Ce s-a discutat la Istanbul?

Absolut toate canalele au dezinformat publicul „explicând” cum „întâlnirea ultrasecretă” din Turcia ar fi una în care s-ar fi trasat liniile directoare pentru semnarea unui tratat de pace. OK, dacă ar fi aşa, de ce s-ar fi întâlnit şefii spionajului din cele două ţări? Mai mult, dacă întâlnirea era atât de ultrasecretă, cum de-au aflat de ea până şi pigmeii gen Borcan? Apoi vin dezvoltările la fel de aberante: „ruşii ar fi cerut întrevederea deoarece sunt epuizaţi” sau, dinspre partea cealaltă, „SUA presează Kievul să înceapă negocierile”.

În primul rând, nicio negociere de pace nu e făcută de şefii serviciilor secrete. Dacă era vorba de ceva mai concret, ar fi făcut-o diplomaţii, după schema uzuală: întâlniri la nivel jos, apoi din ce în ce mai înalte. Şi-atunci?

Chestiunea e mai banală decât pare. De ceva vreme se auzise că ruşii vor să atace radical Ucraina, lăsând-o în fundul gol. De-aici isteria Occidentului în ceea ce priveşte ipotetica utilizare de către Rusia a unei arme nucleare acolo. Urmată apoi de inflamarea oamenilor politici de mâna a doua din Rusia - citaţi isteric de media occidentală - în ceea ce priveşte „dreptul” Rusiei de a utiliza arma nucleară. De fapt n-a fost vorba niciodată de utilizarea unei arme nucleare. Ceea ce-au aflat amercinaii a fost că Rusia intenţionează să genereze un atac electromagnetic la scară în Ucraina. Cele mai puternice arme electromagnetice sunt cele nucleare(se produce o detonare în atmosferă rezultând un impuls electromagnetic extrem de puternic). Culmea, ele nu produc victime(imediat), ci distrug infrastructura electrică a zonei asupra căreia sunt aruncate. Ideea e că o asemenea armă este una murdară deoarece în urma ei se produc aceleaşi radiaţii nucleare despre care ştim, iar utilizarea acestui tip de armament este o încălcare a „liniei roşii”. De aceea s-au inflamat americanii pe vremea când s-a acuzat iminentul „atac nuclear rusesc”. 

Treburile s-au schimbat acum. Ruşii au terminat programul şi sunt gata să desfăşoare atacul electromagnetic. Însă, spre surprinderea americanilor, atacul e programat să fie unul non-nuclear. OK, se cunosc diverse tipuri de arme cu impuls electromagnetic, unele pot fi construite chiar în casă pentru a lupta împotriva vecinilor manelişti. Însă, atât „armele civile” cât şi cele ale armatei au o problemă: necesită o cantitate imensă de energie pentru a acţiona pe spaţii largi. Astfel încât, pentru armată, singura armă eficientă de acest tip este tot cea nucleară. Şi-atunci? 

Aici începe povestea: cu ceva timp în urmă, ruşii „au scăpat” informaţii privind un program prin intermediul căruia au dezvoltat o armă non nucleară cu impuls electromagnetic, având o rază de ... 4-5 km. Informaţiile recente la fel de discret scăpate, spun că s-a reuşit extinderea razei de acţiune a armei, ajungându-se la 15-30 km!!! Se ştie că ruşii au instalat asemenea arme pe rachete hipersonice Zirkon şi că şi-ar dori să înceapă atacurile-test asupra Ucrainei. Ar fi, probabil, cel mai „liniştit” atac. Pur şi simplu s-ar auzi la un moment-dat o explozie în atmosferă care nu produce nicio victimă. Explozia nu are nicio treabă, deoarece atacul s-a produs înainte de declanşarea sa, punând pe butuci întreaga infrastructură electrică din zona-ţintă. Explozia e necesară strict în vederea autodistrugerii armei. 

OK, dar care e legătura cu negocierile din Turcia? Surse discrete din Rusia vorbesc despre faptul că scopul întâlnirii ar fi prilejuit de solicitarea SUA de întârzierea sau chiar oprirea unui asemenea atac asupra Ucrainei. Ce s-a pus pe masă nu spune mai nimeni, însă este clar o tragere de timp de care SUA au nevoie în vederea creionării unei strategii de izolare a Rusiei. După cum aţi văzut, Biden s-a întâlnit cu Xi, întâlnire în urma căreia mass media oficială chineză a devenit extrem de „suavă” cu SUA. În India a avut loc a vizită a lui Janet Yellen în care autorităţile au fost seduse cu includerea ţării într-un pol anti-chinez. Pentru ca aceasta să se întâmple va trebui ca India să sprijine politica de plafonare a preţului petrolului importat din Rusia. 

Cu alte cuvinte, SUA au început clasica tactică de adoarmire a adversaruluiîn timp ce, pe la spate, îl strânge cu funia. Vedem ce-o să urmeze. Dacă vom vedea vreun atac electromagnetic asupra Hersonului - care e prima ţintă planificat - înseamnă că negocierile au picat. Dacă, din contră, vom revedea atitudini belicoase ale Ucrainei, e clar că sunetul american de sirenă i-a tras din nou pe sfoară pe ruşi