Stress-ul european

Comunicatul privind testele de stres a venit după închiderea pieţelor. Era un lucru normal. Week end-ul a permis liniştirea spiritelor şi analiza în detaliu a rezultatelor publicate. Aşa cum era de aşteptat, opiniile au evoluat odată cu cu digerarea materialelor publicate. De la optimismul iniţial s-a ajuns la critici dure care, în marea lor majoritate, vor izbucni în presa de astăzi.

Încă de la comunicarea rezultatelor a apărut surprinzător că singurele bănci care nu au trecut testele de stres erau cele despre care se ştia că sunt în situaţii limită şi pentru care autorităţile naţionale generaseră deja planuri de salvare. Şi, aşa cum era de aşteptat, cauzele acestui rezultat au fost găsite exact acolo unde se aştepta toată lumea: în parametrii de testare. Modul în care autorităţile de reglementare au stabilit variabilele este într-adevăr de-a dreptul hilar. Spre exemplu, se estimează că în cazul unei reintrări în recesiune şomajul ar creşte doar cu 0.1%(ca medie în EMU). Este cât se poate de clar că un nou cutremur similar celui din 2008 nu are cum să păstreze acest indicator la o valoare atât de mică. 

Şomajul însă nu este singurul parametru luat în discuţie. Preţurile imobilarelor este un alt element pus în discuţie. Astfel, în timp ce testele de stres asupra băncilor spaniole s-a luat în considerare probabilitatea căderii preţurilor proprietăţilor cu 50%, autorităţile italiene au testat o cădere cu doar 1.6%-2%. La fel şi în Grecia, unde parametrul a fost setat la doar -5%. Lucrurile însă stau mai grav odată cu mutarea privirii spre nord. În Polonia s-a estimat că în cazul unei recesiuni preţurile imobiliarelor ar rămâne la nivele similare celor din prezent, iar în Austria s-a luat în considerare o creştere cu 2.7%!

Dar poate cel mai sensibil parametru este reprezentat de modul în care fost definit capitalul de rang 1. Acest lucru este sesizat de Wolfgang Münchau în ediţia electronică Financial Times:

"Tier one capital includes equity and retained earnings but also various types of hybrid debt instruments. For example, government support from Germany and Spain comes in the form of hybrid instruments, whereby the state does not become an owner of the bank.

Hybrid capital has some characteristics of equity but also some characteristics of a bond, including an entitlement to a guaranteed payment stream. As the question is how the system performs under stress, we are interested in the risk-absorbing elements of core capital – not some bureaucratic or legal definition.

The current definition of tier one capital is the reason why all the German Landesbanken have passed the tests. If one had used a narrower definition – equity and retained earnings only – the results would almost surely have been different."

Este cred destul de clar pentru toată lumea că am avut de-a face cu un test de complezenţă ai cărui parametri au fost reglaţi în aşa fel încât să fie picat numai de către cine trebuie. În alte condiţii aş fi spus că e scandalos. De fapt, dacă privim mobiectiv este de-a dreptul scandalos, însă contează la ce ne raportăm. Vă mai aduceţi aminte de testele de stress ale băncilor americane? Am avut parte de acelaşi spectacol de proastă calitate. Raportându-ne la acel moment, testele băncilor europene sunt OK şi asta oricât de mult ar încerca să ne convingă unii sau alţii că nu e aşa. Atât timp cât minciuna e arma adoptată de toţi în lupta împotriva crizei, nu putem trage altă concluzie. Trăim în minciună şi asta ne place din ce în ce mai mult!

P.S. Cred că trebuie menţionat comportamentul Spaniei care a tratat cât se poate de serios această testare considerând-o un element necesar în procesul de reconstrucţie şi repornire a economiei. Exceptând şomajul pe care l-a estimat cu doar 0.3% mai mare decât cel curent, restul parametrilor au fost cât se poate de duri. Totuşi, având în vedere că Spania are un şomaj de 20%, putem considera valoarea luată în test ca fiind realistă deoarece este un prag destul de greu de depăşit, chiar şi în condiţii economice mai grave.