O surpriza placuta

Fără doar şi poate, marele merit al crizei actuale este acela că ne-a deschis ochii. Dacă până acum ne uitam direcţionaţi preponderent către economiile dezvoltate, căderea şi dezastrul produs de acestea ne-a obligat să privim lumea cu alţi ochi. Sau, mai bine zis, ne-a obligat pur şi simplu să facem cunoştinţă cu lumea. Şi aceasta pentru că zonele considerate până mai ieri sigure ne-au demonstrat un lucru valabil dintotdeauna: nimic nu este sigur, nimic nu este lipsit de risc. În acest fel am ajuns să ne căutăm altfel oportunităţile, să înţelegem complexitatea lumii şi să reuşim să privim lucrurile din mult mai multe unghiuri decât o făceam înainte.

Aşa se face că azi vom călători într-o zonă care se dovedeşte capabilă de a oferi continuu surprize. Un teritoriu tentant, misterios şi, în acelaşi timp, deschis. O lume în care muzica se îmbină armonios cu viaţa, cu natura, cu oamenii. Ajuns acolo poţi pretinde în acelaşi timp că trăieşti o poveste sau un coşmar, iar diferenţa dintre cele două ipostaze este separată de un fir imperceptibil. Fără să exagerez, pot spune că vei avea parte de cele două ipostaze indiferent că te afli într-o aglomeraţie urbană sau în mijlocul junglei. Peste tot vei avea parte de contraste, de surprize plăcute şi neplăcute, într-o înşiruire fantastică. Dar, pe final experienţa va fi fabuloasă. Şi, dacă până acum nu aţi recunoscut fotografia, vă voi spune că vorbim despre Brazilia.

Din punct de vedere economic datele de bază arată bine. Un PIB de 1.5 trilioane la finalul anului trecut cu o perspectivă de creştere în acest an de peste 7%. Ponderea agriculturii în PIB este de 6.1%, a industrirei de 25.4%, iar restul de 68.5% este rezervată serviciilor. Ca şi ocupare a forţei de muncă, 20% lucrează în agricultură, 14% în industrie şi 66% în servicii. La prima vedere structura pare dezechilibrată în agricultură, dar aceasta este cauzată de zonele sărace din nordul ţării. Fiind o ţară a contrastelor, vei putea observa atât plantaţii în care se lucrează tradiţional, cât şi ferme ultramoderne. Unul din investitorii care au deschis apetitul pentru agricultura braziliană este Jim Rogers care deţine câteva ferme acolo.

La sfârşitul anului trecut şomajul era de 8.1%, dar, de asemenea, această cifră este compromisă de zonele sărace. Existenţa acestor zone însă se poate constitui într-o "rezervă" de creştere pentru Brazilia, deoarece investiţiile necesare acolo sunt destul de mari. Dezvoltarea zonelor sărace nu trebuie văzută doar ca o investiţie necesară, ci mai mult, ca o oportunitate.

Surpriza plăcută pe care a făcut-o Brazilia în acest an ţine de o presiune neaşteptată a cererii atât externe cât şi interne. Astfel, în prima jumătate a anului s-a obţinut o creştere de 8.5%, ceea ce a îndreptat ochii tuturor către zonă. Trebuie menţionat că ratele de creştere se datorează în principal politicii isteţe de stimulare a investiţiilor. Spre exemplu ieri guvernul brazilian a anunţat că va mări fondurile disponibile pentru creditele de investiţie cu ... 90 mld reali, adică peste 50 mld dolari. Astfel, fondul total pus la bătaie de guvern a ajuns la 214 mld. reali(~  124 mld. $)! Banii sunt puşi la dispoziţie prin intermediul unei bănci de dezvoltare deţinută de stat. Creditele de investiţie sunt acordate la rate ale dobânzii sub cele normale, diferenţa fiind suportată de stat. Astfel, s-a ajuns la o euforie investiţională care, pentru această perioadă, este mai mult decât benefică.

Cu toate că mulţi privesc Brazilia prin prisma apartenenţei ei geografice la instabila zonă sud-americană, investitorii cunosc ţara la adevărata valoare. Cei care se lasă păcăliţi de percepţii superficiale n-au înţeles că avem de-a face cu o democraţie stabilă şi, cred eu, cu un viitor pilon important al economiei mondiale. Dacă luăm prin comparaţie China, ale cărei dezechilibre sunt bine cunoscute, vom constata cum Brazilia este o ţară care se dezvoltă pe principii solide, democratice, iar creşterile pe care le înregistrează sunt sustenabile. Cu toate că până acum nu s-a făcut vorbire despre un "model brazilian" este posibil ca în perioada următoare să auzim din ce în ce mai accentuat acest lucru(probabil mă vor critica mulţi pentru această afirmaţie prin prisma polarizării societăţii, dar sunt convins că lucrurile se vor rezolva).

Personal cred că actuala creştere nu este una nesustenabilă, ci una care marchează "decolarea" economiei braziliene. După zece ani de creştere cu o medie de 3.5%, actualul salt marchează trecerea într-o altă bandă de evoluţie. Dacă anul acesta se termină cu o creştere de peste 7%, probabil în 2011 creşterea se va pondera undeva la 6%, pentru ca în perioada viitoare să putem asista la o bandă de creştere situată între 4.5% şi 6%. Desigur, lucrurile nu sunt bătute în cuie. Principalul, factor de risc pentru Brazilia ar putea consta într-o contracţie a exporturilor pe fondul unei reveniri în forţă a crizei mondiale. Chiar şi aşa, trebuie să remarcăm că, pentru moment, Brazilia reprezintă o surpriză plăcută şi un exemplu de coerenţă.