OUG 50/2010

Am abordat în trecut doar tangenţial problemele ridicate de OUG 50/2010. Motivul pentru care atac acum acest subiect este datorat unui schimb de mailuri pe care l-am avut cu un cititor. Cu toate că eram sceptic în ceea ce priveste comportamentul unor bănci, cititorul(al cărui nume nu-l voi dezvălui din cauză că mi-a cerut acest lucru) mi-a replicat cu textul unui adiţional pe care l-a ridicat de la banca la care are creditul. 

Cu toate că nu credeam, respectivul act adiţional este plin de încălcări ale ordonanţei cu pricina, motiv pentru care l-am sfătuit pe cititor să nu-l semneze şi să notifice banca asupra încălcărilor grave(din punctul meu de vedere) conţinute. Aspectul flagrant pe care-l voi trata acum este însă modul de calcul al dobânzii. Interlocutorul meu beneficiase de un contract în care dobânda era calculată după formula dobânda băncii + marjă. Aceasta a permis instituţiei respective practicarea unor dobânzi aşa cum a crezut de cuviinţă(mari, zic eu, dar un contract e un contract şi obligaţia ta e să-ţi asumi ceea ce semnezi). În lumina OUG 50/2010, mai precis al art. 37 al acesteia, banca este obligată să transforme dobânda după formula ROBOR/LIBOR/EURIBOR + marja iniţială şi aceasta deoarece în ordonanţă se prevede explicit faptul că marja nu poate fi modificată pe parcursul derulării contractului de credit decât dacă este redusă sau dacă legiuitorul cere acest lucru. 

Cu toate că acest aspect este cât se poate de limpede, ANPC o suceşte ca la Ploieşti specificând că "este perfect legal ca din dobanda actuala sa se scada acel indice de referinta si sa rezulte marja"(aşa cum se făcea în adiţionalul menţionat). Aceasta dacă este să dăm crezare articolului acesta către care ne direcţionează astăzi Ziarul Financiar. Voi face distincţia clară între cazurile în care era prevăzut în contract o dobândă variabilă (de ex. 20%) care se actualiza discreţionar prin act adiţional sau notificare. În acest caz,. obţinerea marjei prin scăderea indicelui din dobânda actuală e corectă. În celălalt caz însă consider, atât cât mă pricep eu, că nu e corect.

Sunt de acord că în formatul actual ordonanţa aduce un prejudiciu major băncilor care aveau exprimată dobânda în formatul menţionat. Imaginaţi-vă ce înseamnă ca, de la o dobândă de peste 10% la EUR să ajungi să percepi 3-4%. E ireal şi de-a dreptul păgubos pentru băncile respective. Pe de altă parte, când foloseau marja ca tertip de marketing pentru a atrage clienţii, ar fi trebuit să se gândească de două ori. Ceea ce vrea ANPC să facă acum cred că este echivalentul pusului batistei pe ţambal, adică să spună că nici nu se schimbă legea, dar e OK această modalitate de calcul. Am fost curios să aflu cam care ar fi motivele unui asemenea comportament şi am dat o căutare pe site-ul ANPC în zona declaraţiilolr de avere. Aceasta deoarece mă interesa să văd cam ce împrumuturi au oficialii  respectivi.  Presupunând că ar fi beneficiarii unor contracte de credit, m-ar fi interesat dacă domniile lor au semnat adiţionalele şi, dacă da, cam cum arată acestea. Nu acuz pe nimeni, doar sunt curios. Ei bine, dacă veţi avea curiozitatea să mergeţi pe site-ul ANPC, mai precis în secţiunea declaraţiilor de avere veţi putea constata cu stupoare că, în afara unei promisiuni de optimizare a paginii(în reconstrucţie în prezent!), nu veţi afla mare lucru deoarece legăturile nu merg(cel puţin cele încercate de mine). Mai precis, veţi obţine ceva de genul "The requested URL /opc/avere/2010_03_02.zip was not found on this server". Din câte ştiu eu era obligatorie afişarea acestor informaţii, nu-i aşa?

În concluzie, nu-mi rămâne decât curiozitatea, firească zic eu, de a afla dacă respectivii oficiali au credite. Neavând cum să verific, momentan rămân cu dilema şi-atât!