Cum ești modelat?

De fiecare dată când se anunță o vreme ceva mai călduță, căruța cu proști de la INMH se răstoarnă în platourile TV explicând cum e cu „încălzirea globală”. Dacă plouă, e jale: Arafat dă cu coduri roșii de parcă s-ar rupe norii. Iar în final totul se dovedește a fi fost o binecuvântată ploaie răcoritoare de vară. Dar prostul se îngrijorează, în timp ce unii se tăvălesc pe jos.

Ajuns într-o stațiune montană pentru a mă relaxa, dau peste un seminar despre ceva ecologie, schimbări climatice și alte dezastre. Speaker era un papagal care habar n-avea pe ce lume trăiește. Un habarnist destul de bine furajat cu fonduri și plătit ca să adune proștii cărora să le verse teorii absurde. Repet, am dat întâmplător peste lighioană, dar reușise să strângă o târlă de proști cărora să le predea tezele sale cretine. 

Când dai peste astfel de exemplare, inițial te pufnește râsul. Exact așa era și cu alte teme absolut sensibile prin anii 2000. Ca de exemplu ce facem noi în dormitorul nostru. Doar că după doar câțiva ani  ne-am trezit cu o adevărată teroare instaurată peste noi de o mână nevăzută. Așa că, dacă la începutul anilor 2000 ca om normal îți era și rușine să vorbești, acum „normal” înseasnă nu doar să vorbești liber despre subiect, dar mai mult, să se și desfășoară și în public serbări obscene la care, precum „în țările civilizate” sunt duși inclusiv copiii.

Să revenim la tema noastră. Nu știu dacă ați observat, dar dacă e vară devine teribil de grav dacă e cald. Pare că se topește pământul pe platourile TV și prin restul mediei. Am luat-o razna, nu de-aia e vară, ca să fie cald? Dacă dă vreo ploaie toamna sau primăvara, e catastrofă. Dacă nu dă, de asemenea, e jale. Dacă sunt două-trei zile mai friguroase iarna, „jap cu codu' și isteria”. Dacă iarna e mai blîndă, din nou tăvăleli în public. 

Toate acestea se repetă aproape rituialic. Sunt zile de isterie în care proștii sunt furajați cu subiecte gen: „ai văzut, bă, ce s-a schimbat vremea?”, „nu mai e ca înainte, acum e mult mai rea vremea” s.a.m.d. Sunt câteva zile de isterie, când aproape simți că te sufocă prostia, după care aparent te lasă în pace. Dar nebunia revine.

Trebuie înțeles însă că avem de-a face cu un plan pe termen lung. Și chiar dacă proștii pică primii, nici ceilalți nu sunt ocoliți. E o modelare a societății pe care „mâinile nevăzute” o fac cu conștiinciozitate. Scopul nu e acela de a te convinge că e încălzire sau răcire globală. De altfel, așa cum v-am demonstrat în trecut, în anii 80 exista teoria glaciațiunii cauzată de poluare. Scopul final este acela de a te face să crezi că „se întâmplă ceva anormal cu vremea”, iar de-aici înainte meciul e câștigat de ei. 

În fapt nu e singura problemă. De lovit suntem loviți dintr-o multitudine de direcții. Aflu de la o fată de la mine, mamă a unui copil de 9 ani, că în ciclul primar nu se mai dau premii pentru a nu ofensa copiii care nu prea învață bine. Adică să ocrotim proștii! Apoi avem o târlă de așa-ziși psihologi care atenționează asupra „pericolelor notei 10”. Cică e nasol pentru că acei copii aleargă după nota maximă. Păi și după ce ai vrea să alerge un copil la școală, după ciori? 

Sistemul încurajează, în demență, consumul de alimente din sistemul supermarket-urilor. Cică acela e „comerț modern”. Se sugerează că doar acolo este sigur, iar în piețe ar fi pericol. Doar că situația e inversă: supermarketurile vând strict petrochimie, zahăr și sare. Transformă oamenii în dependenți obezi care apoi sunt serviți de farma.

Mai vreți? Explozia de publicitate pentru suplimentele alimentare nu o vedeți? Practic e soluție pentru orice: cu cât situația e mai incurabilă, cu atât mai multe „alternative”. Care nu fac altceva decât să te bage prematur în groapă. Sau să te paseze repede sistemului medical care sigur are ac de cojocul tău. Definitiv!

Fiecare aspect al vieții noastre este atacat. Normalitatea e scoasă în afara legii și instituită brutal anormalitatea. Răsturnarea scării valorilor e ADN-ul noii societăți care se clădește pe ignoranța noastră. Vi se pare că sunteți săraci? Stați liniștiți: sărăcia e cel de-al doilea element al ADN-ului lumii care vine. S-a dus cu dorința voastră de prosperitate. Culmea, în mod paradoxal, pe spatele ei se clădește cea mai mare sărăcire a omului. Gândiți-vă la aspectele legate de utilități: apă, combustibili, energie electrică, gaze. Vă dați seama că aceste aspecte care acum v-au pus capac, în anii 80 nu erau subiect de discuție din punctul de vedere al prețului? Lumea habar n-avea cât costă apa, gazele, curentul electric, etc. Gazele și apa nici măcar nu erau contorizate individual, atât de insignifiante erau. Curentul electric era, de asemenea, aproape zero. Mai mult, consumul era premiat(până să înceapă nebunia din a doua jumătate a anilor 80). Benzina era la discreție și ieftină. E adevărat, după ce l-a apucat pe nea Nicu nebunia cartelării și a plății accelerate a datoriilor, se plângea lumea că nu poate cumpăra mai multă, nu că are prețul mare. 

V-am demonstrat frauda cu prețul exagerat la energie obținut strict prin scamatoria cu așa-zisele cote de carbon. Treaba merge înainte. Combustibilii se scumpesc de la o zi la alta. Energia electrică le ține isonul întrucât e ombilical legată de combustibili. Astfel, trecerea de la mașina termică la cea electrică e o simplă reducere de mobilitate, nu de costuri întrucât, în mare, tot pe-acolo ajungi. Dar ca mobilitate e catastrofal! Dacă acum în 8 ore ajung la Salonic sau Istanbul, cu o mașină electrică, cel mai probabil ar dura 2 zile în cel mai bun caz. Asta e direcția!

Dar ce avem noi aici sau, mai bine spus, cine-s acele mâini nevăzute și ce urmăresc cu adevărat? Dacă e să vorbim corect, totul pornește de la nesustenabilitatea modelului socio-politic actual. Pur și simplu, tipul de societate creionat în urmă cu 250 de ani nu mai răspunde cerințelor actuale, mai ales în condițiile în care oamenii s-au cam prins de schema de fraudare. Acel tip de „societate a spectacolului”, în care prostimea e prostită de actori, în timp ce adevăratele decizii se iau în spatele scenei, este eminamente terminat. Motiv pentru care se trece la varianta de refugiu. Care-i aceasta? Comunismul, teroarea, dictatura!

Instaurarea unei societăți cvasi-totalitare, conduse de persoane nealese de nimeni și executând un program de îndobitocire și sărăcire a oamenilor are două scopuri: pe de o parte acapararea oamenilor într-un model social tiranic, iar de partea cealaltă provocarea după 1-3 generații a unei „revoluții de eliberare” care să aibă ca scop reinstaurarea „democrației”, adică a societății spectacolului de azi. Asta după ce marea majoritate a prostovănimii va uita neajunsurile sale. E un ocol standard, de rutină, menit a conserva aceeași ordine în condițiile în care masei îi sunt arătate „obiective înalte”. 

În fapt e ca-n bancul cu evreul care se plânge rabinului că nu are spațiu în casă. Rabinul îl pune să-și bage, pe rând, toate animalele în casă și să locuiască cu ele. Când omul ajunge la disperare, rabinul îi dă voie să scoată animalele din casă. Iar după încă o săptămână, când îl întreabă dacă are loc în casă, omul spune că totul e minunat. Despre asta e vorba.