Pe arabi i-a ars din nou petrodolarul

Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit, Bahrain au avut de suferit mai mult decât Israelul în actualul conflict din Golf. Motivul e unul cât se poate de logic: întrucât atacurile asupra Iranului s-au făcut de pe teritoriul acestora, Iranul a reacționat și a paradit cât a putut. Emiratele Arabe Unite au rămas cu toate programele lor post-petrol în aer, Arabia Saudită se confruntă cu probleme majore, regimul din Bahrain este aproape de final, Qatar-ul și Kuweit-ul au avut pierderi masive de infrastructură.

Sunt două probleme majore ale regimurilor de acolo. Se știe că nu au permis SUA să folosească spațiul lor aerian, dar Trump a ignorat, instrumentând atacurile dinspre aceste țări. Astfel, Iranul a fost nevoit să reacționeze și nu doar asupra bazelor americane, ci și asupra unor elemente critice de infrastructură. Atacurile au arătat că Iranul avea informații puternice întrucât, în afara unor zone secrete - precum centrele de date care erau invizibile pe Google Maps și pe alte servicii de cartografiere - au fost atacate, de exemplu, birouri acoperite ale Mossad-ului din Dubai și alte zone. Asta a produs haos și o degringoladă care s-a lăsat cu pierderi teribile. Emiratele Arabe își văd Dubaiul, perla lor, în faliment și fără mari șanse de revenire. Așadar, pe de o parte SUA a atacat de pe teritoriul acestor țări fără permisiune, dar cel mai grav este că nu a fost capabilă să le apere, în condițiile în care aceste țări acceptaseră bazele americane tocmai ca „garanție de securitate”. La fel ca proștii ăia din Estul Europei care cred că baza de la Kogălniceanu și celelalte baze militare americane, care mănâncă bani de la Buget, vor avea vreun efect în ceea ce privește apărarea țării. Nu știu dacă-i știți pe proștii ăia! Iaca, efectul „garanției americane de securitate” îl vedeți în statele arabe din Golf, împinse într-un război care nu e al lor și paradite fără drept de apel de către adversarul SUA.

Asta a fost prima „ardere ritualică”. Cea de-a doua s-a manifestat zilele acestea. Întrucât țările lor sunt în degringoladă, mai multe fonduri suverane din statele arabe au solicitat să ridice în jur de 500 milioane de dolari din „investițiile” lor din SUA. Nu-s bani mulți, o nimica toată față de cele 1,5 trilioane, bani deja „investiți” în SUA. Cu toate că inițial părea a fi OK, sumele ... au fost blocate. Comitetul pentru Investiții Străine în Statele Unite, chipurile a devenit mai vigilent și a blocat fondurile deoarece ar exista „suspiciunea” că acele fonduri suverane ale statelor arabe vor fi investite în China. De altfel, administrația americană a impus condiții extrem de stricte, cerând uneori drepturi de control sau monitorizare directă asupra modului în care fondurile arabe gestionează activele cumpărate în SUA. Asta probabil ca răsplată pentru paradirea țărilor respective.

Deci, pe de o parte, ălora li se intră cu bocancii în investițiile făcute în SUA(unde, deși au drept de decizie, li s-a ridicat!) și pe de altă parte nu sunt lăsați să-și ia banii lor și să plece. E o situație absolut tembelă care spune cu totul altceva: SUA le-a confiscat arabilor banii, prin amânarea sine die a eliberării lor. Arabii sunt disperați întrucât acești bani trebuie să ajungă în economiile lor pentru a mai salva ce se poate și pentru a reface coeziunea internă. Doar că n-ai ce face cu sărăcia! SUA este realmente un stat falit, orice ieșire de acolo fiind echivalentul a încă unui cui în cosciug. Arabilor li se refuză eliberarea banilor pe motiv că „nu s-au ținut de investțiile în SUA promise lui Trump”. Cu alte cuvinte, mergi disperat la bancă să-ți iei banii deoarece ai nevoie de ei, iar acolo ți se spune că nu ți se dă niciun sfanț deoarece ți-ai încălcat promisiunea de a aduce noi catități de bani în depozite. Nu e penibil? Ba da, așa e. Și-ar mai fi un element.

Multe dintre fondurile arabe nu au fost plasate direct, ci prin intermediul fondurilor de Private Equity (cum ar fi cele administrate de BlackRock sau Blackstone), care acum sunt în suferință și n-ar vrea să le iasă bani din căruță. Și știți bine ce se întâmplă când acești giganți „n-ar vrea ceva”: Administrația americană execută fără crâcneală, doar v-am povestit cum i-au jefuit pe chinezi de porturile de pe ambele părți ale Canalului Panama. 

Tensiunile sunt destul de mari, dar pe cine interesează tensiunile? Prin politica sa, Trump i-a distrus pe cei din Golf. Faptul că vociferează nu mai interesează pe nimeni pentru că sunt dezarmați. Cum să reacționeze Arabia Saudită împotriva SUA? Să-i atace cu armele disfuncționale pe care SUA li le-a băgat forțat pe gât? 

Și uite-așa monarhiile din Golf au ajuns într-o situație critică. Și, dacă insistă prea mult , ceva îmi spune că oricând se poate organiza o revoltă, gen „Primăvara Arabă”, în urma căreia regimurile să fie dărâmate, iar banilor să li se piardă urma prin SUA. 

Trăgând linia, regimurile arabe se află la momentul la care constată că tot ceea ce au vândut conform paradigmei petrodolarului este absolut scufundat, pierdut. Au participat cu inconștiență la o scamă, pusă în scenă de niște tâlhari. Care tâlhari, după ce i-au asigurat că „investițiile lor forțate în SUA sunt în siguranță”, acum le spun că nu pot fi eliberate pe motiv de ... chinezi. Nu e frumos atunci când ești paradit din toate părțile? Dar prostia se plătește! Și stați puțin, că n-au apărut marțienii care să justifice jaful final!