Iranul la limita unui război total

Am tot ascultat media occidentală raportând despre așa-zisele proteste din Iran. Nu, nu vreau să spun că nu au fost sau că nu sunt proteste, dar esențială este înțelegerea naturii acestora. De fiecare dată când văd anumite șabloane, înțeleg exact natura fenomenului.  

Primul element asupra căruia am avut îndoieli a fost modul în care au pornit manifestațiile de acolo: perfect coordonat, în mai multe puncte odată și cu reverberații ample în media occidentală. În general astfel de manifestări arată fără doar și poate „Tiparul Maidan”. N-ai cum să ai astfel de reportaje, descrise cu lux de amănunte, într-o zonă închisă și extrem de supravegheată, așa cum e Iranul. Nu se poate. Iar interesul brusc al mediei occidentale trădează imediat complotul.

Al doilea element a fost cel cu „autoritățile care împușcă manifestanții”. Desigur, dublate de reportaje care spun cu lux de amănunte ce se întâmplă prin spitalele și morgile din Iran. Pentru a înțelege cum funcționează treaba, ți-aș zice să mergei la morga unui spital din apropierea ta și să întrebi câți morți găzduiește. În cel mai fericit caz, ăia de-acolo vor considera că au de-a face cu un nebun și, eventual, vei scăpa cu două-trei șuturi în fund. Imaginează-ți acum ce s-ar întâmpla dacă ai merge într-un spital din Iran să te interesezi câți morți sunt la morgă!!!  

Chestiunea care mi-a atras cel mai mult atenția a fost șablonul din media, repetat obsesiv, cum că „iranienii vor ca șahul să revină la putere”. Un occidental poate fi păcălit cu placa asta, dar dacă i-o spui unui iranian te scuipă. Nu cred că a existat un tembel mai mare decât Șahul, un imbecil care ajunsese ca, la un moment dat, să pară că face totul pentru a sfida sărăcia țării. Un îmbuibat ajuns pe ultima treaptă de degenerare, rămas în mentalul colectiv ca un criminal care trebuie eliminat cu orice preț. Probabil fake-șahul actual(fiul celui alungat de Revoluția Islamică) a vândut Iranul de vreo trei ori până acum, în speranța că se va cocoța pe tron(în imaginea atașată aveți un articol de propagandă al vremii care-l descrie pe Reza Pahlavi drept „cel mai bogat copil din lume”). 

Ca și mișcarea anterioară pe care a făcut-o Israelul atunci când a atacat Iranul, actuala acțiune a fost foarte bine coordonată. Echipe complexe, răspândite ca o pânză de păianjen, au incitat, au organizat și au lovit perfect. Întreaga armată de spioni a comunicat eficient prin intermediul Starlink. O grămadă de terminale au fost livrate fără ca autoritățile să aibă habar ce se întâmplă. Din nou, o lipsă de coordonare a serviciilor de informații.  

Sancțiunile americane și eficiența spionajului israelian au condus la închiderea Bazarului din Teheran, practic inima orașului. Totul pe fondul creșterii prețurilor. Și, pentru ca incitarea să fie un crescendo, au început să apară morții. Oameni care participau la manifestații, luați de val sau, pur și simplu, gură cască, au fost împușcați dim senin. În termeni de specialitate, acestei faze i se spune „sosirea lunetiștilor” și are ca principal scop creșterea nemulțumirii, catalogarea autorităților drept criminale s.a.m.d.

Ceea ce știm este că imediat după începerea „Operațiunii Revolta”, Rusia a trimis Iranului echipamente și specialiști pentru controlul evenimentelor de acest tip. Dacă vă mai amintiți, rușii au contracarat cu succes două astfel de evenimente: în Belarus și în Kazahstan. Suplimentar, în Iran a mai apărut Starlink-ul. Aici s-a mers pe o tehnologie hibridă. Știm că rușii au trimis o variantă specializată de  Murmansk-BN, cu o rază de bruiere de 3000 km. Astfel s-a reușit afectarea a aproximativ 80% dintre pachetele trimise prin Starlink. De unde vine diferența de 20%? Din faptul că satelișii sunt în mișcare continuă, astfel încât bruierea frecvențelor lor nu este eficientă în totalitate.

Pentru rezolvarea întregii probleme însă există un prototip chinezesc care urmează a fi pus în practică în Iran. Acesta utilizează o rețea aeriană de drone de mare altitudine, baloane stratosferice și aeronave specializate care operează la o altitudine de aproximativ 20 km, fiind plasate la câțiva kilometri distanță una de cealaltă. De-acolo emit interferențe care „acoperă” semnalul satelitului înainte ca acesta să ajungă la terminalele de la sol.

Ceea ce însă nu știm cu exactitate cum s-a întâmplat, a fost identificarea cu precizie a punctelor de comunicație Starlink. Agenții iranieni au mers la punctul exact, operând arestări în masă ale membrilor rețelei de agenți. Nu se știe exact dacă e vorba de vreun echipament de identificare, hacking la nivelul Starlink sau, mai pământeanul hacking terestru. 

De ceva vreme urmăresc operațiunile hackerilor de la Handala, grupul oficial al puterii de la Teheran. Aceștia au reușit câteva penetrări spectaculoase, publicând inclusiv liste cu nume și adrese de agenți Mossad, pe care au reușit să le extragă prin operațiuni specifice. 

Extrem de interesant e un alt element. Autoritățile au lăsat inclusiv „lunetiștii” să acționeze, după care, când a devenit evidentă acțiunea, i-au arestat. Filmările operațiunilor au fost puse la dispoziția ambasadorilor din statele aliate Israelului, Aveți atașată o imagine de la evenimentul menționat în care este capturată o imagine relevantă. 

Între timp, disperarea a devenit maximă: SUA, prin Trump, și-a întărit retorica belicoasă, anunțând sancționarea unilaterală cu tarife vamale de 25% a oricărei țări care cooperează cu Iranul. Va fi foarte interesantă impunerea acestor tarife Rusiei, mai ales la importurile de uraniu pe care SUA le face cu nesimțire de acolo. În ceea ce privește China, nu cred că amenințarea lui Trump va fi luată în serios, mai ales în condițiile în care oficialii chinezi au anunțat că Iranul este o linie roșie.

Nu trebuie însă să înclinăm artificial balanța într-o parte sau alta. Ceea ce e cert este că meciul se joacă, iar acum e la intensitate maximă. O atacare a Teheranului de către SUA cred că ar fi o eroare strategică întrucât, cu siguranță, va fi benefică regimului de-acolo. Însă și amânarea are povestea ei întrucât regimul de la Teheran pare hotărât în totalitate să meargă pe mâna eliminării totale a dolarului din tranzacțiile sale, asigurându-și alte proxy-uri monetare și o cale mai rapidă către scăderea prețurilor din țară.

Așadar, alianța SUA-Israel este prinsă într-o dilemă extrem de mare. Doar că, știind cum acționează Trump, tind să cred că războiul va începe în câteva zile. De asemenea, ceea ce consider cât se poate de clar este că, fără o scufundare a unui portavion american, nu cred că se va obține o calmare a lui Trump și o retragere a Americii acolo unde-i este locul.