marți, 10 decembrie 2019

Minciuni, minciuni și iar minciuni

7 aprilie 2018. Mai țineți minte evenimentul de-atunci? Nu, pentru că societatea vă programează să aveți memoria pe un termen de foarte, foarte, extrem de foarte scurt timp. Azi vorbiți despre Dincă, mâine despre chestiuni financiare complexe, poimâine despre justiție s.a.m.d. De fiecare dată cu încrâncenări ultimative, dar dezumflându-vă la fel de previzibil ca și atunci când v-ați inflamat. Nu-i cazul să mă contraziceți; luați-o ca pe-o axiomă și liniștiți-vă.


Să revenim la subiect. 7 aprilie 2018: platformele media se precipită, marile trusturi de presă urlă ultimativ împotriva „animalului Assad” care a asasinat bătrâni, femei și copii într-un ticălos atac asupra orașului Homs. Numeroase clipuri arată disperarea cu care copii și oameni fără apărare se spală la un furtun pentru a se salva. Și, tot la fel, sunt imagini extrem de clare cu oameni cuprinși de spasme, aflați în proximitatea morții. Tiranul Assad atacase mișelește cu gaz sarin - s-a spus atunci. Mai apoi s-a spus că n-a fost gaz sarin, ci clor și că nu era vorba de Homs, ci de Douma. Adevărul e că nu era o distanță așa de mare între cele două orașe, doar 150km acolo. Se mai pune? Evident că nu.

La momentul respectiv - care-mi aduce obsesiv în minte episodul celor două minute de ură din romanul 1984 - am fost singurul din România care-a negat veridicitatea informației, în urma observării unui element de-a dreptul banal: multe dintre filmele la rezoluție HD încărcate pe youtube și care prezentau atrocitățile atacului chimic, fuseseră încărcate ... cu o zi înaintea respectivului atac. Vă dați seama? O chestiune atât de banal de demontat transformată într-o isterie în masă. Cele două minute de furie lucrau cu vivacitate. Tefeliștii care-mi „monitorizau” blogul porniseră muia făcându-mă terorist, tiran, comunist, pro-rus, insensibil la suferințele oamenilor și alte atâtea invective. Propaganda lucra. Trump tuna și fulgera îngrijorat de soarta copiilor de-acolo și, după ceva vreme, avea să declanșeze un atac cu rachete asupra Siriei pentru a-l pedepsi pe Assad.

Să urmărim însă firul logic deoarece seria prostiilor nu se oprește aici. Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice(OPCW - Organisation for the Prohibition of Chemical Weapons) a trimis imediat o comisie în Siria pentru a investiga atrocele atac chimic. La sfârșitul lunii iunie 2018, comisia a finalizat un raport devastator: la Douma nu există nici urmă de gaz sarin, iar nivelul clorului din gospodăriile oamenilor de-acolo e același cu nivelul existent în orice casă din ziua de azi. Cu alte cuvinte, fake news. Însă epopeea nu se termină deoarece raportul nu era cel așteptat. OPCW, sub presiunea americanilor, revine câteva zile mai târziu pentru a anunța că ... a încurcat rapoartele și că într-adevăr, la Douma Siria al Assad a folosit clor gazos. Asta în ciuda protestelor specialiștilor de-acolo.

Ca să închidem cercul vă voi spune că în 2018 consilierul pentru securitate al lui Trump era John Bolton. Același Bolton care, în 2002, era subsecretar de stat pentru controlul armamentului. Așa-i că nu mai știți ce s-a întâmplat în 2002? Deh, memoria de foarte, foarte, extrem de foarte scurtă durată vă joacă feste. Ei bine, atunci se decreta de la Londra și Washington că Ticălosul Saddam Hussein deține arme chimice și chiar nucleare. Tot un fake news epocal pentru care Toni Blair - limbricul care exercita pe-atunci funcția de prim-ministru al Angliei - și-a cerut mai târziu scuze. După ce-au ucis cu sânge rece zeci de mii de oameni, după ce-au distrus țări și populații, mizerabilii de la Washington sau Londra ies pe TV cu lacrimi de crocodil și-și cer scuze. Asta fără să vezi inflamări de-ale porcurorilor de la Haga, fără isterii media. Ba chiar stârnindu-le lacrimi de emoție unor prostovani proaspăt ieșiți din „cele două minute de ură”.

Să trecem însă peste pentru a înțelege cum acționează ticăloșii. Trei membri ai OPCW au decis să rupă tăcerea și să dezvăluie presei modul halucinant în care a fost compromis raportul. Credeți că i-a băgat cineva în seamă? Canci. Treaba însă s-a rostogolit în momentul în care WikiLeaks a relatat problemele din cadrul organizației și modul halucinant în care a fost falsificat raportul cu pricina. Presa, cu câteva extrem de mici excepții, a tăcut din nou. Sâmbăta trecută, jurnalistul Tareq Haddad a demisionat cu scandal de la Newsweek, acuzând conducerea publicației că ascunde ticăloșia.

De altfel, problema e cât se poate de sulfuroasă, mai ales în condițiile în care, după ce media se inflamase cu privire la așa-zisul atac chimic, șeful Pentagonului, James Mattis, declarase că nu deține probe concrete cu privire la atacul chimic din Siria. Opinie care a fost schimbată rapid de jegul John Bolton, șobolanul care are pe conștiință milioane de vieți nevinovate, distruse. Ce pedeapsă ar putea exista pentru acest ticălos care, de altfel, nu-i decât vârful unui aisberg masiv care conduce de facto SUA. Problema fake-news-ului de-atunci este că SUA au bombardat Siria. Acolo nu le-a ieșit socoteala. Al Assad e în continuare la putere și poate acuza SUA de agresiune ilegală. Bombardarea fără justificare a Siriei ar trebui să se lase cu despăgubiri grase pe care SUA ar trebui obligată să le plătească. Dar cine să facă dreptate pe lumea asta?

Însă povestea nu se încheie aici deoarece un nou scandal zguduie Pentagolnul. De data aceasta bomba este detonată de Washington Post care acuză oficiali ai armatei că au ascuns voit faptul că războiul din Afganistan - cel mai lung conflict din istorie în care e implicată armata americană - nu poate fi câștigat. 775 000 de militari americani implicați în conflict, peste 2 400 de militari americani morți și mai bine de 20 000 de răniți. Acestei liste ar trebui să adăugăm și soldații pe care noi i-am pierdut acolo, în cel mai stupid conflict din istoria recentă, conflict în care statul subteran de-aici ne-a implicat absolut ilegal, deturnând fonduri substanțiale care-ar fi trebuit folosite la altceva. Să închidem însă paranteza. Scandalul „mistificărilor” de la Pentagon are două aspecte. Pe de o parte e menit a ascunde scandalul în creștere al falselor atacuri chimice din Siria. De cealaltă parte însă e un semnal de slăbiciune extremă a SUA.

Afganistanul e blestemul imperiilor. Nu-mi dau seama de ce toate imperiile au avut tentația Afganistanului, o țară aridă și neprimitoare în care doar cei ai locului sunt bine primiți. Și, pe măsura tentației, toate imperiile care-au încercat „tentația” și-au rupt gâtul acolo. Pe 15 februarie 1989 URSS se retrăgea rușinos din Afganistan, punând punct unui război de nouă ani, o lună, trei săptămâni și o zi. După retragere a urmat o degringoladă a Imperiului Sovietic pe care o știm cu toții și care-a fost stopată de Putin. Americanii sunt de optsprezece ani acolo și-au pierdut o groază de bani. Și vor continua să mai piardă, în ciuda evidențelor că Afganistanul e un eșec major. Atât de mare încât va declanșa căderea definitivă a SUA din poziția în care e artificial cocoțată acum.

Siria a arătat lumii că „jandarmul mondial” e un termen perimat. Afganistanului îi va reveni cinstea de a arăta lumii că marele imperiu nu există, fiind de fapt un hidos rege gol care-și va merita din plin soarta. Nu vă mai întreb decât un singur lucru: ce vom face noi atunci?

16 comentarii:

  1. armele trebuiesc testate si vandute, oamenii antrenati. da ce sa nu avem conflicte de genul, militarii capata experienta de lupta, armele isi dovedesc eficienta ... sau nu ... la final profitul creste

    RăspundețiȘtergere
  2. E bine. Americanii nu mai sunt jandarmi mondiali. Rusii nu mai impresioneaza pe nimeni, iar populatia le scade. Chinezii tocmai aterizeaza, iar in curand incepe sa le scada populatia. Am scapat de grija hegemoniei.
    De acum stam linistiti in UE si devenim azil de batrani low-cost.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ar fi bine, insa nu uitati ca viitorul rege al Angliei ne vrea transformati in Gradina Maicii Domnului. Oare cite milioane de batrini vor avea "permis de sedere" in aeasta minunata gradina BIO, 2,3 4 mil MAXIM?

      Ștergere
  3. 1) Poate s-a dorit ramanerea intr-un razboi ce nu poate fi castigat pentru a da de lucru complexului militaro-industrial, pe cheltuiala contribuabilului. 2) Cine urmeaza sa-si rupa gatul in Afganistan peste 20 de ani? Oare China? :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. China care se considera mult superioara civilizatiei europene, NU A LUPTAT SI NU VA LUPTA vreodata in vre-un razboi al albilor si nu va fi tirita intr-un teatru de razboi dincolo de granitele sale.
      Comparativ cu noi, cu vesticii care nu au nimic definit la orizont, nici un ideal si nici o directie, poporul chinez are o misiune universala de indeplinit pentru care s-au pregatit MII DE ANI din timpul multor dinastii.

      Ștergere
    2. In plus pe chinezi nu-i intereseaza drogurile si drogarea propriei populatii. Vizitati, razboaiele opiumului!

      Ștergere
  4. Cand americanii l-au sustinut pe Assad sa preia conducerea Siriei, n-au luat in calcul si faptul ca este un presedinte patriot. A devenit indezirabil atunci cand s-a opus dezmembrarii teritoriale a tarii. Din cate mi-amintesc, rusii s-au impotrivit venirii acestuia la putere, pare-se prin 2007 (la al doilea mandat, dar ofiterii CIA, care au "analizat" situatia, au dat unda verde aceleiasi persoane considerandu-l obedient. Nu spunea Karl Rove la vremea lui ceva de genul ca "atunci cand actionam, ne cream propria noastra realitate, iar in momentul in care voi incercati sa va puneti in miscare, noi americanii vom crea alte noi realitati pentru ca suntem actorii istoriei, iar voi, voi toti veti ramane doar sa studiati ceea ce facem". Am citat din memorie, n-or fi aceleasi cuvinte, dar ideea, cu siguranta, asta este.
    Intr-alta ordine de idei, n-am stiut ca a fi rusofil e o dezonoare, o compromitere a substantei unui om. Dar...tempora mutantur et nos mutamur in illis!
    Ca raspuns la intrebarea de final, cu siguranta divizati si asimilati altor natiuni, vom gasi alti conduri fata de care sa ne inclinam exagerat si servil. In fond, o buna parte dintre conationalii mei au invatat teribil de bine pozitia chelnerului!

    RăspundețiȘtergere
  5. Aram Tzova, adica zona denumita acum Siria, este un teren, iar ca toate terenurile acesta apartine lui Dumnezeu, iar El il da cui vrea; ulterior se tranzactioneaza.
    Scurt pe 2.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa numesti tu Predictorul Global - Dumnezeu? :))

      Ștergere
    2. Sunt unii care stiu ca El exista si altii care cred in El.
      A crede inseamna a nu sti.

      Ștergere
  6. Mankurtii vor pupa noul stapan acolo unde ii place.

    RăspundețiȘtergere
  7. Mulțumesc domnul Dan că cel puțin mie, mi-ați reamintit de numele ăstora. Evenimentele m-i le amintesc, nu mai știam numele ăstora cu grad de fruntaș în organizația lor. De plătit, plătim tot noi pentru că vom alege tabăra care pierde. Dar plătim regește pentru toți. Vor pune mina pe umărul nostru, ne vor privi în ochi, cu cealaltă mina ne vor fura portofelul, și vor spune mulțumesc camarade, dar gindesc tovarășe, și atit. Noi o să ridicam capul și vom pupa mina înaltei porți. Atit. Prostii plătesc. Mulțumesc

    RăspundețiȘtergere
  8. Desi analiza e corecta e prea punctuala... in raport cu concluzia, episodul sirian e doar o mica infrangere si nu reflecta dimensiunea dezastrului.

    Putin in 2008 a fost presat de Vest sa nu mai candideze. Biden a venit personal la Moscova sa ii spuna ca Rusia nu e suficient de puternica si ca nu va rezista la presiunea vestului. Raspunsul lui Putin a fost... da Rusia nu are puterea sa va faca fata dar are puterea sa decida cine va fi viitorul lider al lumii.

    Desi rusii si-au mentinut dorinta de a coopera cu Vestul, americanii in 2009 le-au dat butonul Reset la misto iar in 2014 au pornit lovitura de stat Ucraina. Au mizat ca rusii vor intra in Ucraina si ar fi fost un Afghanistan 2 pentru ei. Combinat cu sanctiunile economice blocarea exporturilor ar fi dus la o a doua prabusire gen 89. Rusii nu au muscat momeala si s-au reorientat pe chinezi.

    Presiunea imensa pe care vestul a pus-o pe Rusia si China le-a facut sa treaca peste animozitatile istorice si sa formeze un pol de putere indestructibil. Prima conducta din Siberia livreaza din 2019 gaze in China si urmeaza multe altele.

    Desi rusii au dat semnale clare ca prefera Vestul viziunea obtuza a americanilor a condus la aceasta infrangere geostrategica ale carei efecte le vom vedea in anii ce vor urma.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Rusia si China isi dezvolta sisteme de aparare si in general arme defensive, nici una nici alta nu are pretentii hegemonice, din acest motiv se si impaca perfect pentru ca se respecta intre ele si nu concura pentru un rol hegemonic.

      Relatiile UE – China un imens potential economic
      Unii sunt speriati cu China, altii fac afaceri cu China si unii si altii sunt din UE. Pradox RO

      Aparitia acestui articol este cauzata si de necesitatea de a se acoperi informational o zona a lumii care nu este prezentata in mass media romaneasca si nici in cea occidentala, decat in rare ocazii si numai intr-o anumita perspectiva politica, EurAsia si Asia de Sud-Est.
      Cetatenii romani au dreptul sa fie informati corect si coplet de tot ce se intampla in lume, mai ales atunci cand li se cere ca sa pactizeze cu statele si uniunile ce urmaresca Globalizarea.
      Vorba lui Caragiale: Globalizare, Globalizare dar sa o stim si noi.

      Lipsa de stiri poate crea o ingrijorare si in general ingrijorarile pot constitui stiri de mare interes.
      Ca sa putem intelege mai bine evenimentele care se petrec la noi este necesar sa cunoastem cat de cat si ce se intampla pe plan international, dar in exclusivitate, in toate zonele geografice, fara discriminare si fara filtre de orientare politica.
      Guvernele noastre continua cu succes traditia miseleasca a domnitorilor pre-fanarioti, care se intreceau la cresterea birului si dadeau imense peschesuri ca sa prinda domnia, i-au dezgustat pana si pe otomani, incat acestia au decis ca ei sa numeasca pe domnii fanarioti.

      Dar actualele guverne au mers si mai departe, au ales sa fie sluga la DOI stapani, UE si SUA.
      Ceea ce nu ne interzice UE ne interzice SUA si asa presedintii si premierii, cat si sefii de partid merg la Mecca, scuzati la Brussels sau Washington sa dea peschesuri si sa vanda tara pe 2 bani.

      Eveniment
      Joi, 28 Noiembrie, de Thankgiving Day s-a deschis la Beijing a XI-a editie a Targului de Investitii Internationale al Chinei, o ocazie deosebita pentru ambasadorii tarilor straine la Beijing, cat si pentru delegatiile comerciale straine, invitate la targ, de a incheia afaceri importante cu companiile chineze si eventual cu ajutor financiar asigurat de bancile chinezesti la rate decente si in conditii reciproc avantajoase.
      In primele 10 luni ale acestui an companiile chinezesti au facut investitii directe, din fondurile lor proprii(ODI), fara investitii din banci, in valoare de 90 miliarde de dollari$, in 164 de tari si regiuni, ceea ce reprezinta o crestere de 5,9% fata de anul trecut.

      Pe agenda de activitati a Ambasadei Romaniei la Beijing nu se mentioneaza nici o activitate legata de acest Targ International, desi Ministerul Afacerilor Externe al Chinei a invitat pe toti membrii ambasadelor si consulatelor din China.


      Jiuzhaigou, in sudvestul Chinei, Provincia Sichuan - Photo chinadaily.com.cn

      Inceputurile
      Relațiile dintre UE și China au fost stabilite pentru prima dată în 1975, capatand un format juridic prin acordul de comerț și cooperare din 1985. De atunci a existat o evoluție impresionantă în relațiile bilaterale, cu intalniri anuale, o multitudine de reuniuni oficiale(peste 60 de dialoguri oficiale) și cooperare amplă cu privire la multe aspecte ale preocupărilor globale.
      Cu toate acestea, relațiile sunt încă tulburate de embargoul asupra armelor și de refuzul UE de a acorda Chinei statutul de economie de piață.
      Economia de piata sau “piata libera” oricum nu exista in stare pura si naturala, pietele sunt peste tot si oricand controlate de guverne sau entitati bancare. In ce priveste embargoul asupra armelor este o urmare a evenimentelor din 1989, Piata Tiananmen, cat si a opozitiei Chinei la inerventia NATO in Kosovo.

      În ceea ce privește comerțul, UE este cel mai mare partener al Chinei, în timp ce China rămâne a doua cea mai mare partenera comerciala pentru UE. Volumul importurilor din China se ridica la €375 billioane, iar exportul este de €198 billioane, in 2018.

      Ștergere
    2. Articolul e foarte ok iar efortul pro bono este admirabil.

      Singura mea clarificare ar fi ca episodul sirian e doar un mic capitol esuat in efortul de a submina duo-ul Rusia China. Cand au inteles ca rusii nu musca momeala in Ucraina americanii aveau nevoie sa mareasca presiunea intr-un alt mod. Solutia a fost creeze un al doilea furnizor de hidrocarburi pentru clientul UE a carui conducta trebuia sa treaca prin Siria.

      Esenta esecului este ca in loc sa fisureze acest duo Rusia China, prin presiune simultana l-au transformat intr-un parteneriat strategic. Partea si mai proasta e ca natura parteneriatului presupune investitii acorduri comerciale multi bani din care rusii nu mai pot iesi chiar daca americanii si-ar reconsidera in viitor pozitia. Iar asta s-a intamplat desi rusii au explicat Vestului ca asta nu ar fi prima lor optiune. Motivul e simplu... cand aia mici galbeni si foarte multi vor deveni oleaca mai infometati vor navali in Siberia si singura sansa a rusilor sa ii opreasca vor fi lovituri nucleare pe propriul teritoriu.

      Pana in 80 R&D si productia se facea in Vest
      Din 90 R&D-ul se facea in Vest productia in China.
      Din 2010 R&D-ul se face in China si Vest productia se face in China
      Din 2020 R&D-ul se va face in Rusia si China si productia in China.

      Adevarul e ca China este de speriat pentru cei care conteaza. Pentru noi insa care nu mai avem nici capacitati de productie si nici forta de munca poate fi un leverage care il putem folosi asa cum il folosesc si altii.

      Ștergere
  9. o sa printez asta si o sa o lipesc prin oras:

    "Mai țineți minte evenimentul de-atunci? Nu, pentru că societatea vă programează să aveți memoria pe un termen de foarte, foarte, extrem de foarte scurt timp. Azi vorbiți despre Dincă, mâine despre chestiuni financiare complexe, poimâine despre justiție s.a.m.d. De fiecare dată cu încrâncenări ultimative, dar dezumflându-vă la fel de previzibil ca și atunci când v-ați inflamat. Nu-i cazul să mă contraziceți; luați-o ca pe-o axiomă și liniștiți-vă."

    Daca puteti, faceti si voi la fel!

    RăspundețiȘtergere