Cyber Symposium - ziua 2

Vă spun sincer că nu mi-aș fi imaginat că cineva poate deține atâtea probe câte au fost prezentate ieri. Dacă în prima zi am avut parte mai mult de discuții - extrem de consistente - în cea de-a doua zi a simpozionului evenimentele care s-au succedat au fost o înșiruire de probe. 

Personal am rămas surprins de analiza imaginilor echipamentelor DVS utilizate în timpul alegerilor. În primul și-n primul rând m-a surprins amatorismul DVS. Compania a ales să utilizeze echipamente rulând versiuni rudimentare de Windows. Însă, dincolo de faptul că Windows nu e un sistem de operare care să se preteze unui asemenea scop, ceea ce e de-a dreptul devastator pentru DMS sunt scripturile descoperite pe echipamentele ale căror imagini au fost prezentate ieri. 

După cum se știe, Windows nu este strălucit în domeniul securității. Ei bine, în imaginea pe care s-au jucat live cei de la simpozion a fost descoperit un script care permitea eliminarea tuturor setărilor de securitate ale Windows-ului. Care poate fi motivul unui asemenea script? De asemenea, log-urile serverului web existent pe server arată clar că în perioada alegerilor respectivul sistem a fost accesat de la distanță. Ca să nu mai vorbim că anumite scripturi de pe server permiteau preluarea fără probleme a controlului mașinii.

Pentru un individ non-tehnic tot ceea ce am spus mai sus par înșiruiri „criptate” de informații. Nu-i așa. Pentru ca un sistem să fie certificat din punct de vedere al securității, absolut niciunul dintre scripturile găsite de cei de la simpozion nu trebuia să se găsească acolo. E simplu! Ar trebui să înțelegeți că oricare dintre sistemele dumneavoastră - multe dintre ele extrem de precare în privința securității informatice - sunt mai sigure decât serverul analizat la simpozion. Iar asta demonstrează fără tăgadă că certificările de securitate ale echipamentelor aparținând Dominion Voting Systems sunt false. Pur și simplu un asemenea sistem nu satisface cerințele minime pentru utilizarea casnică, nicidecum nu poate fi parte a unei infrastructuri esențiale în ceea ce privește democrația unui stat.

Ideea este că numai aceste dovezi arată că întreg sistemul de vot este compromis întrucât toate echipamentele care au avut acele scripturi instalate pe ele sunt, din start, decertificate din punct de vedere al securității informatice. Problema este că echipamentelor, pentru eficiență, li se instalează „imagini” ale sistemelor, adică niște copii identice cu imaginea pe care-au prezentat-o cei de la simpozion. Chestiunea e de-a dreptul devastatoare. Imaginea prezentată a fost transmisă echipei de la simpozion de un whistleblower din DVS. Mai mult, pare că cei de la DVS au început să șteargă evidențele, doar că operațiunea lor a fost, de asemenea, dezvăluită. Cineva tocmai ce-a fost prins cu mâța-n sac. 

Sunt în continuare surprins de lipsa de mediatizare a evenimentului care prezintă dovezi epocale ale fraudării statului american. Mai mult, se încearcă prin orice metode distragerea atenției de la eveniment. Dacă în prima zi am avut de-a face cu demisia lui Cuomo, în cea de-a doua zi a apărut filmulețul cu deviantul Hunter Biden spunându-i unei prostituate că i-a fost furat laptopul de către un rus în timp ce el era în sevraj. E clar că cineva este absolut deranjat de evenimentul lui Mike Lindell și, din disperare, se scot la iveală chestii hard menite a distrage atenția.

Nu închei înainte de a vă anunța că tot ieri a avut o intervenție fabuloasă dr. Shiva Ayyadurai. În tipul alocuțiunii sale s-au desfășurat atacuri informatice masive menite a face imposibile transmisiunile de la eveniment. Dr. Shiva a dezvăluit că Twitter a construit un portal prin intermediul căruia se oferă entităților guvernamentale posibilitatea să șteargă direct postările pe care le consideră „deranjante”. Din această cauză, dr. Shiva a deschis un proces de cenzură împotriva Twitter și a statului american. Șmecheria e cât se poate de simplă: în momentul în care o rețea socială este acuzată de cenzură, aceasta se apără bazându-se pe statutul său privat. Ceva de genul: „sunt serverele mele, serviciile puse la dispoziție de mine sub anumite termene și condiții, astfel încât am dreptul să fac orice cu postările tale”. Pe baza acestei apărări rețelele sociale au câștigat toate procesele de cenzură. Ei bine, existența respectivului portal poate face revizuibile absolut toate deciziile instanțelor pe această temă. Motivul e simplu: portlul prin intermediul cărora guvernul poate decide ștergerea unor mesaje spulberă caracterul privat al respectivelor entități, în timp ce oficialii guvernamentali(a se citi statul subteran) se fac vinovați de încălcarea gravă a constituției.

Mă opresc aici. Vă voi prezenta și ceea ce se va întâmpla azi, pentru ca după aceea să revin la mlaștina de la noi unde Plăvanul a reușit să-și cocoțeze pușcăriașul pe postul de premier. Ca o concluzie intermediară pot afirma pe baza celor dezvăluite că statele nu sunt decât niște iluzii, în timp ce noi constatăm cu amar că suntem biete suflete oarbe.