Dacă 2025 a fost anul în care s-au separat apele, 2026 va adânci războiul tehnologic multipolar

Ceea ce am văzut în 2025 a fost separarea definitivă a apelor în domeniul tehnologic. Rusia și-a dezvoltat o capacitate care e considerată de-a dreptul „antică” în zona producției de chipuri. Stăpânește prin procese domestice producția de chipuri de la A la Z, doar că chipurile respective sunt similare în topografie celor de la începutul anilor 2000. Cu toate că ar putea achiziționa tehnologie străină - prin proxy - nu o face. Și aici vine întrebarea esențială: de ce ar sta o țară în subdezvoltare tehnologică în condițiile în care și-ar putea umple rapid rămânerile în urmă? Răspunsul vine din China.

Într-un mod cât se poate de suspect, SUA a început să elibereze tehnologii către China. Dacă în anii trecuți era considerată o crimă vânzarea chipurilor avansate către China, acum Congresul a eliberat Nvidia de restricții permițând vânzarea de H200. Răspunsul însă a fost surprinzător: China consideră că tehnologia de la Nvidia este una care spionează, motiv pentru care a recomandat companiilor sale să nu achiziționeze, în timp ce în data-center-urile care primesc bani de la stat(sub formă de subvenții sau acțiuni), acestea sunt interzise. Doar că, după toate proiecțiile, recomandările statului s-ar putea dovedi inutile deoarece dezvoltările locale tind să facă absolut inutilă orice recomandare. Motivul e absolut surprinzător: a început ca piața să dicteze oricărui chinez că soluțiile locale sunt mai bune. O să trecem în revistă principalele știri tehnologice care ne vin dinspre China, iar în final vom trage concluziile care se impun.

Probabil cea mai importantă știre care face valuri de transpirație rece pe șira spinării europenilor este cea referitoare la replicarea de către China a tehnologiei de litografie EUV. Litografia este componenta esențială prin intermediul căreia China a fost „ținută în frâu” de sancțiunile americane. Doar că acolo nu s-a stat degeaba. Chinezii au început să recruteze masiv personal specializat, oferind nu doar salarii foarte bune, ci incluzând în pachetele salariale chestiuni care țin de viața de zi cu zi. De exemplu, un astfel de pachet salarial include și soluții locative avantajoase, care, la finalizarea contractului, aduc valoare mult mai mare ca efect al evoluției pieței imobiliare. Canalizându-și eforturile în direcția litografierii, China a reușit imposibilul, prezentând un prototip al mașinii de litografiat suverană, în tehnologie EUV. 

Nu are nimeni pretenția că de mâine astfel de mașini vor fi produse în masă. Celor de la ASML le-au trebuit 18 ani pentru a trece de la concept la producția de serie. Chinezii au dat ca termen de producție anul 2028, iar surse din industrie(din zona occidentală) spun că mai devreme de 2030 le va fi imposibil s-o facă. Dacă însă ne gândim cât a durat să o dezvolte la nivelul de prototip față de cât le-a luat occidentalilor, s-ar putea să avem o perspectivă radicală. E drept, treburile nu stau tocmai roz. China mai are nevoie de o serie de componente pe care nu le stăpânește intern. De exemplu în optică este dependentă de oglinzile avansată de la Zeiss, iar de acoperirea gap-ului sunt responsabile Institutele de Optică din Changchun. Doar că nu e o chestie simplă. Ca să înțelegeți care-i provocarea, imaginați-vă că avem de-a face cu o precizie absolut dezarmantă: dacă oglinda ar fi de mărimea Germaniei, cea mai mare denivelare permisă ar trebui să fie de 1 milimetru!!! De asemenea, avem problema sursei de lumină EUV. Acesta este cel mai mare obstacol. Aici nu e vorba de un bec, ci un proces violent: un laser de mare putere lovește picături de cositor care cad în vid, de 50.000 de ori pe secundă, pentru a crea o plasmă emițătoare de radiație EUV. China nu are încă un laser cu dioxid de carbon suficient de puternic și stabil care să lovească picătura cu precizia necesară. ASML folosește lasere de la firma germană Trumpf, care au sute de mii de componente și sunt imposibil de replicat rapid prin inginerie inversă.

Pentru a depăși problemele menționate - care ar necesita probabil mulți ani - China explorează construirea unor fabrici gigantice în jurul unui accelerator de particule care să servească drept sursă de lumină EUV pentru mai multe aparate simultan(un proiect foarte ambițios, despre care s-a făcut vorbire încă de la primele restricții!).

Aș mai aminti, pentru sceptici, câteva proiecte care demonstrează reziliența teribilă a Chinei. N-am cum să trec peste dezvoltarea de către Huawei a chip-ului Kirin 9030. Analizele arată că chip-ul a fost produs în topologie de 5 nm, în parteneriat cu cei de la SMIC! Iar occidentalii nu au habar cum de au reușit chinezii să ajungă la o asemenea dimensiune, prin utilizarea vechilor litografe! De asemenea, în China avem o explozie de jucători care propun concepte noi de acceleratoare grafice sau chip-uri AI, toate produse doar prin tehnologie domestică. Am rămas surprins să aflu că inclusiv Baidu produce chip-uri AI. Și nu doar că le produce pentru sine, dar are și o cerere impresionantă pentru ele! 

Doar că trebuie să conștientizați că psihologia chinezilor nu este similară celei a occidentalilor care, de obicei, sunt înclinați spre impulsuri de genul „all in”. Cel mai relevant exemplu a fost cel privind apariția DeepSeek. În ceea ce privește construcția de chip-uri, chinezii inovează teribil. În timp ce NVidia folosește cele mai avansate procese de fabricație de la TSMC (4nm sau 5nm) pentru a face tranzistorii cât mai mici și eficienți, China, având acces limitat la aceste tehnologii, a adoptat o strategie numită "System-in-Package"(SiP) sau "Chiplet". În loc să încerce să înghesuie totul pe un singur cip minuscul de 5nm (ceea ce nu pot face fără utilaje EUV), ei iau mai multe cipuri de 14nm sau 15nm(pe care le pot produce masiv și ieftin) și le „leagă” între ele folosind tehnologii de tip 3D Hybrid Bonding. Rezultă astfel un „super-cip” mai mare fizic, dar care are o lățime de bandă a memoriei și o putere de calcul brută care pot rivaliza cu un cip NVidia mai sofisticat.

Celălalt proiect epocal al Chinei este cel al dezvoltării de chipuri analogice necesare tehnologiei AI. Aici nu mai este vorba de nicio „brodare” sau tentativă de copiere, ci este un drum absolut nou pe care l-au ales și pe care-l domină. Cipul se numește ACCEL(All-Analogue Chip Combining Electronics and Light) și a fost dezvoltat de Universitatea Tsinghua, probabil unul dintre cele mai puternice centre de cercetare din China. Chip-ul nu se bazează pe tranzistori clasici ca NVidia, ci pe fotoni(adică lumină) și semnale analogice. Cercetătorii susțin că, deși este fabricat pe un nod de proces „învechit”(cum ar fi cel de 15nm sau chiar mai mare), poate procesa sarcini de inteligență artificială(cum ar fi recunoașterea imaginilor) de până la 3.000 de ori mai rapid decât un NVidia A100, consumând de milioane de ori mai puțină energie! Aplicabilitățile sale sunt extinse, dar, în același timp și limitate ca efect al supra-specializării chip-ului. Acest tip de circuit trebuie proiectat din start pentru o anumită operațiune, nefiind „programabil” în sensul în care sunt folosite circuitele integrate. Doar că este abia ieșit din laborator, contând modul în care performanțele îi vor fi puse în evidență.

De fapt, ceea ce doream să vă arăt este că, așa cum am spus cu mult timp în urmă, anul 2025 a fost cel al separării tehnologice. Așa cum acum sunt refuzate de către chinezi chip-urile Nvidia, la fel, în scurt timp, vor îngheța definitiv comenzile către ASML. De fapt e ceea ce vedem limpede: China a înțeles jocul și se bazează doar pe sine. 

Știați că al doilea sistem de operare utilizat de dispozitivele mobile din China este HarmonyOS al celor de la Huawei(depășind Apple)? Sistemul de operare este unul închis, nepermițând nici măcar existența emulatoarelor de Android. Motivul? Huawei vrea să-și dezvolte totul de la zero și să nu depindă de ecosistemele rivale. Pe moment, firmele occidentale blochează portarea propriilor aplicații deoarece sunt speriate de existența unui ecosistem rival. Dar, așa cum s-a demonstrat de-a lungul timpului, dacă sistemul evoluează, occidentalii se vor grăbi să intre în joc deoarece banii n-au miros.

Ce ne spun evoluțiile pe care le vedem? Că există un drum fără întoarcere, în care fiecare își caută propria cale, diferită de a celorlalți. Tehnologia e suficient de democratizată astfel încât să permită oricui să-și dezvolte propriul drum în care de câștigat va câștiga cel mai creativ. Asta ne arată trendurile care, între timp, au devenit extrem de clare!

Ce urmează? 2026 ne va oferi surprize majore, dar și provocatoare pentru zonele provinciale ale lumii, așa cum e cea în care ne aflăm. De ce spun provocatoare? Pentru că vom fi obligați să înțelegem conceptele fiecăruia și să ne adaptăm. Dacă acum nu am fost capabili să contribuim tehnologic la mainstream-ul lumii, vă imaginați că în jungla care urmează va fi infernal de greu. Dar, ca de fiecare dată, de învins vor învinge cei pregătiți. Adică va fi nevoie de mult mai mult efort și o capacitate de adaptare mult mai mare. Lumea complexă de azi e doar o schiță a lumii infernal de complexe de mâine!