luni, 20 octombrie 2014

Verde apasator

Săptămâna aceasta liderii europeni urmează să se întâlnească pentru a discuta spinoasa problemă a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Dorința Uniunii Europene este aceea de a reduce cu 40% emisiile de gaze cu efect de seră(față de 1990), de a crește cu 30% eficiența energetică și de a avea o pondere de 27% a energiei regenerabile. Toate acestea până în 2030!

Cu un asemenea plan ambițios, Uniunea Europeană se situează în avangarda luptei pentru reducerea emisiilor și creionarea unei noi economii bazate pe eficiență energetică și energie verde. Până acum lucrurile au mers în direcția creionată de mai marii Uniunii, însă de-aici înainte lucrurile par a deveni problematice.

Orientarea către energia verde a fost marketată ca o cale către o lume mai curată bazată pe un alt tip de economie. Reversul medaliei este însă un cost din ce în ce mai mare a energiei, o scădere a competitivității și, automat, creșterea șomajului și a celorlalte probleme asociate. Persistența crizei economice, ineficiența măsurilor și creșterea dezechilibrelor din Uniune sunt principalii factori care, în această privință, au împărțit Europa în două.

Înaintea summitului din 23-24 octombrie, tot mai multe state estice - printre care și România - s-au raliat poziției Poloniei care critică hotărârea UE în domeniul emisiilor și al energiei verzi. Poziții destul de tranșante au fost exprimate deschis de oficiali de rang înalt, punând presiuni serioase asupra alianței anglo-germane din acest domeniu. 

Lucrurile sunt logice: în timp ce statele bogate au capacitatea de a se înscrie în această cursă, Estul mai sărac se vede obligat să achite o notă de plată nesustenabilă. Aceste elemente le-am trăit și noi pe propria piele. „Investițiile” în energie verde au afectat serios buzunarele consumatorilor. Mai mult, ceea ce ar fi trebuit să se constituie într-o investiție în economia locală s-a dovedit a fi doar o susținere pentru economiile bogate ale continentului. Programul de implementare a energiei verzi din România a susținut producătorii de echipamente din nordul Europei, în special Germania. Investițiile efectiv nu s-au văzut în economia locală, constituindu-se în mega-căpușe pentru economie și consumator.

În aceste condiții, continuarea planului creionat de UE devine din ce în ce mai problematică. Estul insuficient dezvoltat își cere în mod categoric drepturile. Opoziția actuală nu înseamnă obligatoriu întreruperea planului ci o regândire a modului în care se va ajunge la targetul dorit. Voci precum  cea a secretarului ceh de stat, Tomáš Prouza(citat de FT) se exprimă clar în favoarea modificării planului uniform de aplicare a măsurilor. Astfel,  se sugerează posibilitatea ca media să rămână neschimbată, dar cota de reducere să fie mai mare în cazul statelor vestice și mai mică pentru estici.

E interesant de urmărit cum va evolua situația. Până la summit mai sunt doar două zile, iar pozițiile sunt cât se poate de radicale. Așa cum este moda europeană, probabil că pentru evitarea unui eșec se va găsi o formulă de compromis. Formulă care ar trebui să ne intereseze deoarece e vorba de propria noastră dezvoltare.

4 comentarii:

  1. Europenii se dau cu capul de gard sa-si reduca emisiile, intre timp Casa Alba se inalzeste cu carbuni. Pana la urma care e scopul, sa eliberam mai multe resurse pentru americani, nu?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Scopul e sa nu te mai incalzesti cu carbuni si sa te laqsi santajat de rusi, chiar daca costul energiei o sa fie mai ridicat.

      Ștergere
    2. Scopul reducerii emisiilor este corelat cu deindustrializarea masiva si in directa legatura cu reducerea masiva a populatiei in cel mai scurt timp la miliardul de aur

      CITANONUMUS

      Ștergere
  2. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere