miercuri, 14 noiembrie 2018

Ticăloşia europeană şi prostia autohtonă

Aşa cum estimam la începutul săptămânii, România intră într-o zonă neagră în care cozile de topor servind interese absolut străine de ţară joacă pe faţă împotriva noastră. Dacă în urmă cu câţiva ani „a fost nevoie să moară oameni” pentru ca oligofrenul naţional să aibă „guvernul meu”, de data aceasta nu se mai foloseşte tactica incendierii unui club, ci aceea a incendierii unei ţări. Nu e posibil ca reprezentanţi ai ţării, coordonaţi de Plăvan via servicii secrete, să se unească „în cuget şi-n simţiri” pentru a da o lovitură crâncenă intereselor naţionale doar din dorinţa de a acapara puterea.Putere pe care, după cum veţi vedea în continuare, n-o iau pentru ei.

Dacă ar fi vorba doar de o răfuială autohtonă, ar mai fi cum ar mai fi. Însă, din păcate, la cum arată lucrurile, avem de-a face cu un pervers joc al unor puteri străine împotriva României. V-aţi întrebat de ce Franţa susţine aici două posturi de radio, o groază de site-uri şi alte centre de presiune, toate aliniate în direcţie „statului de drepţi”? V-aţi întrebat de ce franco-germanul Arte făcea reportaje băloase cu Koveşi, de ce Deutsche Welle are ediţie în română? V-aţi întrebat care e rostul pârghiilor politice care acţionează prin intermediul unor ONG-uri finanţate de diverse fonduri a căror provenienţă rămâne incertă? 

Această aparentă risipă de bani nu se face în van, ci cu scopul declarat de a stoarce cât mai mult de-aici. Faptul că gazele din Marea Neagră au fost cedate pe nimic, că o mână de golani îşi face de cap în pădurile României, că monopolul comerţului e strict o afacere franco-germană, că piaţa asigurărilor şi cea bancară sunt de fapt monopoluri mascate şi toate celelalte exemple vizibile cu ochiul liber sunt elemente care ne arată puterea „investiţiei” în spălarea creierului prostimii. 

Poate vă întrebaţi care e totuşi miza momentului, de ce se precipită în asemenea hal lucrurile. Tot de bani e vorba, mai precis de domeniul militar. Franţa a trasat directiva ca în 2019 România să încheie cu ea contracte de achiziţie militară de minim 4 mld. EUR. Pentru aceasta au toată logistica pusă la punct, începând de la primul ministru până la ultima codă de topor de prin ministere. Germania, la rândul ei, are pretenţii similare. Mai trebuie să rămână ceva firfirei şi pentru obraznica Olanda, care n-are pretenţii mai mari de 1 mld EUR. În aceşti termeni trebuie văzută iniţiativa cu „armata europeană”. Iar România trebuie să fie din nou „model”, de data aceasta pentru ieuropeni(sic!). 

Nota de plată pe care tocmai v-am expus-o se ridică la aproximativ 10% din PIB. E o nebunie absolut nesustenabilă. Dar care se poate rezolva printr-un buget multianual asumat de un  „guvern al meu”. Importantă e semnarea contractelor de achiziţie a junk-urilor terestre, aeriene şi navale. Restul nu mai contează. Oricum, loc de „creştere” e destul. Datoria externă a statului român este încă mică, impozitele pe proprietate pot fi crescute, e loc şi de o groază de alte taxe pentru prostime s.a.m.d. În plus, românul e bou şi-nghite cu uşurinţă.

Ajunşi aici avem un tablou destul de cuprinzător al temelor puse pe tapet. OK, veţi spune, dar ce-are sula cu prefectura? Ce-are a a face o suveică de înzestrare a armatei cu justiţia, legile ei s.a.m.d? Că doar în Parlamentul European şi la Comisie cam acestea au fost temele predilecte. Păi au sau, mai bine spus, cam despre asta e totul. Credeţi că degeaba arunca Franţa cu medalii în Koldea, Koveşi şi restul tovarăşilor? De la justiţie, mai precis de la justiţia controlată cu stricteţe de mâinile invizibile ale agenturilor franco-germane pornesc toate. Cum credeţi că se pot da lovituri de stat, cum se poate fura, delapida la lumina zilei fără să păţeşti nimic, cum poţi pune la punct golănii vizibile chiar şi din avion, aşadar cum poţi face toate aceste ilegalităţi dacă nu ai „legea” de partea ta? În fapt ăsta e rolul „sistemului”, protecţia tâlharilor care jefuiesc pe-aici la drumul mare. Doar nu credeţi că „băieţii” care graseiază tandru împreună cu mâncătorii de cârnaţi merg la risc. Niciodată!

Vă întrebaţi,desigur, dacă există cale de ieşire din imbecilitatea în cae ne-au băgat ticăloşii noştri împreună cu nemernicii europeni. Dacă am avea oameni politici, soluţia ar fi simplă. România ar trebui să cheme atât Parlamentul European cât şi Comisia Europeană la Curtea Europeană de Justiţie. Cum bine se ştie, CJUE poate anula iniţiative ilegale ale Comisiei sau ale Parlamentului European. Într-adevăr, moţiunea votată în Parlamentul European sau MCV-ul adresat României nu sunt iniţiative legislative, dar obligă România să încalce legislaţia, să nu respecte propria Constituţie, ca să nu mai vorbim că reprezintă acte agresive de amestec nejustificat în treburile interne ale ţării. În fapt, oricare ar fi decizia CJUE am avea de câştigat. În cazul în care cauza ar fi declarată inadmisibilă am avea dovada că e o acţiune tâlhărească fără valoare juridică, iar în cazul în care ar fi admisă şi am avea câştig de cauză am putea porni pe calea independenţei aşa cum fac Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia. O asemenea iniţiativă ar putea fi baza întreruperii MCV-ului. Ca să nu mai vorbim că, după o eventuală condamnare a Parlamentului European şi a Comisiei Europene, imbecilii birocraţi de la Bruxelles vor avea mai multă grijă în ceea ce priveşte atacarea României.

Soluţii există, însă pentru ca soluţiile să fie şi aplicabile trebuie să avem politicieni solizi. La cum îi văd atât pe Dragnea cât şi pe Tăriceanu, lupta pare definitiv pierdută pentru ei. Lupta de fapt s-a pierdut încă din familiile europene din care fac parte. Oare le-au spus pesedeii socialiştilor că dacă mai fac multe fente umăr la umăr cu ticăloşii din PPE părăsesc grupul? Acelaşi lucru e valabil şi pentru ALDE. Au avut curajul să bată cu pumnul în masă? Desigur nu. Au stat cu capul plecat şi au privit neputincioşi cum ăia trăgeau sforile împreună cu ticăloşii noştri. Păi dacă eşti prost, îţi cam meriţi soarta. Oare s-or găsi pe undeva prin ţara asta politicieni deştepţi şi demni? Eu mi-am pierdut speranţa.

joi, 8 noiembrie 2018

Conspiraţia ilegitimilor

Constatarea conflictului de natură constituţională între Guvern şi ICCJ ar trebui să genereze scoaterea securistei(„şefa structurii de securitate”) Tarcea din magistratură şi începerea urmăririi penale împotriva sa. Refuzul de a aplica o lege doar pentru că „aşa vrea pălăria ei de sistemistă” este un fapt de o gravitate excepţională. Ce aşteptări să ai de la un magistrat care refuză să pună o lege în aplicare doar de dragul unei execuţii politice?

marți, 6 noiembrie 2018

Poveste cu un ceas

De la bunicul mi-a rămas moştenire un ceas Patek Philippe. Din ce-mi spunea, dăduse pe el foarte mulţi bani, dar destul de în linie cu preţurile din acea vreme. E un ceas simplu, superb şi care, datorită metalelor preţioase din care e făcut, continuă să arate impecabil şi să funcţioneze perfect în prezent. De altfel, e ceasul pe care-l iau când trebuie să particip întâlniri importante. Nu-i un ceas obscen, menit a-i lua faţa interlocutorului, ci un ceas discret, dar care mie îmi dă foarte multă încredere.

duminică, 4 noiembrie 2018

Mitul maşinii germane

Nu cred că există eroare mai mare de gândire decât arhetipul mental numit „maşina germană”. Dacă ar fi să facem un sondaj, probabil că peste 80% dintre cei întrebaţi ar fi de acord că cea mai bună maşină e cea făcută de nemţi. Românaşii noştri, de la ţigan valutist până la 'telectual cu ştaif, de la vlădică la opincă, toţi au implementat în cap mitul maşinii germane. Iar mult prea cinstiţii nemţi profită până la refuz de această adevărată boală mentală a românului.

joi, 1 noiembrie 2018

A trebuit să moară oameni - faza pe justiţie

După achitarea Marianei Rarinca, DNA a făcut recurs în anulare cu o motivare de tot râsul. Cică o judecătoare din complet s-ar fi răzbunat pe şefa de atunci a ICCJ din cauză că n-ar fi acceptat-o la Înalta Curte. Iar ca dovadă a apărut „pă surse” un clip anemic în care respectiva judecătoare abia îngăima două vorbe irelevante într-un interviu. Atât. Suficient pentru sistem pentru a declanşa jihadul. Aleator(cum o fi aleatorul ăsta?), completul de judecată compus din Ana Maria Trancă şi Dorel Matei o execută pe Rarinca: trei ani de închisoare cu suspendare. Motivul real al întregii tevaturi era cât se poate de limpede. După ce fusese achitată, cazul Rarinca era o mizerie mult prea mare pentru doamna şăfă de la ICCJ. Mai mult, Rarinca făcuse absolut aiurea puşcărie în timpul urmăririi penale, astfel încât se putea îndrepta împotriva sistemului pentru represiune nedreaptă. Iar sistemul, pentru a o potoli, i-a tras o smetie prin cei trei ani cu suspendare. Acum totul se tranşează la CEDO.

luni, 29 octombrie 2018

Dilema Colectiv şi noua lume

Încă din momentul în care incendiul de la Colectiv a scos primele cadavre în stradă am spus că e o făcătură ocultă. Era o lucrătură cât se poate de limpede, cu o reţetă atent studiată.

Incendii în cluburi s-au petrecut cam peste tot în lume. Ba un dement pune benzină şi blochează ieşirea(New York, 1990), ba altul îşi aprinde ţigara cu un ziar pe care-l aruncă, în flăcări, sub propria-i canapea(Fuxin, 1994), etc. Există însă un incendiu tras la indigo cu cel de la Colectiv. La Station Warwick din Rhode Island, în 2003, artificiile au aprins spuma inflamabilă din interiorul clubului provocând moartea a 100 de persoane şi rănirea altor 200. E o reţetă identică celei de la Colectiv.

sâmbătă, 27 octombrie 2018

Spectrul crizei

În 26 ianuarie şi 21 septembrie a.c. avem pe graficul DOW două vârfuri care formează un double top de toată frumuseţea. E o formaţiune care anunţă sosirea furtunii perfecte. Absolut toate activele sunt „super-mega”(sic!) evaluate, dobânzile anemice, iar dezechilibrele structurale mai mari decât oricând în istorie. Ce se întâmplă?