E ceva ce vezi zi de zi și-ți spui că „așa ceva nu e posibil”. Se tot întâmplă lucruri pe care le considerai imposibil a se petrece. Cine s-ar fi gândit că vom ajunge arestați în propriile locuințe în timpul Pandemiei? Cine s-ar fi gândit că va fi posibil să se exercite asupra noastră tirania vaccinării? Cine s-ar fi gândit că dreptul la opinie va fi atât de brutal interzis așa cum se întâmplă acum în societățile occidentale? Pentru o opinie scrisă pe o rețea socială, în Anglia și în țările europene faci pușcărie.
Dacă m-aș apuca să înșir aberațiile din societatea actuală, probabil că aș umple cu ușurință cel puțin o ediție de Encyclopædia Britannica. Imaginați-vă că la noi s-au anulat absolut arbitrar niște alegeri. Și, în mod absolut surprinzător, sunt unii care-l iau în serios pe debilul sistemului atunci când spune că va publica raportul despre anularea alegerilor? Deh, el idiot natural, ceilalți cretini „by design”.
Problema pe care trebuie să o înțelegem este că toate aceste chestiuni „de nefăcut” se petrec într-o societate clădită pe concepțiile unor radicaliști ai libertății, precum Rousseau. În lumea Occidentului, în care „libertățile și drepturile” sunt considerate sfinte, încălcarea lor a ajuns o rutină, o banalitate. Ceva care se agravează de la o zi la alta. Ce să înțelegem?
În fapt, e vorba de o chestiune logică, cunoscută și teoretizată din cele mai vechi timpuri. În China i se spunea „Mandatul Cerului” sau ciclul dinastic, parte din filosofia oficială a statului. Ceva mai târziu, mai precis prin secolul al XIV-lea, gânditorul arab Ibn Khaldun introduce noțiunea de Asabiyyah, care s-ar traduce acum prin solidaritate socială. Un stat rezistă exact atât timp cât rezistă această Asabiyyah. Grupurile periferice - formate din oameni simpli, triburi, revoluționari - au o solidaritate uriașă pentru că au trecut împreună prin greutăți. Astfel ajung să cucerească orașele și să definească noul stat. Doar că, odată instalați la putere, în maximum 3-4 generații(aproximativ 120 de ani), viața urbană luxoasă și banii le distrug solidaritatea. Copiii liderilor nu mai știu ce înseamnă efortul, devin egoiști, statul slăbește, iar un alt grup cu o Asabiyyah mai proaspătă și mai puternică îi mătură de pe scena istoriei.
Teoria ciclului statal/civilizațional nu a rămas o noțiune pierdută în istorie, ci s-a distilat în epoca modernă prin intermediul unora ca Arnold Toynbee sau Peter Turchin. Ca idee, un ciclu complet are patru faze:
Faza 1: Definirea sau Geneza(Solidaritatea inițială)
Un nou sistem apare, de obicei pe ruinele unuia vechi sau în urma unui haos(război, revoluție, invazie). O elită nouă, disciplinată și unită în jurul unei idei puternice(religie, ideologie, identitate națională), pune bazele statului. Caracteristicile acestei perioade sunt cât se poate de clare: legi simple și stricte, instituții eficiente, iar corupția este minimă. Există o coeziune socială uriașă – oamenii sunt dispuși să facă sacrificii pentru colectiv.
Faza 2: Creșterea și Expansiunea(Epoca de Aur)
Statul își consolidează instituțiile, armata și economia. Începe să acumuleze bogăție, să construiască infrastructură și să își extindă influența geografică sau culturală. Acum principala caracteristică este apariția birocrațiilor complexe care administrează eficient resursele. Populația crește, nivelul de trai crește, iar artele și științele înfloresc. Este momentul de apogeu.
Faza 3: Stagnarea și Supraproducția de Elite(Birocratizarea)
Bogăția aduce confort, iar confortul aduce băltirea. Coeziunea socială de la început începe să se fisureze. Apare ceea ce istoricul Peter Turchin numește „supraproducția de elite”: prea mulți oameni bogați și influenți care se luptă pentru aceleași funcții de putere, în timp ce baza societății(populația de rând) începe să sărăcească din cauza taxelor sau a inflației. Principala caracteristică a acestei faze este individualismul care înlocuiește spiritul de sacrificiu. Instituțiile devin rigide, greoaie și obsedate de propria supraviețuire, nu de eficiență.
Faza 4: Decadența și Colapsul(Faza Terminală)
Statul devine insolvabil financiar, iar corupția devine sistemică. Încrederea cetățenilor în instituții scade la zero, pierzându-se legitimitatea. Sistemul devine extrem de fragil la șocuri externe(crize economice, invazii) sau interne(război civil). Caracteristica perioadei este prăbușirea violentă, fragmentarea. Sistemul nu mai poate fi reformat din interior pentru că „piesele” sale refuză să își piardă privilegiile.
Vi se pare cunoscut? Faceți o panoramare a situației locale și internaționale pentru a înțelege cât se poate de simplu și precis faza în care ne aflăm. Întreg Occidentul este compus din state falite din punct de vedere financiar, iar corupția e atât de mare încât a ajuns legiferată. Există pretutindeni o polarizare socială maximă, în care adevărații baroni, cei 1%, dețin peste 99% din bogăția națiunii. Reformă? Nici vorbă! Uitați-vă la Trump: a venit din campania electorală cu un program aducător de speranță și a sfârșit-o prin a stipendia complexul militaro-industrial pentru a nu fi mâncat.
Ca să facem povestea chiar mai interesantă, vă voi spune că există inclusiv un pattern al actualei faze. Modul în care se prăbușesc instituțiile statului este unul care s-a repetat permanent de-a lungul timpului. Există și aici trei faze:
Faza 1: Colapsul sistemului imunitar
Prima dată pică instituțiile de control și integritate. Candidata numărul 1 este Justiția unde, prin numiri sau infiltrări(vezi cazul judecătorilor și procurorilor aflați pe listele cu acoperiți ale serviciilor secrete), se ajunge la aplicarea preferențială a legii. În aceeași categorie intră instituțiile de reglementare economică. Însă, componenta care e cel mai brutal lovită este presa independentă. Aceasta este ori cumpărată, ori cenzurată. Totul se întâmplă pe fondul unei scheme cât se poate de banală: creșterea crasă a incompetenței.
Faza 2: Falimentul sau picajul instituțiilor de servicii publice și infrastructură
Consecințele primei faze încep să se propage peste tot în societate. Corupția generalizată și incompetența cresc prețurile diverselor prestații în relația cu statul și astfel instituțiile care oferă servicii populației intră în colaps operațional. Învățământul și Sănătatea intră în blocaje, calitatea lasă de dorit. Infrastructura critică se deteriorează ca efect al lipsei de mentenanță. Și, cu toate că „oferta statului” e din ce în ce mai slabă calitativ, cresc taxele și impozitele s.a.m.d.
Faza 3: Cetatea asediată
Când serviciile publice s-au prăbușit și populația este revoltată, statul își pierde complet legitimitatea. Singurul mod în care sistemul mai poate supraviețui este prin forță brută. De aceea, instituțiile de forță sunt ultimele finanțate și cele mai feroce apărate de elite. Aparatul Fiscal devine extrem de agresiv, încercând să stoarcă ultimele resurse de la populație și afaceri pentru a menține statul pe linia de plutire. Serviciile de Informații și Poliția Politică/Jandarmeria își schimbă rolul de la protejarea siguranței naționale la protejarea elitelor de propriul popor. Primesc bugete mari, tehnică de combatere a revoltelor și imunitate legală. În acest context armata devine ultima linie de apărare a sistemului. Sună cunoscut
Dacă ceea ce spun pare o noutate, imaginați-vă că s-a întâmplat de atâtea ori încât a ajuns să fie teoretizat. Și, ceea ce e surprinzător e că, în ciuda faptului că totul e documentat, se fac de fiecare dată aceleași erori. Te întrebi de multe ori de ce?
OK, ca om simplu e scuzabil. N-ai cum să ții cont de chestiunea asta. E o informație care te interesează cumva tangențial, deci dacă nu ai habar, nu e grav. Dar ca planificator al societății, ca serviciu al sistemului, să nu ai habar in ce ape te scalzi, pare de neiertat.
Povestea este însă alta. Chiar și dacă știi, n-ai ce face! Fatalitate? N-aș zice. Motivul e mult mai simplu: se ajunge indubitabil în zona în care reforma e imposibilă. Asta e situația în care ne aflăm. Uitați-vă peste tot în lume: Trump, Macron, Starmer, Merz sau Nicușor Dan. Toți niște papagali. Și al nostru care-i și întrece pentru că, dincolo de prostie, mai are și un grad de dileală de-a dreptul nesustenabil și, în același timp, deosebit de comic pentru mase. Când vezi câtă prostie se înghesuie la nivelele 1 și 2 ale Occidentului te și întrebi cum de funcționează. Vă imaginați că o proastă notorie precum Kaja Kallas face politica externă a UE?
Cum de mai funcționează lumea? Răspunsul e simplu: din inerție. Și nu funcționează ci se rostogolește ori până la explozie ori până-n groapă.
Pînă la explozie .
RăspundețiȘtergereNu Kallas și celelalte marioneta fac jocurile foamei. Cei din spatele cortinei care-i poartă pe ațele șantajului sunt adevărați demoni, reci, sadici și inteligenți. Cei de la vedere sunt doar niște slugi de cea mai joasă speță care ar vinde-o și pe măsa pentru a-și păstra "scaunul". De fapt asta-i arta ADEVĂRATULUI STĂPÂN, să rămână veșnic anonim, sacrificând la nevoie ,când "pute" tare, marionetele dispensabile.
RăspundețiȘtergereOaia nu se poate apără decât prin mâna CIOBANULUI iar omul prin mâna Lui HRISTOS!
Să ne întoarcem la HRISTOS sau...ADIO!
Oaia e crescută de cioban pentru exploatare. Pentru a fi mâncată, atât ea cât și copilul ei. Oaia nu e liberă și nu vrea să fie liberă. Dacă vrei să fii oaie, mergi și fii, dar nu-i îndemna și pe alții.
ȘtergereȘi inerția de cine este făcută dacă nu de bancnotele colorate.
RăspundețiȘtergereÎn curând toți oamenii vor renunța la BANII colorați și vor munci pentru ei înșiși.
Nu vor mai plăti impozitele și taxele.
Cine plătește taxe și impozite se supune acelorași șerpi paraziți.
E foarte simplu: tot sistemul ăsta care funcționează din inerție și pare prost conceput e de fapt un design perfect ( că în filmul Matrix) special conceput cu proști și clovni că să poată parazita omenirea.
Dacă era sistemul lui Calin Georgescu din basmele populare cu Făt Frumos atunci paraziții de unde își luau partea?
Trăim în cel mai perfect sistem făcut de paraziți!!!!
Orice apare în societate e demantelat perfect de către ei chiar dacă uneori pe față cum a fost anularea alegerilor sau eșuata explozie a Constanței.
Paraziții conduc Lumea materială.
Fără paraziți nu ai sistem.
Și toți care țin Partea paraziților plătind taxe și impozite să nu se lamenteze că îi alimentează.
Dacă ai curajul să ieși din Matrix să muncești ce ști numai să nu plătești taxe și impozite atunci ești parte din Rezistența.
Dacă plătești taxe și impozite și te lamentezi te afli într-o relație de simbioză cu Paraziții.
Nu va exista reformă și nici idealisme de stat fără paraziți.
Să vinzi idealisme face parte din jocul paraziților care da speranțe că uite cum ar trebui să fie dar nu va fi și nu a fost niciodată.
Singurul stat din lume care e împotriva întregului sistem al paraziților nu e nici Rusia și nici China, este doar Iranul.
Dar că și Iran nu mai poate fi nimeni.
Așa că Dumnezeu va accepta in gradina Să și pe Rusia și China dar în rest toți vor pieri împreună cu Paraziții pe care îi servesc dar se tot lamentează de ei, neintelegand cum plătind taxe și biruri la paraziți își sapă propria groapă.
Paraziții nu au deloc nevoie de taxe și impozite, ei își tipăresc banii și ni vând că inflație.
Ei ne taxează pentru că asta înseamnă consimțământul și supunerea sub domnia șerpilor și paraziților.
Plătești taxe ești supus și vei pieri împreună cu șerpii la sfârșitul vremurilor.
Ți-ai vândut sufletul dând bani paraziților pentru că sufletul tău e atașat de bani și dând banii paraziților și șerpilor prin taxe și impozite îți dai sufletul lor în loc să păstrezi bogăția in ceruri și să nu le dai nimic.
Ce sanse au statele ( poate mai bine zis elitele) care au constientizat mecanismul , in primul rand China, sa se adapteze mersului si devenirii istorice ? Toate cele patru etape par a se regasi in istoria Chinei, doar ca dilatate la extrem. Imperiul a tinut la ei, mii de ani. Colapsul a durat din 1911 pana in 1949= 38 de ani. Oricum, si la ei, coruptia a devenit o problema reala, astfel incat Partidul Comunist incearca sa-si rea rolul de conducator si in sfera economica si a cam dat jos militaria din pod. Dar este suficient ? De observat ca China , ca tara, nu poate trai din coruptie asa cum poate trai SUA si poate de aici severitatea masurilor.
RăspundețiȘtergere"Imaginați-vă că la noi s-au anulat absolut arbitrar niște alegeri."
RăspundețiȘtergereNu-i nimic, că se poate rezolva și dacă nu se anulează alegerile:
https://republica.ro/poveste-din-congo-ce-au-in-comun-fotbalul-colonialismul-si-virusul-ebola
"În ianuarie 1961, la doar câteva luni după declararea independenței, Lumumba a fost asasinat cu complicitatea CIA si a belgienilor. Puterea a fost preluată prin lovitură de stat de Mobutu Sese Seko,
[...]
În 2002 Belgia și-a recunoscut vina cerându-și scuze oficial, iar abia în 2022, unul dintre cei doi dinți care fusese păstrat de familia ofițerului belgian timp de 40 de ani a fost înapoiat statului Congo."
Adică v-am jefuit și am torturat, mutilat și omorât o grămadă de oameni de la voi. Ăăă... ne scuzați. Uitați și un dinte înapoi.
https://www.omofon.com/originea-expresiei-ochi-pentru-ochi-si-dinte-pentru-dinte-de-la-legea-razbunarii-la-justitia-moderna/
"Dacă un nobil rănea un alt nobil, i se aplica pedeapsa direct. Dar dacă același nobil rănea un sclav, despăgubirea era materială."
Adică v-am dat înapoi un dinte, gata. Ce, mai vreți ceva? Lăsați-o baltă și la muncă, că avem nevoie de cobalt, coltan etc. Ce? să vă mai și plătim? Ia uite ce pretenții pe ei!
Cenzura însă nu e o problemă, deoarece:
https://restartnews.ro/2022/11/10/rasturnare-socanta-de-situatie-in-cazul-elevului-care-s-a-sinucis/
"Ne-a spus tuturor, știu toți de la școală că tatăl lui îl bătea.
[...]
Știe toată școala că era bătut acasă de mic. Și mama lui lua bătaie."
Adică știu toți, dar a se vedea experimentul lui Solomon Asch.
https://en.wikipedia.org/wiki/Asch_conformity_experiments
Despre "O elită nouă, disciplinată și unită în jurul unei idei puternice(religie, ideologie," - tocmai asta e problema, că ar fi o singură ideologie bună de ceva, cu care bineînțeles că nu vine nimeni:
https://en.wikipedia.org/wiki/Semai_people#Punan
"Punan is the idea that making somebody else unhappy, especially by imposing your own wishes or denying his or her desires, is taboo."
Ştiau SUA?
RăspundețiȘtergereCâţiva comentatori, cu Ion Cristoiu portavoce, lansează o întrebare extrem de dificilă:
În ce măsură ar fi îndrăznit Ucraina să desfăşoare o operaţiune False Flag proiectată să fie atât de distructivă fără să obţină, în prealabil, acceptul SUA sau a puterilor europene?
Această întrebare trebuie judecată în contextul conduitei SUA şi puterilor europene în faţa atacului de la Galaţi care, în ciuda versiunii oficiale, mie îmi pare a fi fost provocat tot de o dronă ucraineană cu focos de dimensiuni reduse, atribuită în mod fals Federaţiei Ruse. Desigur, lansez o speculaţie informată, nu o afirmaţie cu gradul de certitudine al incidentului din Portul Constanţa.
Oricum, trebuie înţeles că, în ambele situaţii, Ucraina s-a lansat în operaţiuni extrem, extrem de riscante, fără a fi într-o situaţie politică şi militară într-atât de presantă care să justifice acţiuni disperate.
Este foarte puţin probabil că Ucraina ar fi îndrăznit o astfel de operaţiune, în formă continuată, care, dacă ar fi provocat reacţia legitimă virulentă a sistemului românesc de putere, ar fi schimbat cu totul sensul geopolitic al conflictului ruso-ucrainean. Desigur, cu excepţia cazului în care Ucraina avea certitudinea că o astfel de operaţiune nu este deloc riscantă.
Şi ajungem astfel la dificultatea răspunsului pe care ar trebui să-l formulăm printr-o altă întrebare:
Care sunt împrejurările care ar fundamenta convingerea Ucrainei că operaţiunea nu comportă riscuri, chiar dacă atentatul ar fi descoperit?
Analistul Dan Dungaciu a explicat într-un interviu că României i s-a refuzat sesizarea NATO în baza art. 4 şi că Franţa i-a asigurat în schimb întrunirea Consiliului de Securitate şi rezoluţia ONU de solidarizare. Dar diferenţa între cele două organizaţii este notabilă, ONU fiind un spaţiu de lamentaţie publică, în vreme ce NATO ar trebui să reprezinte un instrument politico-militar defensiv care să descurajeze agresiuni militare asupra membrilor şi, odată sesizat, ar fi declanşat măsuri de verificare tehnică şi de atribuire politică a atentatelor.
Faţă de gravitatea atentatului din Portul Constanţa, în mod evident, sesizarea NATO în baza art. 4 sau art. 5 ar fi fost nu doar incidentă şi proporţională, dar obligatorie. Atât timp cât există un consens public că reuşita atentatului ne-ar fi băgat în război împotriva Rusiei, teoretic, logica s-ar aplica indiferent de numele agresorului, sesizarea NATO fiind obligatorie.
Spun teoretic întrucât, în plan practic, nu ar avea rost sesizarea unui organism care a dat girul atentatului, prin anumiţi membri influenţi, şi care ar fi beneficiat de situaţia politică provocată de acesta.
Devine explicabilă deci muţenia asurzitoare a NATO şi partenerilor strategici în contextul unui atentat de asemenea gravitate, muţenie care înseamnă mai mult decât absenţa comunicării publice, înseamnă vid de angajament, decizie şi acţiune defensivă. Implicaţiile sunt cu adevărat sistemice, întrucât vorbim despre un test politic real, despre un Moment al Adevărului pentru cadrul nostru de securitate bazat pe NATO şi pe SUA.
Pe de altă parte, trebuie subliniat că arhitectura de securitate a statului român şi contextul geopolitic în care am fost împinşi fac imposibile punerea sub semnul întrebării, de nu chiar acuzarea directă, a NATO şi SUA, căci asta ar detona întregul cadru euroatlantic în care evoluează societatea românească.
RăspundețiȘtergereCu alte cuvinte, chiar şi dacă am şti adevărul, chiar şi dacă atentatul ar fi produs decesele şi distrugerile preconizate, România tot nu ar fi avut forţa naţională să angajeze această realitate şi să se extragă din sistemul de securitate euroatlantic. În astfel de cazuri, care ar pune în discuţie orientarea geopolitică a ţării cu totul, numărul de victime şi amploarea distrugerilor nu cred că ar conta, din păcate, nici chiar dacă SUA şi-ar asuma direct paternitatea atentatului.
Aşa cred că se explică disperarea cu care regimul oligarhic românesc, prin vocea adevăraţilor "idioţi utili", încearcă să deturneze atenţia cu poveşti despre bruiaj şi derivă concomitentă a 4-5 drone, opoziţia mimează fals şi ea activitatea politică, presa împinge naraţiuni abracadabrante despre petroliere fantomă şi sateliţi GPS afectaţi de războiul electronic rusesc, Nicuşor Dan vorbeşte despre drone lovite ca la bambilici etc.
O astfel de cavalcadă de lingăi, grăbiţi să tempereze revolta publicului printr-o campanie sincronizată de sufocare a conversaţiei publice nu s-a mai văzut din vremea anulării alegerilor cică din cauza ingerinţei Rusiei.
În acest context, Raportul despre atentatul din Portul Constanţa, care ar umbri aura SUA şi NATO şi care ar atribui intenţia criminală Ucrainei, riscă să urmeze soarta Raportului despre anularea alegerilor prezidenţiale. Nu cred că le vom vedea prea curând sau vreodată pe niciunul dintre. Ambele ar pune în circulaţie adevăruri care ar deschide lumi în care nu avem voie să intrăm.
Observatii logice si pertinente cu argumentatii solide, stil clar, cursiv si curat, ortografie impecabila. E clar ca ai un dar. Si, poate, o menire. Poate ar trebui sa iesi din anonimat si sa incepi sa scrii pe platforme deja consacrate (ActiveNews de ex.) sau pe un blog personal specializat de analize, ori intr-o alta formula originala (vlog, ebook, etc). Curaj! In aceste vremuri orice voce independenta si asumata este nu doar binevenita ci imperios necesara. Opinia mea.
ȘtergereExcelent!
RăspundețiȘtergereIar când statul este condus de la București, cu insuportabilul „Să trăiți" în loc de „Bună ziua", atunci falimentul e garantat!
RăspundețiȘtergereAdevarat ai mentionat!!
ȘtergereOamenii puternici au creat state puternice. Statele puternice au creat oameni slabi. Oamenii slabi au creat state slabe. Statele slabe au creat oameni puternici. Oamenii puternici ... ș.a.m.d.
RăspundețiȘtergereSe repetă aceleași greșeli pentru că oamenii învață greu, lent, fără prea mare tragere de inimă, lecția iubirii aproapelui, care este singura cale spre o lume superioară. Când se va învăța că nu burta și instinctele primitive sunt prioritare, atunci vom trăi într-o lume cu adevărat frumoasă.
Exact domnul Dan ce spuneați de justiție:
RăspundețiȘtergerehttps://www.mediafax.ro/stirile-zilei/razboi-total-pe-justitie-judecatorii-sesizeaza-europa-impotriva-guvernului-bolojan-23751982
Ce o sa facă organismele europene cu apelul justiției române către ele?
Nimic.
O să amâne la calendarele grecești.
Justiția a fost blocată.
Să apelezi la arbitri europeni pentru problemele naționale înseamnă o cădere gravă.
Radu Burnete comenta pe aici?
RăspundețiȘtergereDa, a aberat și pe-aici!
ȘtergereVedem și noi că este un colaps la nivel mondial,inclusiv China-de fapt este deja in faza instaurării Noului Sistem -,dar care ar fi noua solidaritate pe care s-ar baza Noul Sistem(Noua Ordine Mondială anunțată de pe vremea lui Bush),cine ar implementa-o : AI ,CBDC,roboții polițiști?
RăspundețiȘtergereTot acest expozeu al ~Mandatului cerului~ sau ”ciclu dinastic”, este construit pe o ”hibă” fundamnentală, care ignorată demontează întreaga logică a acestei construcți.
RăspundețiȘtergereCând există ”coeziune socială” ?! Doar atunci când societatea omenească se află în pericol existențial. Și când se află în pericol existențial?! Atunci când egoismul cu a sa lăcomie fără margini, de la care pleacă dorința de putere și avere, hoția, minciuna, lipsa de scrupule, trădarea, invidia, ambiția, competiția, gelozia, ura, conflictul, violența, omul egotic nu le mai poate stăpâni și pun în pericol existența întregii societăți. Adică, EGO-ul nu apare și dispare...el există ca fundament psihologic ”suspendat” de nevoie, atunci când instinctul de supraviețuire este mai puternic decât acest implant psihologic, care are rădăcinile tot în FRICĂ, adică în instinctele primare. Iar această ”frica”, care a generat ego-ul a debutat din vremuri imemoriale, ea mai apoi fiind transmisă cu obstinație de la o generație la alta, fiind o ștafetă otrăvită a ego-ului. Instinctul gregar de supraviețuire, pleacă și el din FRICĂ sau ignoranță, atunci când viața este considerată ca fiind la cheremul întâmplării și având un început și un sfîrșit...ceea ce este complet fals. Iar ego-ul, acest egoism de la care pleacă lăcomia cu toate relele sale, este generat tot de FRICĂ. Ego-ul a apare și mai apoi este întreținut, în clipa în care, fiind autodistructiv, încălcând în mod flagrant realitatea unității întregului, pune în pericol existențial societatea omenească. Moment în care este ”suspendat” o perioadă. El a apărut atunci când unitatea indestructibilă a timpului, a fost fragmentată în mod fals, în trecut, prezent și viitoar, din care doar PREZENTUL CONTINUU este real. Trecutul este iremediabil mort, deci nu există, decât drept consecințe ale prezentului continuu, iar viitorul nu există decât tot ca prezent, ca o consecință a prezentului, prezentul fiind continuu. Dar, atunci când omul a fragmetat timpul, el a făcut-o de frica unui viitor inexistent, care viitor, omul la numit ”ziua de mâine”, iar ziua de măine nu poate exista decât ca AZI, ”mâine” care TREBUIE asigurat în prezent. Adică, prin interpretarea și compilarea experienței trecutului mort, omul își construiește un viitor imagnar, de frica unui mâine inexistent, care să-i asigure ”ziua de măine” prin acumulare de bunuri sau bogății, iar pentru asta își dedică întreaga energie, timpul și preocupările, sacrificând bunului celui mai de preț, care este prezentul sau VIAȚA. Dar repet, timpul este doar prezent continuu, iar viața nu poate fi trăită decât ca ACUM, în acest prezent. O viață trăită de ”dragul vieții” ÎNTREGULUI, reprezintă rațiunea de a exista. În afara întregului NIMIC nu există ca ”parte”. Diversitatea în unitate înseamnă, că nu exită ”parte”, nimeni și nimic nu este ”parte”... TOTUL ESTE UN TOT UNITAR INTERDEPENDENT. Deci, fragmentarea dintre oameni, apare odată cu fragmentarea unității timpului...care generează un ego fals, care mai apoi devine autodistructiv opunându-se rațiuni existenței unități timpului, a vieții, a Universului.
https://www.juridice.ro/485467/despre-timp.html
Ștergere"Viețile noastre sunt caracterizate prin curgerea neîntreruptă a timpului, pe care l-am împărțit în mod convențional în trecut, prezent și viitor. Totuși, la o analiză în profunzime a scurgerii timpului, vom observa că prezentul nu există, ci prezentul este creat de oameni pentru a avea un fals sentiment de control asupra timpului."
https://echoesofquotes.com/orwell-quote-who-controls-the-past-controls-the-future/
"'Who controls the past controls the future. Who controls the present controls the past.'
He exposed one of humanity’s most dangerous temptations — the urge to rewrite reality itself. In 1984, this idea becomes the foundation of totalitarian control: by changing yesterday’s story, rulers shape tomorrow’s beliefs."
Așa au apărut și religiile.
Da!
RăspundețiȘtergereE foarte cunoscut,exact ce se intampla acum in UE si in Romania. Exact realitatea care este acum.
Binisor scris , doar ca din nou te-ai oprit la jumate ; puteai concretiza pe Romania , urmatorii 2-3 anisori.
RăspundețiȘtergereBa chiar daca stii,si nu superficial, te greveaza in loc sa iti fie util. Nu intamplator, presa corupta pe stil nou -nici macar nu se pot exprima unii zilieri,si prefabricatele lingvistice ii incurca- e dublata,in maleficitate operativa, de zisa universitate. Academism pentru gorile, si culmea,agentii emeriti ai turnatoriei sunt respectati de parca ar fi ceva de capul lor, intelectual si moral.Ceea ce este un fake total. Evident ca puii lor sunt monstruosi pentru ca par puri si bine educati, asta pana incearca sa se bata cu tine si cu cunoasterea pe burta.Universitatea anti-cunoastere reala si -anti-nationala poarta vina sincronista a oligofreniei premiate,promovate,laudate. Asa devin prostii criminali cu reputatie de sfinti.
RăspundețiȘtergereBună ziua
RăspundețiȘtergereO propunere de a genera un nou tip societa umană puteți gândi
Să nu ai habar de apa scăldătorii în care vei fi aruncat la terapia cu îngeri este un must. Condiționalitate expresă, în termeni de birocrați stupid de suverani.
RăspundețiȘtergereDe ce vă lansați în mari survolări istorico-civilizxaționale, inutile explicativ și disuadante praxeologic?
Rețin chestia cu solidaritatea. Din fericire romanînii care sunt astfel, indiferent de trib, sunt capabili de o solidaritate discretă și absolut emoționanță. În intervalele dintre urile mecanizate, abil întreținute.
Cred că, da, tocmai, vom avea nevoie. Ca la orice act perlocutor, amenințarea și fluturarea pericolului face chiar mai mult decît actul prea ușor de îndeplinit.
Așa e și cu drona. Act terorist în imaginarul colectiv, notați-vă bine, de-acum toate vor fi distribuite de presa care presează doar rahat fără posibilitatea vreunei alegeri.
Puternicii zilei sunt și și prizonierii ei privilegiați, noi ăștialalți fiind doar ostateci. Suferind de sindromul Stockholm, varianta lătărească, de pe Dîmbovița.
Problema României este tensiunea nesustenabilă dintre faptul că imensa majoritate are o opinie în care nu crede aproape deloc, nemaivorbind că nu este fundamentată in foro interno,
RăspundețiȘtergereși certul comportament ilegal și ilegitim al celor care nu au nicio opinie sau convingere, pur și simplu așteaptă ordine, in varianta aparent benignă, sau ghicesc cu anticipație ce și-ar dori boieru'. De aceea amenin'area cu utilizarea forței, a violenței tot mai ilegitime, nu poate fi fundament funcțional al statului.
Din acest cerc vicios nu se poate ieși, nici măcar prin intervenția violenței ilegitime și total aberante venită din afara sistemului corupției generalizate, a PCRului rămas dominant, chiar și în conditiile apelului salvaționist la valori fictive europene, la puterea vidată americană, la solidaritatea românească mediată cu instrumentele crimei organizate securiste, externe ca interne, și interne foarte externalizate.
Pilele domină, hâr, hâr, cum zicea Nicu Constantin, doar că la temelie, structura și acoperământul bordeiului-stat.Mama lor, a tuturor, cum zicea cântecul lui Socaciu.