunt cauzate de modelul financiar defectuos şi care se „blochează” din ce în ce mai des, necesitând intervenţii mereu mai în afara modelului iniţial proiectat. De-aceea tot ceea ce ţine de ban - vezi intervenţiile menite a petici „mecanismul” - este din ce în ce mai scandalos. Regulile se schimbă de la o zi la alta, dar chiar şi aşa, problemele nerezolvate din spate se întorc, de la o criză la alta, şi lovesc mult mai violent, punându-i pe decidenţi în faţa unor decizii care, în alte vremuri, ar fi părut de neimaginat. Lucrurile însă nu mai pot continua aşa, mai ales în condiţiile în care, oricare dintre actorii implicaţi în circuitul financiar actual poate profita denunţând cacialmaua şi spunând „pas”. E doar un fir extrem de fragil care mai ţine lucrurile legate şi, în cazul în care acel fir se rupe, întreaga magie a finanţelor mondiale se poate destrăma într-un haos fără precedent. Este aşadar nevoie de altceva, mult mai strict şi mai credibil. Există? Desigur, doar v-am atras atenţia încă de la apariţia fenomenului. :)

Aţi auzit de Bitcoin? Cu siguranţă că dacă-mi citiţi blogul aţi luat cunoştinţă cu fenomenul încă de la crearea sa. Şi, de asemenea, aţi cunoscut criticile pe care le-am adus exuberanţei cu care mulţi se-aruncă în joc fără să ştie mai nimic despre noua „vânătoare de aur”. Va fi Bitcoin-ul moneda viitorului? Cu siguranţă nu, însă tehnologia din spatele său, blockchain-ul, ca şi noile concepte dezvoltate pe această tehnologie(de ex. smart contract-ul implementat de Ethereum) vor reprezenta monedele care, treptat, vor cuceri o halcă importantă din tranzacţiile viitorului apropiat. Aşa cum am mai spus, nu cred că Bitcoin-ul a apărut „din nimic” aşa cum susţine misteriosul său creator. Mai degrabă sunt convins că e o mişcare abil instrumentată de sforarii din spate şi aruncată fix pentru a-i fi testată viabilitate. De altfel, tot ceea ce se-ntâmpă acum pe piaţa crypto, sunt experimente urmărite îndeaproape de autorităţi şi „insideri” pentru a putea vedea cât de multă libertate pot permite sistemului astfel încât să nu devină „prea autonom”. 

E timpul însă să vedem lucrurile aşa cum sunt şi să încercăm să înţelegem la ce va conduce înlocuirea sistemului monetar actual cu noul concept ultra-tehnologizat. În primul rând vom avea o transparenţă absolută. Orice ban pe care-l vei cheltui se va şti exact pe ce l-ai dat, oricărui ban primit i se va cunoaşte originea. Practic, întreaga ta „identitate financiară” va fi publică, iar tranzacţiile pe care le faci vor putea fi văzute de ceilalţi. Desigur, va exista o oarecare confidenţialitate dată de faptul că nu va apărea publică identitatea ta, ci numărul „portofelului” pe care-l foloseşti(sau al celor pe care le foloseşti), ceva similar numărului de card actual.

Băncile nu vor mai exista, pur şi simplu existenţa lor nu va mai fi necesară, cel puţin nu în forma actuală. Transferurile de bani se vor face fiabil şi-n timp real de către sistem, iar comisioanele vor fi minimale. Creditele şi depozitele(cealălalt business din care băncile îşi asigură veniturile) vor fi înlocuite de platforme în care deponentul va putea alege liber creditele din care-şi va trage dobânda, iar randamentele obţinute vor fi mult superioare celor oferite în prezent de bănci. Dacă vreţi ceva similar, studiaţi platformele de social lending existente în prezent şi pe care noua paradigmă le va duce către optimizări şi flexibilităţi mult superioare celor din prezent. Vreţi să ştiţi cum se va derula un contract de credit? Banal. Un smart contract care va trage, la intervale regulate de timp ratele din portofelul împrumutatului şi va muta banii în portofelele entităţilor care l-au împrumutat. În cazul în care banii nu există, contractul va majora automat dobânda, va calcula penalităţi şi va încerca recuperarea datoriei. Dacă lucrurile se reglează totul e OK, dacă nu, contractul va deveni scadent şi, automat, lucrurile se vor tranşa în justiţie, dat fiind faptul că „smart contract”-ele vor fi recunoscute legal. Aceasta înseamnă că tot ceea ce făcea o bancă utilizând o căruţă de oameni, o va face automat sistemul. 

Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu contractele de asigurare, emiterea şi execuţia lor automatizându-se la maxim. Cu siguranţă că, pentru confirmarea despăgubirii şi încaasarea sumei asigurate, se vor folosi servicii din lumea reală, dar ele vor fi strict legate la platformă şi, pe cât posibil, vor optimiza întregul circuit.

Lucrurile cele mai radicale vor fi însă în domeniul transferurilor de titluri. Practic tot ceea ce cunoaşteţi în prezent ca „piaţă reglementată” - burse de mărfuri, pieţe primare şi secundare, etc. - vor dispărea cu desăvârşire, locul lor fiind luat de schimbul pur şi simplu al unor token-uri derivate din sistemul financiar principal. În prezent avem explozia aşa-numitelor ICO(sau Initial Coin Offering) care ne poate oferi o imagine asupra noii token-izări a lumii. Acţiunile companiilor vor fi token-uri distribuite şi liber tranzacţionabile. Nu va mai fi nevoie de brokeri şi nici de aşa numiţii „depozitari centrali” întrucât la orice moment se va şti la cine sunt anumite acţiuni. Va dispărea astfel şi noţiunea de „acţiuni la purtător” deoarece, practic, toate acţiunile vor fi „la purtător”. Şi nu doar pentru companiile listate, ci pentru toate companiile. De altfel, nu va mai exista noţiunea de „companii listate” ci,probabil, de companii care, pentru creşterea lichidităţii şi încrederii în titlurile emise, se vor supune unor norme sau îşi vor transmite pe anumite platforme datele financiare şi restul documentelor obligatorii în prezent pe burse. Totul însă, de la procesul de listare până la încasarea dividendelor se va face automat, fără existenţa unui terţ. 

Imaginaţi-vă cât de fiabilă va fi emiterea de obligaţiuni corporative. Practic, titlurile vor fi stocate în contracte inteligente şi achiziţia lor va debloca plăţile de cupone la datele specificate către deţinătorul obligaţiunii. Transferul de la o entitate la alta va fi cât se poate de liber, iar la data stabilită, plata se va face către cel care deţine în acel moment obligaţiunea. Automat, fără nicio situaţie, fără niciun centralizator, fără intervenţia nimănui.

Sunt câteva elemente care vă arată cam cum se vor desfăşura lucrurile în viitorul apropiat. Probabil vă întrebaţi cum se vor descurca cei care n-au habar de wallet-uri, criptografie, p2p, etc. Mai simplu decât credeţi! Interfeţele sunt suficient de simple încât omul să vadă pe ecranul telefonului ceea ce-l interesează: că are X bani şi că, în urma cumpărăturilor i-au rămas Y bani. Şi, în ultimă instanţă, banii electronici pot circula la fel de bine şi pe hârtie. Pur şi simplu, îşi semnează tranzacţia cu un cod de bare pe care-l are tipărit pe-un card şi, de la un terminal, doar scanându-şi adresa portofelului, poate vedea ce bani mai are în cont. 

Pare interesant? Reţineţi că acesta e doar începutul. Tehnologia e abia în stadiu incipient şi, legarea ei cu lumea reală, prin legalizarea automată a contractelor inteligente, va conduce la aplicaţii greu de imaginat în prezent. O întreagă infrastructură va fi spulberată de noua paradigmă monetară. Intermediarul din punct de vedere teoretic - dar nu şi practic - va dispărea, absolut totul desfăşurându-se între cel care cere şi cel care oferă. Lumea întreagă se va token-iza şi se va transparentiza. Nu vă bucuraţi însă prea devreme. Profitorii vor fi în continuare în spatele sistemului, iar promovarea noului model financiar la sacră mondială, dincolo de faptul că va răspunde mai bine provocărilor, va conduce la o înrobire cum n-a mai cunoscut omenirea până acum. Dar despre toate aceste consecinţe, probabil într-un material viitor.