Mașina de tocat

Până mai ieri Bill Gates era cavalerul pe cal alb al pandemiei. Dădea răspunsuri tranșante, propunea dictaturi medicale greu de imaginat și dispera pe orice om normal. În plus, era împins de sistem înainte, cuvintele sale erau mai ceva decât cele ale lui nea Nicu pe vremuri. N-aveai voie să zici nici pâs, că imediat erai lichidat mediatic: „retrogad”, „medieval”, „retardat”, „conspiraționist” s.a.m.d.

Iată că steaua lui Kill Bill pare a apune definitiv. După ce nevastă-sa l-a lăsat cu cântec, au început să iasă la iveală tot felul de povești cu Bill și păsăricile. În mod normal, un asemenea scandal merge întotdeauna spre o chestie devastatoare peste Ocean: acuzația de hărțuire sexuală sau, și mai grav, de viol. Dacă ai intrat în gura feminismului radical, poți să-ți iei adio de la liniște. Însă, în cazul lui Gates mai e ceva. Cu ocazia scandalului au mai ieșit la iveală legăturile sale cu Epstein. Și, așa cum veți vedea ceva mai târziu, Epstein nu e un caz închis întrucât va fi folosit în viitor pentru lichidări serioase. 

Până una-alta, Bill Gates a dispărut din prima linie. După ce a plătit sume fabuloase pentru a închide gura unor instituții de presă influente, a făcut din nou un pas în spate pentru a-și salva din avere. Exact așa cum a făcut atunci când a fost prins cu mâța monopolului în sac, fiind cât pe ce să-și vadă imperiul prăbușit. Acum e a doua oară când se retrage în anonimat sperând că va scăpa pentru a avea parte de o bătrânețe liniștită. Eu pariez pe contrariu.

Din același registru, dar cu alt personaj la mijloc, avem dezvăluirea mailurilor lui Fauci. Pentru oricine ar sta să pună treburile cap la cap, ar rezulta ceea ce „conspiraționiștii” spun de-o bună bucată de vreme, anume că Fauci e un ticălos, o păpușă a sistemului care-a executat o misiune. Absolut tot ceea ce a făcut Fauci a fost îndeplinirea pas cu pas a unor taskuri ale unui plan. De asemenea, devine cât se poate de clar că individul știa bine despre ce e vorba, lucrând cu sânge rece pentru impunerea agendei care i-a fost dictată. Știa despre inutilitatea măștii, știa despre „scăparea” virusului din laborator și știa despre tratamentele ieftine care s-au dovedit eficiente, în special despre hidroxiclorochină. Însă, a mers în direcția care i-a fost dictată. 

Mailurile lui Fauci au un potențial teribil de a dărâma pe oricine. E greu de înțeles de către un om normal cum de-au ieșit ele acum la lumină. La fel ca și mailurile lui Clinton, ieșite exact într-un moment critic al campaniei electorale, cele ale lui Fauci ies la lumină într-un moment în care întreaga retorică începe să-și piardă din strălucire. Și, pe măsură ce-și pierde din strălucire, liderii săi trebuie distruși.

Privind prin această perspectivă putem înțelege că atât Fauci cât și Bill Gates, din punctul de vedere al pandemiei, au destine paralele. Ambii s-au urcat pe același val și acum urmează ca ambii să intre în mașina de tocat a elitei. Motivul e simplu: așa merg lucrurile! În spatele teoriei e o chestiune cât se poate de logică, anume că prostimea trebuie ținută în mijlocul unui spectacol perpetuu. Doar așa poți mâna hoardele de sclavi sau semi-sclavi: dându-le eroi pe care, apoi să-i tranșezi în public și să-i arunci în cuva mașinii de tocat. Fiecare urlet de disperare al fostului erou e un sunet care atrage hipnotic prostimea. 

Ceea ce se întmplă cu cei doi e un semn că se apropie momentul în care „se va face dreptate” și „cavalerii” de acum vor fi judecați aspru, în procese publice menite a le mai alina din suferințe celor care-au picat în capcana retoricii seci a idioților puși să execute niște task-uri criminale. Însă, atunci când îl veți vedea pe Fauci sughițând de „regrete” sau când îl veți auzi pe Gheorghiță decretând solemn „am fost un dobitoc” vă rog să înțelegeți că „dreptatea” e făcută de aceleași personaje care-au pus la cale întreaga mascaradă.