luni, 6 iulie 2015

OXI

Iată că s-a întâmplat minunea: 60% pentru OXI. Un rezultat limpede ca lacrima. O lecţie de demnitate mai mare decât aceasta nu putea exista! În spatele unui simplu şi banal nu avem o groază de semnificaţii. Lumea începe încet, încet, să redevină complexă. Ceea ce e bine!

Grecii au arătat prin votul de ieri că încă mai au demnitate. Lucru pe care l-au demonstrat cu prisosinţă de-a lungul istoriei. Acum, într-un moment de cotitură, au ales tranşant şi au hotărât să meargă pe calea eroică. În acest moment, Grecia s-a întors în istorie, a ales cu bună ştiinţă lupta de la Termopile. Chiar cu riscul de a pierde enorm, Grecia se află pentru a doua oară în istorie în poziţia de apărător al Europei. Diferenţa e că azi Xerxes e un virus, un vierme infiltrat parşiv peste tot şi care atacă din toate direcţiile. Xerxes se află în Europa - în fapt el este şi Europa - iar Greciei îi revine misiunea istorică a ultimului bastion - cel de la care începe contraatacul civilizaţiei sau unde se moare eroic.

sâmbătă, 4 iulie 2015

De ziua ta

E ziua ta, drăcuţo, ziua de când, ridicându-ţi poalele-n cap, ai alungat din curtea ta gaşca aia perfidă de beţivani din Albion. Ţi-ai luat destinu-n mâini luptând cu vivacitatea fetei de la ţară pentru a demonstra că eşti o doamnă.

Dumnezeule, cât timp a trecut! Mai ţii minte cum nu te dădeai în lături de la nimic pentru a-ţi face o stare?  Cum tăbăceai centurile înnodând mădulare transpirate, cum navigai prin mocirle şi mirosuri grele? Merita, spuneai tu. Aşa aveai destui bani ca să ieşi duminica pe stradă îmbrăcată ca o mare doamnă. Şi şocai, draga mea. Toţi întorceau ochii după tine. Şi ce-ţi mai plăcea! Ceea ce-ţi scăpa era că ochii ăia nu se întorceau din admiraţie, iar damele care pufneau în râs n-o făceau pentru că te invidiau. Ştiu, erai mândră că-ţi puteai cumpăra haine scumpe. Însă, draga mea, din nefericire n-ai aflat niciodată că bunul gust nu se poate cumpăra.

miercuri, 1 iulie 2015

Timpul disperării

Pregătiţi-vă să fiţi şocaţi. Recunosc, ceea ce urmează nu e deloc digerabil, mai ales din partea celor care s-au obişnuit să-şi domicilieze capul undeva deasupra norilor. Ştiu că afirmaţiile pe care urmează să le fac vor stârni numeroase comentarii şi îmi vor aduce epitete nu tocmai înălţătoare. Mi-am asumat însă acest risc din momentul în care am început blogul de faţă.

Sunt mulţi cei care se simt frustraţi de faptul că nu mai înţeleg ce se întâmplă. E normal să fie aşa. Spaţiul public este din ce în ce mai aglomerat de evenimente contradictorii, se iau decizii pripite şi, de fiecare dată când eşti tentat să crezi că un eveniment secundar a luat sfârşit, fix atunci izbucneşte isteric, provocând perturbaţii grave. Mai mult, observatorul este cuprins de perplexitate atunci când constată că s-a intrat într-un spaţiu ilogic, în care aceleaşi cauze produc efecte diferite.

marți, 30 iunie 2015

Grecia - intre disperare si realism

Am abordat de nenumărate ori subiectul Grecia. Din momentul în care a bubuit informaţia referitoare la datoria sa externă, ţara n-a mai avut somn. Dintr-un subiect al relatărilor referitoare la frumuseţea mării sau la vestigiile istorice, Grecia s-a transformat brusc într-un superstar al problemelor economice fără ieşire.

Propaganda dementă a mass-media a încetăţenit imaginea grecului leneş care trăieşte pe spatele partenerilor europeni. O imagine falsă, manipulatoare şi deosebit de perversă în esenţa sa. O imagine menită a masca adevărata corupţie care încă se ascunde în spatele fumurilor de presă şi al grămezii de mizerie arătate cu degetul.

marți, 23 iunie 2015

Ceea ce vine (VI)

Cu toate că ar mai fi multe de spus, trebuie să închei cumva acest ciclu. Ştiu că sunt elemente pe care abia le-am creionat şi altele pe care le-am sărit. Acesta este motivul pentru care unii privesc întreaga demonstraţie cu suspiciune. Însă nu trebuie să uităm că avem de-a face cu un blog, un loc eminamente al schiţelor, al gândurilor ceva mai puţin procesate.

Din analiza de până acum am dorit să se înţeleagă că cele două concepte social-politice ale secolului XX (comunism & democraţie occidentală), cu toate că au mers pe căi diametral opuse, par a fi urmat atingerea unei ţinte comune. Exemplele sunt numeroase: socialismul - dezvoltat în jurul conceptului de majoritate vs occidentul - dezvoltat în jurul conceptului de minoritate, socialismul - comunitate vs capitalism - individualitate, socialismul - dreptate socială vs capitalism - libertate s.a.m.d.

luni, 22 iunie 2015

Ceea ce vine (V)

6. Capitalism vs Socialism - semne de întrebare

Fără îndoială, acesta a fost meciul secolului XX. O ştiu până şi copiii. Aşa cum spuneam mai devreme, socialismul a fost singura forţă care părea venită „din viitor”, la fel ca şi capitalismul. Acesta este motivul pentru care a şi reuşit să i se opună. 

Pentru mine însă persistă o serie de întrebări. În general obişnuiesc să întorc problema pe toate faţetele deoarece numai aşa pot avea o imagine a întregului. În toată povestea de până acum o întrebare nu mă lasă să trec mai departe: oare a fost cu adevărat o confruntare între cele două lumi aparent ireconciliabile? Poate părea o sfidare a logicii, dar de ce să nu acceptăm provocarea?

vineri, 19 iunie 2015

Ceea ce vine(IV)

Dacă în episodul trecut am făcut câteva popasuri istorico-ideologice pentru a înţelege doctrina care stă la baza democraţiei occidentale, nu cred că putem trece mai departe în analiza secolului XX fără a contrapune democraţiei occidentale rivalii.

Ştim din demonstraţia anterioară că societăţile tradiţionale nu puteau furniza un duşman pentru Occident. Pur şi simplu, gradul de sofisticare şi capacitatea de auto-corecţie a Occidentului era infailibilă. Asemenea hidrei, dacă reuşeai să-i tai un cap, alte două(sau mai multe) ieşeau din rana sângerândă. Ne aflam oare în faţa sistemului ultim? N-avem cum să o ştim fără a-i analiza principalul duşman.