Într-un comentariu la postarea mea de ieri, cineva a făcut o observație extrem de pertinentă asupra căreia simt că e nevoie să ne aplecăm mai adânc. Într-adevăr, am discutat despre nenumărate aspecte ale așa-zisului „comerț modern”, dar am uitat un aspect esențial, anume dependența.
Mulți dintre cei care se opun actualului boicot nu se opun pentru că nu ar fi conștienți de practicile incorecte, de marjele nesimțite, de alimentele toxice sau de celelalte probleme grave analizate. Nu, nu aici e problema, probabil mulți sunt total de acord cu ceea ce susținem noi. Și-atunci de ce se opun? E un fenomen mai ciudat. Le e teamă, sunt cuprinși de un tremur când pronunți asta întrucât simt că și-ar putea tăia creanga de sub picioare, că lumea s-ar prăbuși iremediabil. Oamenii aceia sunt asemeni drogatului care devine dependent de dealer. Suferă pentru dealerul de la care știe că-și ia otrava și, dacă află că poliția l-a înhățat, intră în depresie.
Mulți oameni au o relație nepotrivită cu supermarketul sau cu mall-ul. E un efect psihologic pervers care face ca fix aceia care profită cel mai puțin de aceste instituții să fie și cei mai atașați de ele. Omul amărât e fericit să-și cheltuiască ultimul ban la supermarket. Simte că îi crește statutul, că e rege. La fel atunci când se duce la mall și-și cumpără o inutilitate. N-o cumpără pentru că i-ar trebui, ci pentru că-l satisface deplin ideea că și-a cumpărat ceva de-acolo.
Pentru această categorie de oameni, ar trebui stabilite metode de detoxifiere. Sunt sclavii consumerismului, cei care nu ies niciodată din maleficul sevraj al consumului și care-și ratează viețile amarnic. Mă uit la unii dintre ei cu atâta tristețe. Uneori îmi vine chiar să-i trag de-o parte și să încerc să-i scap de obsesia în care trăiesc, dar simt că e imposibil. Mă blochează zâmbetul de satisfacție pe care-l au atunci când, cu inconștiență, mai aruncă o inutilitate în coș. Recunosc, intru rar în supermarketuri, nu sunt un specialist în ele. Dar, atunci când o fac, văd bine cum oamenii se lasă păcăliți de micile trucuri. Când se simt în bani cumpără produsele de la mijlocul raftului, adică acolo unde te uiți prima dată. Sunt cele mai rentabile pentru magazin deoarece ori au marja mare, ori producătorul a plătit locul pe raft. Oamenii le cumpără pe acelea, tremurând de plăcere, cu toate că sub ele sunt, probabil, produse identice sau chiar mai bune calitativ, la prețuri mai mici. Îmi amintesc că am intrat spre sfârșitul lui decembrie ca să cumpăr niște apă carbogazificată. Trecând pe lângă sectorul de pește, m-au doborât efectiv niște bătrâni care erau fericiți că-și cumpără caviar, să facă și ei revelionul „ca bogații”. M-am uitat curios întrucât nu mă așteptam să văd caviar în supermarket. Desigur, erau icre de lump. Dar bătrânii aceia erau atât de fericiți că își permit!
Într-un fel sau altul, despre astfel de fenomene este vorba. Dependența oamenilor de consum este ucigătoare. Consumerismul este cel care împinge oamenii spre însingurare, spre atomizare. Îi face să creadă că diferențierea se face în funcție de ceea ce ai puterea să-ți cumperi. Și uite-așa, o falsă superioritate le devastează viața. Astfel, supermarketul sau mall-ul devin obsesie, scopul lor de a trăi. Exact la fel cum cartoforul își lasă ultima centimă în cazino, la fel sclavii consumerismului tremură să-și dea ultima lețcaie la supermarket sau la mall.
Mă uit cu multă milă și, în același timp, cu disperare la oamenii care-au ajuns să se transforme atât de absurd. Nu poți să pici în capcane atât de rudimentare! Dar asta se întâmplă de-o istorie încoace, e cumva inevitabil. Acum vorbim despre supermarketuri, dar n-ați înțeles dezastrul pe care-l produce comerțul online. Acolo să vezi atomizare și însingurare, obținute prin tehnici absolut criminale de sclavagizare a omului.
Și dacă s-ar limita totul doar la micile trucuri pentru a vinde mai mult, ar fi bine. Doar că acesta e începutul. Entitățile menționate, având influența dată de oligopolul pe care și l-au creat, ajung să impună reglementări, să influențeze brutal politicul. Și uite-așa te trezești cu o lege care-ți spune că n-ai voie să ai un porc în bătătură, că vaca e periculoasă pentru mediu, că grădina ta s-ar putea să fie toxică și multe astfel de aberații. Revin la pandemie: ați văzut modul în care supermarketul a devenit un model de constrângere. Nimeni nu-și mai permitea să intre în supermarket fără mască. Nimeni! Toată lumea se supunea docilă. Și uite-așa, dintr-un canal de distribuție, supermarketul a ajuns un canal de diseminare a terorii. Nu e nimic în neregulă, e un fenomen natural: dacă lași paraziții să te invadeze, aceștia nu se vor opri până nu te vor invada de tot, până la refuz.
Știu că scriu asemeni naufragiatului care aruncă, disperat, mesajul său într-o sticlă, sperând să ajungă undeva unde cineva ar înțelege ceea ce scrie acolo. Din păcate, prin marea masă a sevraților, un astfel de mesaj trece la fel de indiferent precum o face printre valurile mării. Nouă nu ni se pare greu: trebuie doar să deschidă puțin ochii și să privească realitatea în față. Doar că, în ochii „fugarului în iluzie”, realitatea e deja un teritoriu străin, fiind mai periculoasă decât cea mai înfricoșătoare junglă.
Buna dimineata!
RăspundețiȘtergereIn toate magazinele Carefura, la raionul peste proaspat, pretul este afisat la suta de grame si nu la kilogram cum firesc ar trebui.
Am cerut sa-mi vanda 200 grame de pastrav eviscerat.
-Nu se poate, doar la bucata intreaga!
-Dar de ce afisati pretul la suta de grame? Asa au hotarat sefii.
-Dar pretul tastat la cantar este la suta de grame sau la kilogram? La kilogram!
Este singura firma care face aceasta golanie, si OPC-ul doarme!
Toate preturile, indiferent de firma super/mega/hipermarketului, sunt indentice, stabilite intre ei.
Exemplu: banane 6,99 lei, peste tot este la fel.
Dependența de supermaketuri e una, mare, dar dacă ar fi singura încă ar fi bine.
RăspundețiȘtergereLa ea se adaugă însă enorma dependență de drogurile (medicamentele) Big Pharma. Este probabil cea mai gravă dependență.
Dependența de creditele de la Big Finance, dependența de iphoane si masinile de la Big Tech.
Suveranitatea (individuală, a omului și a familiei lui) nu e pentru toată lumea și nu e pentru mâine.
,, Libertatea este un cadou pe care ni-l facem singuri !?! ,,
Si uite-asa ne indreptam spre actul trei al tragediei, si anumeeee, "Daaaa Hangaaarr Gheeeims".Pe locuri....fiti gata ........gea.Hai ,ca nu mai e mult, mai avem doar actul patru.Dar, pe asta vi-l destainui intr-un comentariu viitor ca si asa m-am lungit prea mult.
RăspundețiȘtergereComoditatea, lipsa spațiului de stocare, statutul cum ai zis tu, monopolul, alternativele puține sau greu accesibile, și altele fac din boicot doar un gest simbolic.
RăspundețiȘtergereTotuși, cred ca declinul va veni tot din sistem sau din lebede negre.
Un scenariu ar suficient: prețul la energie, dezastre climatice, deglobalizare, tehnologii disruptive, intreruperea lantului de aprovizionare etc.
Cele mai frumoase lucruri din viaţă, cele care rămân pentru totdeauna în noi, nu sunt lucruri/dependente/hrana,etc....Sunt oameni, situaţii, sentimente, emoţii...
RăspundețiȘtergereRecunoscand ca nu sunt un “specialist” in cumparaturile din supermarketuri, marturisesc ca sunt unele aspecte din cele semnalate de DD in prezentul si anteriorul articol, pe care nu prea le pot intelege desi la nivel intelectual, poate ca are ceva dreptate…
RăspundețiȘtergereSa boicotam supermarketurile: OK, n-am nimic impotriva dar eu si cei din familia mea, nu prea avem cum, oricat am vrea. Nu de alta dar cumparam atat de putin din ele, incat eventualul nostru boicot, n-ar folosi la nimic. In principal, ce cumparam de acolo:
- hrana speciala pentru animalutele casei, care e adaugita cu diferite vitamine, minerale, etc, hrana care oricum, nu se fabrica in Romania. Cumparam asa ceva o data pe luna, adica o data, pentru o luna. Pentru pisici, care au niste necesitati deosebite, fiind dintr-o rasa giganta, cumpar “bobitele” speciale de la o firma online din Germania, in saci de cate 10 kg. Ajunge comanda la mine in cam 7 zile dar cu tot cu transport, pretul e cam 1/3 din pretul care e practicat in magazinele de specialitate din Romania (unde oricum, se gaseste rar ce au ele nevoie, pentru ca Maine Coon pure, sunt rare pe aici)
- Apa imbuteliata, la butelii din plastic de 6 litri. Sigur de calitate indoielnica, desi e romaneasca, dar oricat de proasta ar fi ea, e mai buna decat cea pe care mi-o ofera francezii de la Apa Nova, atat de plina de calcar incat, lasata intr-un recipient pentru 24 ore, lasa depuneri de 2-3 mm pe fundul si peretii acestuia.
- Bere la doze (Tuborg), cate 6x6 baxuri, tot asa, cam pentru o luna si evident, tot o data pe luna.
- In urma unor aranjamente cu unii administratori ai supermarketurilor din jur, cand si cand, mai iau in cantitati mari (+30 kg), cu discounturi bune, diferite fructe scoase de la vanzare pentru ca nu le mai cumpara nimeni (le iau pentru a face diferite rachiuri, pentru uz propriu)
- Sigur, mai cumparam si altele, detergenti, produse chimice, etc dar rar.
Tot restul necesar, il iau fie direct de la producatori (de la carne pana la hartia higienica), fie din productia proprie, fie din China, via Ali Express sau Temu (chestiile tehnice de care mai am nevoie)
Locuiesc la tara. Cumva, la mica distanta de mine, am Kaufland, Carrefour, Penny, Lidl, La Doi Pasi si Profi. Tot foarte aproape, mai am si 8 magazine satesti, dintre care 5 sunt deschise “prin spate”, nefiind deschise legal. Partea faina e ca zarzavaturi, legume si carne pur autohtone si de buna calitate (culmea, la preturi mai mult decat OK!), gasesc tocmai la magazinele alea “ilegale”, pentru ca detinatorii lor se aprovizioneaza cu asa ceva, numai direct de la producatorii autohtoni.
Multi, cand e vorba de hipermarketuri, zic ca na, avem si noi reteaua noastra neaosa, La Doi Pasi. Fals! La Doi Pasi e o franciza lansata de Metro, care e unul dintre cei mai mari retaileri germani si care in proportie de 80% vande produse aduse din strainatate, nu romanesti!
Tor multi, afirma ca boicotul supermarketurilor afecteaza angajatii romani ai acestora si foarte multii producatori romani care vand prin intermediul acestor magazine. Fals! Angajatii romani ai acelor magazine, fie ca sunt sau nu clienti in magazin, sunt platiti la fel, ei luandu-si salariile in functie de prezenta la lucru si de orele cat sunt acolo, nu functie de vanzari! Producatorii romani sunt prezenti in supermarketuri intr-un numar incredibil de mic, fiind insa prezenti foarte multi PROCESATORI romani! Personal, n-am nici o stima pentru acesti procesatori, pentru ca de fapt, ei nu fac decat sa ambaleze sau sa transforme intr-un fel sau altul, materiile prime provenite din strainatate, in felul asta servind tot intereselor strainilor si NU celor ale romanilor!
Inca de mic, am fost invatat de parintii mei, cum “se face” piata:
RăspundețiȘtergere- Nu cumpara produse de care nu ai nevoie sau cu care in mod evident, n-ai ce face!
- Inainte de a pleca la cumparaturi, fa-ti o lista, fie ea si retinuta mental, cu ce ai de gand sa cumperi si incerca sa te conformezi ei.
- Nu cumpara ceea ce ai nevoie de la prima taraba unde ai vazut ca are! Inainte de orice, fa un tur complet al pietei si vezi atat ce vinde fiecare, cat si la ce pret.
- Inainte de a cumpara un produs alimentar, priveste-l atent, pipaie-l si miroase-l. Daca se poate, gusta-l! Cu un patrunjel care arata frumos dar are gust de hartie, oricat de ieftin ar fi el, n-ai ce face. Asa si la rosii, castraveti sau la orice. In principiu, nu cumperi ceva doar ca n-ai ce face cu banii ci, pentru ca ai nevoie si pentru ca vrei sa te bucuri de acel ceva sau de ce prepari incluzand acel ceva.
- Nu cumpara cu sacul, asa cum a umplut acel sac vanzatorul ci alege-ti ce cumperi, tu insuti, chiar daca vrei saci cu produse! Nu de alta dar marea majoritate a vanzatorilor mici, cand ambaleaza in saci, pun la mijloc stricaciunile si la vedere, produsele bune si aratoase.
- Tocmeste-te! Vanzatorul care-ti ofera ce a produs el insusi, va negocia fara probleme. Cel care se aprovizioneaza de la en gross, nu va negocia, nici nu prea are cum!
De acord cu afirmatiile unora de pe aici, ca in piete, exista o mafie care impune preturile si ca in piete, se vand de multe ori, aceleasi produse ca si in supermarketuri, luate din aceleasi locuri, la preturi chiar mai mari!
Daca ai masina, du-te in prima comuna unde stii ca sunt producatori agricoli. Marea majoritate, fie sunt prea batrani, fie produc prea putin, fie n-au pile la mafia pietelor, asa incat vand la propriile porti. Te asigur ca n-ai sa gasesti nicaieri in tara, o batrana care vinde la poarta ei, portocale, banane sau mai stiu eu ce, din astea! Intr-o tura pe strada principala a satului, gasesti tot ce ti-ai propus, la preturi incredibil de mici comparativ cu ce gasesti in piete sau la supermarket si mai mult de orice, produse proaspete si de cea mai buna calitate! Sigur, nu faci asa ceva daca ai nevoie de 3 cartofi si o ceapa ci, daca atunci cand cumperi, te aprovizionezi pentru o perioada oarecare de timp, de cel putin doua saptamani…
Obisnuieste-te sa-ti prepari singur ce-ti place, nu sa depinzi de curistii cu pedale, care ti-aduc un sandwich, o pizza sau mai stiu eu ce, preparate de altii… nu se stie cum sau din ce!
Cumparaturile online, sunt extraordinar de bune! Indiferent de ce produse ar fi vorba! Dar cumparaturile astea, nu se fac bezmetic ci, constituie sau ar trebui sa constituie un proces inteligent:
RăspundețiȘtergere- Stabileste ce ai nevoie sa cumperi
- Cauta sa cumperi direct de la producatori sau daca nu se poate, de la en gross. En grossistul, chiar daca nu e “prima mana”, cel putin e mult mai aproape de ea, decat detailistul.
- Calculeaza costul transportului produsului, pana la tine.
- Nu te axa numai pe producatorii/en grossistii romani, pentru ca in mod surprinzator, sunt incredibil de multi producatori sau en grossisti straini, care au preturi extrem de mici si care folosesc firme de transport, la preturi super-OK! Personal, pentru masinile mele americane, prefer sa cumpar piesele de schimb de care am uneori nevoie, direct din SUA, decat sa le iau de aici. Pe langa faptul ca sunt piese de origine, cu certificat de autenticitate si garantie corespunzatoare si nu facute “pe vapor” sau de vreun SRL obscur, cu tot cu taxe si transport, ajung la mine la un pret, uneori, si de 10 ori mai mic decat cel cerut de comerciantii locali! OK, astept piesele intre 30 si 60 de zile dar am siguranta ca sunt chiar ce trebuie si de calitatea care trebuie! Ca exemplu de cumparatura online, relativ recent, am avut nevoie de o somiera cu arcuri din lemn, pentru un pat. Aici, cea mai ieftina, made in China, in jur de 400 lei + 50 lei transport. Am luat-o pana la urma, de la un producator din Cehia, gasit pe net, la 135 lei + 50 lei transport! In loc de 2 zile cat ar fi durat s-o primesc pe cea de aici, a durat 4 zile ca sa-mi ajunga cea din Cehia. Culmea, la acelasi cost al transportului! Un incalzitor pe motorina, aici e + 1000 lei, l-am luat din Germania cu 375 lei. Acelasi produs chinezesc (chiar identic!), la acelasi cost de transport, cu ajunsul la mine in 5 zile in loc de doua. Etc…
- Nu te lua NICIODATA dupa “promotii”. In 90% din cazuri, sunt false (revenirea la pretul initial sau chiar putin mai mare, dupa o scumpire “strategica”, facuta cu o saptamana inainte). Daca chiar ai nevoie de un produs “la promotie”, cauta-l si in alte parti: nu de putine ori, vei avea surpriza sa-l gasesti “ne-promovat” la altii, la un pret mult mai mic decat cel “promovat”. Exact acelasi produs!
Sigur, nimic din ce am scris eu mai sus, nu este pentru cei adanc patrunsi de spiritul corporatist, care nu vor renunta la Glovo sau mai stiu eu la ce firma din asta, nici in ruptul capului. Ei au atatea ifose si sunt atat de multumiti cu starea lor de sclavi, incat nimic nu le poate zdruncina asta! In plus, lor e inutil sa le spui ceva, pentru ca ei le stiu pe toate si sunt singurii detinatori ai adevarului absolut, in orice! A propos de asta, am vazut si vad destul de des, si pe blogul asta, destui asmenea indivizi.
Nu zic sa fie toata lumea ca mine sau ca cei din familia mea/apropiatii mei, care ne cumparam ceva sau apelam la serviciile altora, doar cand nu ne putem asigura noi ce avem nevoie dar macar atunci cand e posibil, fa-ti singur ce ai nevoie si nu astepta de la altii! A astepta mereu cate ceva de la altii, e cea mai sigura cale spre sclavie. Cand vrei sa faci ceva si nu stii, invata! Cand ai nevoie de ceva, pune mana si fa! Solutii pentru a nu deveni sclav, exista intotdeauna, totul e sa le cauti si sa le aplici…